Publicat în Expozitii de carte

Marea enciclopedie „STATELE LUMII”


Atlas geographic, ghid turistic şi carte de referinţă.

Această enciclopedie în 10 volume vă poartă într-o călătorie fascinantă de-a lungul continentelor. Ea însumează o documentaţie bogată despre fiecare dintre ţările lumii: localizare, specific geografic, istorie, economie, cultură, societate, politică, dar şi frumuseţi ale naturii sau situri spectaculoase şi momente grandioase care trebuie vizitate. Numeroase fotografii, hărţi şi grafice însoţesc textul dens şi cuprinzător.

Lucrarea de faţă oferă cititorului imaginea lumii exprimată în fapte şi cifre  din cele mai diferite sfere de activitate umană. Drept surse de informare  la elaborarea acestei enciclopedii au servit lucrările similare existente, enciclopediile şi dicţionarele de specialitate, studiile ştiinţifice, presa românească şi străină, anuare statistice, precum şi site-urile  din domeniu.

Ghidul se adresează unui public larg, fiind o lucrare de sinteză – accesibilă deopotrivă elevilor, dar şi celor ce doresc să-şi completeze cunoştinţele cu date la zi.

Vă invităm la lectură!!!

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 1: Europa de Nord şi de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. – 95 p.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 2: Europa Centrală şi de Est. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P 100 – 191.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 3: Europa de Sud – Est şi de Sud – Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 196  – 287.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 4: Asia de Sud – Est şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 292 – 407.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 5: Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 412 – 503.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 6: America de Nord şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 508 – 623.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 7: America Centrală şi Indiile de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 628 – 719.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 8: Africa de Nord şi de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 724 – 815.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 9: Africa Centrală şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 820 – 911.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 10: Australia, Oceania şi Antarctica. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 91

Publicat în Biblioteca Maramureş, MAGIA CUVÎNTULUI

Cenaclul literar „Magia Cuvîntului” – în prag de jubileu


La marcarea a 5 ani de la înfiinţare (15 octombrie 2006) filiala „ Maramureş” a inaugurat un nou cenaclu: Cenaclul literar „ Magia Cuvîntului”.

Scopul cenaclului este de a pune în lumină arta cuvîntului aflat în manuscrisul din sertar şi de a valorifica energia vitală a cuvîntului artistic.

Cenaclul literar „Magia Cuvîntului” întruneşte liceieni, studenţi, tineri îndrăgostiţi de literatură şi ademeniţi de poezie. Modeartorul Cenaclului Victoria Fonari, poetă, membrul Uniunii Scriitorilor din RM, doctor conferenţiar, încurajează creaţia tinerilor, invitînd în rol de îndrumători profesori universitari, scriitori, critici literari şi oameni de artă. Discuţiile care au loc o dată sau de două ori pe lună sunt determinate de interesele participanţilor: textul artistic şi imaginaţia, exerciţii de creativitate, visul şi scrierea, mesajul ermetic al poeziei, forma strictă sau versul alb, libertatea individuală şi constrîngerea socială, confruntări de opinii în privinţa esteticii urîtului, literatura română şi optici de străinătate etc. Aceste teme şi multe altele sînt discutate cu invitaţii cenaclului. Foarte des la şedinţele cenaclului se lansează cărţi, se prezintă şi se discută noutăţile editoriale. La fiecare şedinţă a cenaclului se salută apariţia cărţii, se felicită scriitorul, se ascultă poezii sau fragmente mai importante, se discută cartea. Fiecare cenaclu se încheie cu un recital de poezie, tinerii condeieri sînt invitaţi sa-şi citească creaţiile proprii.

Nu putem să nu menţionăm faptul că cele mai reuşite poezii ale membrilor cenaclului au fost publicate în cartea Nu e om să nu fi scris o poezie. Este meritul Universităţii de Stat din Moldova, dar credem, că prin organizarea Cenaclului Literar Magia cuvîntului, acest eveniment este şi o realizare a bibliotecii.

La 17 octombrie 2007 în cadrul  cenaclului a avut loc lansarea volumului de poezii Misterul eternului sentiment, ai cărui autori sînt chiar membrii cenaclului. Cartea este un omagiu adresat sentimentului de dragoste, ce cuprinde 32 poezii a tinerilor condeieri şi 20 de poezii a scriitorilor consacraţi. Invitaţii cenaclului, cei care au selectat şi notat poeziile, au venit şi ei cu cîte o poezie de dragoste. Printre ei menţionăm pe: Galina Furdui, Ianoş Ţurcanu, Titus Ştirbu, Vlad Zbîrciog, Aureliu Busuioc, Vladimir Beşleagă, Arcadie Suceveanu, Iulian Filip, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi şi scriitorul din România Victor Adam. Cartea este produsul unei munci de un an de zile a membrilor cenaclului, iar editarea ei a fost posibilă  graţie Dlui Iurie Badicu, medic, economist, jurist şi scriitor, care investeşte în tinerele talente, oferond posibilităţi de publicare începătorilor condeieri.

Cenaclul are o istorie deosebită, marcată prin lansări şi prezentări de carte, şi prezentarea unor personalităţi notorii ale literaturii noastre din Moldova şi România, precum şi din lumea întregă.

Lansări de carte: Tentaţia metaforei, concepţie şi îngrijire Marcela Mardare; Potop din senin autor Valerian Ciobanu; Mai toarnă un bocal cu vin tovarăşe Stalin autor Iurie Badicu; Misterul eternului sentiment coordonator V. Fonari; Misterele anotimpurilor autor Ada Zaporojanu; Pe aripa infinitului de Lidia Grosu; Curs de stilistică de Irina Condrea; Botezat cu lumină de Iurie Palanciuc; Picături de suflet de Ana Jitaru; Aici, în această lume… autor E. Bivol; Nu e om să nu fi scris o poezie ;

Prezentări de carte: Nihil sine Deo autor Galina Furdui; Cînd e domnul lîngî tine autor Ada Zaporojanu; Carte de dragoste autor Ianoş Ţurcanu; Lin, cuvîntul, lin autor Cătălina Vudvud; Blues matinal autor Lidia Ungureanu; Regina nopţii şi zîna celor micuţi de Lidia Hlib; Zbor aprioric de Rodica Cucoară; Măcel în Georgia autor D. Crudu; Copilul din colivie autor Claudia Partole; Patru cai de G. Şerban;

Întîlniri cu scriitorii: Roberto Quaglia(Femeia în viziunea evului mediu şi a postmodernismului); Traianus ; Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Claudia Partole, Titus Ştirbu, Lidia Hlib etc.

Deasemenea în cadrul cenaclului a avut loc: Prezentarea ziarului Florile dalbe şi  Lansarea revistei Clipa siderală Nr. 1-4 (2010);

Cenaclul se întruneşte şi în prezent cu aceiaşi periodicitate, iar anul acesta împlineşte 5 ani de la inaugurare.

 

Publicat în Întîlniri cu scriitorii

Titus Ştirbu: „Cartea e oglinda vieţii…”


Parcă mai ieri boboceii din clasa I pentru prima dată au păşit pragul şcolii şi îngesuindu-se aşteptau să primească în dar primul lor manual – abecedarul, dar iată că prea repede a sosit timpul cînd trebuie să-i spună „Adio”, să-şi ia rămas bun de la paginile cu litere. Acest moment este mult aşteptat de elevii clasei I de la Şcoala Primară Nr. 88 din sectorul Centru, planificat pentru acest sfîrşit de martie. Ca să se generalizeze cele studiate şi mai ales deoarece au mai descoperit copiii zilele acestea că există un Titus Ştirbu care are poezii despre fiecare literă şi chiar despre  fiecare cifră şi-au dorit să-l cunoască, să asculte din poeziile lui. Colaboratorii bibliotecii „Maramureş ” au hotărît să organizeze o întîlnire a copiilor cu scriitorul, şi, cum autorul a fost de acord, iar elevii de la şcoala Nr.88 sunt prieteni buni cu cartea, nu au aşteptat o aniversare ori o altă dată din biografia scriitorului şi întîlnirea a avut loc.

Titus Ştirbu, scriitor şi parodist cu haz, a dăruit elevilor o sărbătoare, din primele clipe  venind cu glume şi ghiduşii. Întrebînd ce clasă sunt, le-a spus că el în clasa I nu a fost, ci a trecut direct în clasa a II, ceea ce elevii nu au crezut, poate doar cîţiva, a fost desigur o glumă. E interesant modul ales de scriitor pentru a se prezenta.

„Dragii mei sunt foarte multe profesii cum ar fi profesia de învăţător, medic, educator, bibliotecar, etc, cum au, bunăoară, şi părinţii voştri, au un serviciu, o îndeletnicire, o ocupaţie. Există oameni care scriu cărţi. Uite toate cărţile acestea au un autor, sunt scrise de cineva. În Moldova există mulţi scriitori care scriu cărţi pentru copiii de vîrsta voastră. Iată eu sunt un aşa scriitor, am scris 33 de cărţi, adresate cititorului de la grădiniţă şi din clasele primare. Cu părere de rău în biblioteci veţi găsi doar 2/3 cărţi, căci aşa e în ţara noastră, fiecare scriitor îşi publică cu puterile proprii cărţile, iar în biblioteci ajung puţine, unele donate de scriitor.”

Scriitorul şi-a prezentat rînd pe rînd cărţile: Pomul cu litere, ABC, Sub o geană de pădure, Omul casă-şi construieşte, Iăpuraşul leneş, Vreau să fiu pasăre vorbind despre fiecare, ca despre copii săi şi lecturîndu-le poiezii şi povestiri, toate scrise cu suflet, captivant,cu dragoste de tot ce ne înconjoară şi pe un ton glumeţ. Scrie despre om, floare, pasăre, animal, arbore,muncă sau joacă, despre tot ce este legat de frumoasa lume a copilăriei. Vorbind despre eroii mult îndrăgiţi de copii Păcală şi Tîndală, autorul a propus copiilor să asculte o poezie despre Păcală, dar nu a reuşit să citească decît primul vers că a fost întrerupt de un elev, care şi-a exprimat dorinţa să o recite el, deoarece special pentru întîlnire a pregătit-o. Titus Ştirbu a fost desigur impresionat şi a oferit cuvîntul copiilor, fiecare recitînd din versurile scriitorului. A fost o bucurie pentru scriitor să afle că elevilor le plac poeziile lui, le-a spus că le scrie cu grijă anume pentru ei şi i-a îndemnat să înveţe bine limba română, să o vorbească corect. Scriitorul a aflat de la unul din copii că ar fi fost coleg de universitate cu bunica lui, de la care ar fi vrut să afle şi cine este bunica, dar copiii sunt copii, cunosc doar prenumele bunicilor. Un alt elev i-a împărtăşit că are bunici în satul Cenuşa, Floreşti, satul de baştină al scriitorului, dar şi acesta le ştie doar prenumele. Au aflat elevii multe de la scriitor, cum îşi scrie poeziile, cum găseşte rimele şi că îşi iubeşte cărţile pe toate deopotrivă şi nu ar putea spune care îi este mai dragă.

Ca fiecare om, a fost şi Titus Ştirbu copil şi a făcut  pozne în copilărie, şi a spus şi el minciunele. Au solicitat elevii ca să le povestească o întîmplare mai haiosă din copilărie.

 

„Într-o dimineaţă de vară, îmi dă mama cinci ruble şi mă trimite  să cumpăr nişte cireşe din Grădina Boierului, aşa se numea o vale din preajma satului vecin, unde era o livadă de cireşi. Dacă voiai să cumperi cireşe, îi plăteai paznicului şi el îţi indica un copac de unde să culegi.

În livadă era forfotă mare, lumea culegea, se împroşca cu sîmburi, rîdeau şi glumeau…Eu am căutat paznicul şi fiindcă nu l-am găsit, m-am urcat într-un cireş alb şi mi-am umplut o căldăruşă, apoi în unul  de cireşe amare şi am umplut-o şi pe cealată şi hai acasă. Cînd să ies din livadă iată şi paznicii:

–       Ei, băieţaş, ia stai! De unde eşti?

–       Din Cenuşa, zic eu îndesat ca să nu vadă că m-am speriat.

–       Şi cine ţi-a dat voie să culegi cireşe?

–       Paznicul! zic eu şi mai sigur.

–       Care paznic? Noi suntem paznicii.

–       Da el a spus că tot îi paznic. Şi i-am dat cinci ruble, pe care mi le-a dat mama să cumpăr cireşe, mi-a arătat copacii din care să culeg.

–       Cum arăta el? Se aplecă spre mine unul, intrigat.

–       Păi, fac eu, chibzuind ce să spun, arăta aşa cam ca mata de înalt, numai că era în cămaşă roşie şi cu mînecile suflecate.

–       Lasă că-l găsim noi acuş, tu megi acasă de du-i mamei cireşele să-ţi facă dulceţi.

Eu am luat-o repejor spre casă, iar mergînd mă gîndeam, că bine am mai născocit-o cu cămaşa roşie – la cules mai toţi bărbaţii erau în cămăşi roşii, ca să nu se vadă petele de cireşe.”

 

Iată aşa minciunele spunea Titi cel mic, iar cînd s-a făcut nenea Titus, a început să le trecă în cărţile sale, pe care le citesc cu plăcere acum copiii.

Le-au plăcut nespus copiilor glumele domnului scriitor şi l-au invitat să vină la sărbatoarea lor, ca să asculte şi dumnealui din fanteziile şi încercările lor creative.

La rîndul lui autorul le-a mulţumit pentru invitaţie, pentru întîlnirea plăcută şi le-a dăruit cîte o catre, în care a scris cîteva cuvînte pentru  fiecare.

 

 

 

 

Publicat în Biblioteca Maramureş, Masă rotundă

Ascultând melodia plumbului…


(George Bacovia – 130 ani de la naştere)

În data de 18 martie 2011, elevii claselor a VIII-a şi a IX-a din liceul „Litterarum”, în incinta bibliotecii „Maramureş” au venit la o întâlnire de suflet cu dna Marina Casap, care urma să-i ghideze în drumul spre universul bacovinian organizînd masa rotundă „George Bacovia – precursorul poeziei româneşti”. Părea că până şi natura participă la întrevederea aceasta, deoarece, deşi în plină primăvară, atmosfera dominantă reflecta stilul poetului: timpul era posomorât, griul caracteristic cromaticii lui domina Chişinăul, umezeala şi vremea ploioasă a reuşit să creeze un disconfort de ordin sufletesc tuturor, astfel încât fiecare nu-şi dorea decât refugiul într-o ambianţă plăcută, luminoasă şi cu un ceai călduţ în mână. Anume aceasta ne-a şi oferit  încăperea bibliotecii amenajată intenţionat pentru această întâlnire.

Dna Marina Casap a deschis întrunirea printr-un citat al lui Ion Caraion: „George Bacovia e cel mai modern poet român din prima jumătate a secolului XX  şi unul din precursorii europeni ai celor mai noi tendinţe din literatura universală.” Discuţiile au demarat de la semnificaţia cuvântului „precursor”, axându-se, îndeosebi, în jurul lui G. Bacovia ca şi premergător al poeziei moderne. De asemenea, s-a pus un accent aparte pe provenienţa şi semnificaţia pseudonimului poetului, care a fost explicată în strânsă legătură cu viaţa şi activitatea acestuia. Fiindcă elevii nu l-au studiat pe Bacovia în programul de gimnaziu, întâlnirea a avut ca punct de reper lucru pe text, în cadrul căruia tinerii au dat dovadă de competenţe de comprehensiune şi integrare a lucrărilor propuse în propriul sistem de valori, dar şi într-unul general-uman. Textul care s-a bucurat de o receptivitate deosebită a fost „Liceu”, în lumea căruia elevii noştri s-au simţit mai în largul lor, tematica abordată aici fiind mai aproape de centrul lor de interese, de lumea lor contemporană: „Liceu, cimitir/ Al tinereţii mele – / Pedanţi profesori/ Şi examene grele…/ Şi azi mă-nfiori/ Liceu, – cimitir/ Al tinereţii mele!” Discuţiile pe marginea textului au pornit de la semnificaţiile simbolului „cimitir” în strânsă corelaţie cu cele ale motivului „liceu”. Reieşind din interpretările atestate, fiecare dintre elevi au susţinut sau contestat prin propriile lor argumente mesajul textului.

Un alt punct de reper al întrunirii a fost simbolistica cromaticii bacoviniene, care s-a dovedit a avea o semnificaţie total opusă decât cea pe care sunt obişnuiţi să o confere culorilor liceenii, astfel că sugestiile pe care le oferă textele poetului i-au surprins, trezindu-le interesul faţă de lectură. Poeziile care au fost propuse ca şi argumente a celor analizate au avut menirea de a explicita concluziile la care s-a ajuns prin co-participare. Melodiile (în stil de marşuri funebre) care au însoţit recitalurile de poezie au fost un ultim punct în perceperea de către cei adunaţi a lumii lui Bacovia: „Copacii albi, copacii negri/ Stau trişti în parcul solitar…”

Dna Casap a ţinut cu tot dinadinsul să facă o prezentare a operei antume şi postume a poetului, biblioteca punându-ne la dispoziţie întreg fondul de carte de care dispune vis-a-vis de Bacovia. Intrigaţi (în măsura în care poate fi intrigat un elev plin de farmecul adolescentin de opera „deznădejdii provinciale”!) de cele auzite aici, fiecare i-a adresat dnei  câte o întrebare care le măcina curiozitatea: A fost Bacovia căsătorit?, A avut copii?, I-a moştenit fiul tendinţele spre solitudine?, A iubit animalele? ş.a.

În final, elevii şi-au exprimat atitudinea faţă de cel care este George Bacovia şi i-au mulţumit dnei Marina Casap pentru bunăvoinţa cu care le-a vorbit/ intrigat firile lor jucăuşe, dar şi administraţiei bibliotecii pentru ospitalitatea cu care i-a întâmpinat şi au făcut coadă pentru a împrumuta operele poetului tristeţilor de plumb preschimbat în aur.

Angela Badan, master în ştiinţe filologice,

profesoară de limbă şi literatură română