(5 ani de activitate)
Cenaclul literar Magia cuvântului, apărut în 17 octombrie 2006 la biblioteca „Maramureş”, numără în prezent 200 membri: studenţi, liceeni, elevi şi alte persoane ademenite de poezie. Discuţiile, care au loc o dată sau de două ori pe lună, sunt determinate de interesele participanţilor: textul artistic şi imaginaţia, exerciţii de creativitate, visul şi scrierea, mesajul ermetic al poeziei, forma strictă sau versul alb, libertatea individuală şi constrângerea socială, astrologia şi psihologismul comunicării, modalităţi de revederea propriilor texte, confruntări de opinii referitor la estetica urâtului, literatura română şi optici din străinătate. Toate aceste teme au fost realizate şi graţie oaspeţilor: Aureliu Busuioc, Vladimir Beşleagă, Ianoş Ţurcanu, Iulian Filip, Roberto Quaglia (Italia), Victor Adam (România), Nicolae Dabija, Nina Josu, Nicolae Petrescu-Redi (România), Vlad Zbârciog, Galina Furdui, Iurie Badicu, Titus Ştirbu, Marcela Mardare, Traianus, Claudia Partole, Gheorghe Bâlici, Dumitru Pasat, Lidia Grosu, Lidia Ungureanu, Grigore Şerban, Anatol Moraru.
Biblioteca „Maramureş” realizează o conexiune deosebită dintre carte şi cititori. Existenţa cenaclului în acest caz am putea spune că are o preistorie, înscrisă în lansări de carte. Debutul la acest compartiment a constituit interpretarea cărţii Pactizând cu diavolul, semnată de Aureliu Busuioc, care s-a desfăşurat din perspectiva întrebării: Poţi rămâne înger, pactizând cu diavolul?
Timpul anilor ’50 este distanţată de empirismul participanţilor, totuşi tema nu e străină şi personajul care trăieşte o vârstă similară celor prezenţi a contribuit la comprehensiunea textului.
Activitatea cenaclului în anul 2007 include 11 şedinţe la biblioteca „Maramureş”. De fiecare dată erau prezenţi mulţi elevi şi studenţi.
Astfel e de remarcat întâlnirea cu d-na Galina Furdui. A fost luată în discuţie tema Divinitatea creaţiei. S-a vorbit despre individualitatea artistică. Viziunea deosebită poate fi generată şi de nişte aspecte cotidiene. S-a atenţionat asupra perspectivelor de receptare. Poeta a remarcat cât de diferit a putut fi interpretată opera domniei sale de către diverse confesiuni religioase.
Poezia de dragoste – şedinţa în care au fost selectate poeziile tinerilor condeieri pentru cartea Misterul eternului sentiment. S-a relevat optica de atitudini. Dintre multitudinea de poezii trebui să fie aleasă doar o poezie. Astfel au fost lecturate multe versuri şi selectate după principiul individualităţii.
Cenaclu a fost vizitat şi de editorul şi poetul din România – Victor Adam care şi a ghidat tema Editarea textului artistic. D-lui a menţionat că fiecare autor trăieşte diferenţa dintre momentul de a scrie poezia şi de a o dărui cititorilor. Atunci poezia nu îi mai aparţine. Este un text care fi receptat diferit de către oameni de diferită vârstă. S-a menţionat aspectul citirii poeziei. De obicei se scriu mai multe versuri, dar se citeşte mai multă proză – e relevat din perspectiva persoanei ce editează.
Un lucru dificil a fost realizat la şedinţa Redactarea textelor. Obiectivul principal era de a se detaşa de text, de a-l vedea cu ochi străini. Nu a fost simplu să convingi pe unii participanţi la şedinţă cu unele propuneri. Revenirea la text este important nu numai pentru a exclude greşelile ortografice, dar şi pentru a-l face savuros, a accentua frumosul, a concentra emoţia.
Aspectele psihologiei în literatură a interesat tinerii prin aspectul conviviologiei. S-au pus multe întrebări in
vitatului Igor Fonari cu privire la înţelegere, dialogare, temperament, confruntarea dintre dorinţă şi realizare etc. unde s-a exemplificat şi prin modelul de comunicare a lucrătorilor bibliotecii: Svetlana Javelea, Liliana Juc, Eugenia Plămădeală.
Invitatul italian Roberto Quaglia ne-a vorbit despre Femeia în viziunea evului mediu şi a postmodernismul. Scriitorul fantast a fragmentat dragostea după perioadele în literatură, relevând dragostea platonică care era prezentă în literatura trubadurilor şi dispariţia misterului iubirii în poezie actuală.
Lansarea cărţii domnului Iurie Badicu a fost sub egida Economia şi literatura. Deşi dumnealui e om de afac
eri, este atras de poezie, de basme, de maxime. Astfel tinerii adolescenţi au avut prilejul de a sesiza cum creativitatea contribuie la dezvoltarea personalităţii. Cei care scriu poezie nu e de fiecare dată neapărat să aibă o facultate socio-umană. Astfel şi printre cei de la cenaclu se afla Artiom Florea, student la Facultatea de Economie, ce este îndrăgostit de poezie. În consecinţă a fost premiat de către invitat. E de menţionat că anume la această întâlnire, după ce s-a discutat despre valoare poeziei, după ce cei prezenţi şi-au citit versurile, domnul Iurie Badicu a propus moderatorului de a susţine financiar cartea de versuri de dragoste, scrisa de cenaclişti. Ceva mai târziu această carte a văzut lumina tiparului la Editura Universul.
Aceste întâlniri a generat tema Arta şi întâmplarea (ocazionalul). La această şedinţă s-a pus accent pe creativitatea celor prezenţi. Exersând cu ajutorul unor cuvinte selectate din cărţile de pe rafturile bibliotecii. Au participat cititori de diferite vârste.
Ultima şedinţă din anul 2007 se numeşte Muzicalitatea poeziei, invitat poetul şi redactorul revistei Phoenix – Traianus. D-lui venise împreună cu scriitorul N. Fabian şi ambii deveniră cititorii bibliotecii Maramureş. Elevii şi studenţii au avut ocazie să intre în laboratorul de creaţie a lui Traianus. D-nealui a vorbit despre valoarea textelor actuale. Alexandru Borcea a întrebat ce crede el despre campania Chişinău citeşte o carte? Trăianus a menţionat că ar fi bine ca decizia să vină din partea cititorilor. Poetul a realizat o parabolă că după cum nu putem mânca una şi aceeaşi mâncare în fiecare zi, tot aşa şi sufletul nostru cere măcar o pagină artistică nouă citită în fiecare zi. Fiecare din noi trebuie să se găsească pe sine inclusiv şi în lectură. Cartea bună, citită la timpul potrivit contribuie la evoluţia noastră ca personalitate.
Anul 2008 este deschis de umorul fin al epigramistului Gheorghe Bâlici. Ironia în poezie relevă subtil şi concentrat diverse subiecte familiale, sociale, politice. Int
onaţia are o importanţă de a accentua jocul de cuvinte. Vivacitatea umorului plin de sevă e determinat de vocea epigramistului. Întrebările auditoriului l-au ghidat pe Gheorghe Bâlici să dezvăluie secretele epigramei. Atractivitatea ascultătorilor se datorează dialogului dintre epigramist şi lumea interioară a oamenilor. Cotidianul este uzitat într-o simţire ironică, usturătoare. Nu în zadar invitatul cenaclului Magia cuvântului menţionează că epigrama se află sub semnul scorpionului.
La 19 februarie studenţii de la Facultatea de Drept au insistat să discute cartea lui Iurie Colesnic Note din Arca lui Noe. Jonglarea dintre verbele a fi si a părea tine de expresivitatea comicului. In mesajul scrierii această antiteză vine paralel cu sintagma lui Shakespeare: a fi sau a nu fi. Astfel conotaţia verbului a părea se identifica cu a nu fi. Autorul pledează pentru verbul a fi, raportându-l la o problema actuala din Republica Moldova. Un
aspect estimat de studenţii Sergiu Mititel, Ecaterina Bunescu, Oleg Chistol, Iulia Ghimp, Ana Pascari, Ecaterina Girbu este Axioma fericirii – unul din cele mai importante scopuri ale vieţii este de a găsi, a obţine şi a te bucura de ceea ce ai .Cei prezenţi in sală au încercat să o definească: “în momentul de fata fericirea mea consta în absolvirea facultăţii, obţinerea unui post bun de munca si întemeierea unei familii” (Mariana Gondiu); pentru Cătălina Bogonos fericirea se echivalează cu libertatea, căci numai fiind liberă ar putea obţine toate bunurile vieţii. Natalia Roşca opinează: „Fericirea poate fi definita diferit de fiecare persoana in parte. Pentru mine fericirea este atingerea unui scop spre care am mers mult timp, inclusiv şi o nota bună”. În acest context cu un mesaj general-uman Iurie Colesnic răspunde la întrebarea: “De ce oamenii nu sunt fericiţi? Fiindcă sunt fricoşi. Se tem de conjuncturi, d
e relative, de vorbe, de prieteni , de rude, de lume… Dar cel mai fricos om din lume este omul care se teme de sine. Iar un om fricos nu poate fi fericit”. Fericirea e un sentiment ce vizează pe fiecare individual şi fiecare include în acest cuvânt sensul său propriu.
Luna martie a fost determinată de poezia de dragoste a lui Iurie Badicu. Printre versurile participanţilor invitatul a remarcat lipsa opiniei criticii literare la ceea ce se scrie actualmente. A opinat că opera artistică trebuie să-şi găsească reflectare în articole critice. Atitudinile au o importanţă de gestionare a scrierii. Juristul, economistul şi poetul Iurie Badicu a îndrumat tinerii să-şi încerce penelul şi în sfera interpretării a textelor artistice apărute actualmente. În secolul unde comentariile pot fi găsite pe internet critica începe să se profaneze de oarece sunt analizaţi unii şi aceiaşi autori şi unele şi aceleaşi opere. P
articipanţii şi-au expus părerea cu privire la dificultatea în aprecierea unei opere artistice imediat apărute. Or, un critic literar trebuie să posede cunoştinţe în teoria literaturii, metodologia interpretativă, istoria literaturii din mai multe spaţii, conceptele literare globale.
În anul consacrat lui Dimitrie Cantemir. La 9 aprilie i-am solicitat să ne reflecte viaţa şi activitatea ilustrului gânditor pe profesorii de la Universitatea de Stat din Moldova: domnul Vladimir Potlog, doctor în istorie, conferenţiar universitar, domnul conferenţiar Gheorghe Dodiţă, autorul cărţii Istoria literaturii române vechi, şi domnul Victor Ghilaş, doctor în muzicologie, Academia de Ştiinţe din Moldova, care a scris cartea Dimitrie Cantemir în istoria culturii muzicale. Cititorii bibliotecii Maramureş au revăzut activitatea filosofului tridimensional: istoric, literar şi muzical. Cei prezenţi au trăit surpriza de a audia piesele lui Dimitrie Cantemir şi de a descoperi lucrarea instrumentală a unui ansamblu german The Best Cantemir.
În mai am realizat un laborator
de creaţie. Textele tinerilor condeieri au fost minuţios analizate. Variantele scrierii erau determinate şi de viziunea individuală şi de dispoziţia creatorului. Se specificau variantele posibile care se bazau pe selectarea imaginilor artistice.
25 septembrie a concentrat o revalorificare a creaţiei pentru copii scrisă de Ion Druţă. Tema Pistruii copilăriei sugerează imaginea copilăriei. Copilăria lui Ion Druţă este aşteptată. Aceasta nu este o imagine din amintire, ea este dorită în a fi materializată prin „cele mai dulci bomboane”, este vizualizată prin „baticul mamei” şi „nuieluşa de la gard”.
Timpul – o categorie filosofică, care nu-şi găseşte loc în comprehensiunea copilului. Or, numai prezentul este acceptat şi acesta este un prezent plin de acţiune, de desco
perire, de trăire activă generată de energia creşterii. Scriitorul Ion Druţă va imita un dialog socratic dintre bunel şi nepot, unde va dezvălui marele adevăr al timpului! Al unui timp care ni se dă… Ni se dă pentru a trăi, ni se dă pentru a ne realiza, ni se dă pentru a înscrie acea verigă a continuităţii.
La 15 octombrie de ziua Bibliotecii „Maramureş” am avut fericita ocazie de a savura din versurile dnei Lidia Grosu. Cartea Pe aripile infinitului a adunat peste 80 de cititori. La eveniment au participat bibliotecari de la Universitatea de Stat din Moldova, de la secţia municipală din sectorul Ialoveni, de la Alba-Iulia. Scriitorii Ianoş Ţurcanu şi Iulian Filip au felicitat biblioteca şi au opinat despre versurile pline de emoţie a Lidiei Grosu. Într-o atmosferă a valorilor familiei: dragostea de mamă, înţelegerea copiilor şi îmbrăţişarea de soră întrepătrunde creaţia poetică: „
Cu parfumurile-mbătătoare / De pelin, vâzdoage, ţigăncuşi, / Cu un dor aflat în căutare, / Ce se vrea sculptat de un Brâncuşi” (Casa părintească). Poeta Marcela Mardare, care era prezentă în calitate de directorul editurii Pontos, unde a apărut cartea luată în discuţie, a accentuat importanţa simbolisticei (pasărea, aripa) ce sugerează perfecţiunea spirituală.
O dedicaţie pentru cei 7 ani de la apariţia bibliotecii a oferit Artiom Florea, un participant studios al cenaclului:
E minunat ca-s 7
Şi daca 10′ ar fi
Tot mi-ai ramâne dragă
Ce mult te-aş mai iubi
Ce bine că sunt 7
Şi chiar dacă atât n-ar fi
Te’aş căuta în suflet
Şi sigur te-aş găsi…
Poeta ziaristă Lidia Ungureanu a fost premiată pentru caricaturi. Astfel la 16 octombrie ne-a fost relevată conexiunea dintre cuvânt şi grafică. Cartea Blues matinal şi ta
blourile prezente au transformat biblioteca într-un salon de pictură, autoarea menţionând rolul sacrificiului în artă.
Pentru anul 2008 în campania Chişinău citeşte o carte s-a propus spre lectură romanul Hronicul găinarilor. Textul artistic a fost selectat de directorul general al bibliotecii municipale Lidia Kulikovski, doctor conferenţiar. Cartea a fost discutată la 22 octombrie. Cititorii au estimat importanţa fragmentarizării, rolul parodiei. Au enumerat miturile pe care le încadrează Aureliu Busuioc în acest roman. Pentru a continua cu interpretarea rolului modificării legendelor şi modul lor de a se integra într-un conţinut artistic. Aspectele istorice, dialectismele, jargonul, clasificările şi paralelismul au fost discutate prin prisma intertextului. Paralel s-au făcut referinţă şi la alte romane semnate de Aureliu Busuioc, cum ar fi Lătrând la lună, Pactizând cu diavolul, Spune-mi Gioni.
Trecutul descoperit în prezent, relevat şi în filele romanului analizat, proroce libera cugetare – este şi una din ideile lui A. Busuioc – menţine şi contribuie la dezvoltarea universului spiritual, îl face să trăiască în parametrii firescului şi ai armoniei. O problemă elucidată intensiv în publicistica scriitorului este că apariţia tehnicii nu trebuie să atenteze la distrugerea culturii, în cazul acesta omul e condamnat să trăiască într-un mediu abiologic, nonemoţional, aspiritual.şte un viitor dezastruos. Prezentul este doar o trecere de la ceea ce odinioară exista spre ceea ce a devenit o raritate sau doar o amintire. Omul nu se trebuie să se dezică de perceptele intelectuale. Or, cedând, incertitudinea sa poate fi utilizată de cei ce nu posedă facultatea de a gândi.
Desacralizarea şi revalorificarea mitului, modernizarea şi problematizarea lui, ironizarea şi chiar parodierea mitului – toate acestea constituie individualitatea romanului Hronicul Găinarilor, unde se dezbat astfel de motive ca: originea poporului, denumirea limbii, caracterul femeii (Penelopa şi Xantipa), apariţia localităţilor (de la Roma, la Paris până la Chişinău).
Anul 2009 – un an de transfer a bibliotecii şi de găsire a frumosului local pe str. Grenoble 163. La începutul anului unde am fost primiţi cu bunăvoinţă la Biblioteca „Onisifor Ghibu”.
La 25 martie Svetlana Javelea, directoarea Bibliotecii Municiaple „Maramureş”, în cadrul cenaclului Magia cuvântului anunţă deschiderea lansarea cărţii Curs de stilistică (Chişinău: CEP USM, 2008), autor Irina Condrea, doctor habilitat, conferenţiar universitar. E de remarcat că decanul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova este la a 11-a carte. Această frumoasă ocazie a relevat o atmosferă universitară în cadrul sălii de lectură. Prezentarea studiului din diverse optici a fost realizată de Viorica Molea, dr. conf., Alexandra Gherasim, dr. conf., Ana Ghilaş, dr. conf., Sabina Corniciuc, dr. conf.
În spaţiul stilizat cu tablouri drept o recunoştinţă din partea studenţilor a răsunat cântece şi astfel s-a demonstrat încă o dată spaţiul de deschidere a acestei ştiinţe, interdisciplinaritatea şi interesul pentru această ştiinţă. Într-o oglindă a timpului dl A.Ciobanu, dr. hab., prof. univ., m.c. al AŞM, şeful Catedrei de Limbă Română, Lingvistică Generală şi Romanică, a amintit şi etapa studenţească a dnei Irina Condrea, care şi-a început investiţiile ştiinţifice cu verbul, iar apoi a ales următoarele direcţii de cercetare cultivarea limbii, norma lingvistică, traducere. Oglinda anilor de studenţie a fost generată nu numai de prezenţa tinerilor studioşi, dar şi de colegii de altă dată dna L. Svetlicnâi (AŞM), Vlad Pohilă, ziarist. Amintiri care au relevat diplomele autoarei, printre care şi cea de la Ansamblul de Dansuri Populare de la Facultatea de Arte Frumoase a USM.
Şirul de lansări la 8 aprilie a continuat dna Elena Bivol – autoarea cărţii Aici în această lume. Mesajul filosic cu un accent pe valorile general umane au atras cititori cu diferite interese – printre aceştia enumerăm elevii de la liceele „D.Alighieri”, „L.Deleanu” şi studenţi de la facultăţile de drept, economie, jurnalism,, litere.
Exerciţii de creativitate au dominat lansarea revistei de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii Clipa. În calitate de invitate a cenaclului Magia cuvântului au fost Aurelia Borzin, redactor-şef şi din colegiu de redacţie: Mihaela Iordăchescu, Ecaterina Bargan. Astfel s-au discutat probleme de creativitate, individualitate şi comprehensiune. Exerciţiile au stimulat imaginaţia tuturor participanţilor.
La 10 iunie cenacliştilor le-a fost prezentată cartea Măcel în Georgia, scrisă de D.Crudu. Participanţii au analizat diferite tipuri de interpretări care ar putea permite comprehensiunea textului artistic. Implicarea empirismul cititorului la perceperea imaginii scriitorului.
În 2010 Biblioteca activează sub conducerea tinerei directoare Cristina Mamaiscaia, master în biblioteconomie. Pune accent pe proiectele tehnologice şi propune cenacliştilor următoarele teme de discuţii: Importanţa voluntariatului în cadrul bibliotecii, Cunoaşterea personalităţii şi formarea competenţilor profesionale la tineretul studios, Imaginea personală şi acceptarea socialului.
Ana Ghilaş, doctor conferenţiar, USM; Tudor Paladi, critic literar, Nina Slutu, scriitoare, Claudia Grama-Slutu au relevat emotivitatea forţa vitală a Universului poetic al Stelianei Grama, conferinţă ştiinţifică desfăşurată la 5 octombrie 2010. În acordul interpretărilor critice au sunat versurile regretatei poete rostite cu tandreţe de tineretul studios.
Problema migraţiei, a căutării fericirii, a evadării într-un cadru stereotepic considerat suplinitor al dorinţelor – într-o ţară europeană – constituie subiectele din romanul Claudiei Partole Viaţa unei nopţi sau Totentanz. Consecinţele acestor căutări – familii distruse, vieţi schingiuite, desconsiderări, copii uitaţi şi părinţi pierduţi. În oglinda acestor destine apar şi problemele familiilor europene, a societăţilor imperfecte, a furtului muncii şi a lipsei legii în anumite situaţii. Studenţii de la Facultatea de Litere au discutat despre frontiera dintre ficţiune şi registrul documentar, despre laturile interculturale, despre aspectele identităţii şi păstrării echilibrului interior în situaţii dificile. Autoarea a spus despre anii în care a adunat ca un mozaic destine diferite şi care se împletesc prin scrisori, întâniri, povestiri, jurnale…
O evadare din lumea socialului, însoţită de o cunoaştere a propriului eu a constituit dialogul la tema Literatura şi stelele. Domnul Ruslan Şevcenco, doctor în istorie, a iniţiat auditoriul în astrologia psihologică. S-au citit poezii despre stele, galaxii, planete, care au fost comentate din punct de vedere al astrologiei şi al horoscopului celui care a scris poezia. Cu o plăcere deosebită au participat şi bibliotecarele, care au dorit să vadă de ce este condiţionată atmosfera deosebit de atractivă a bibliotecii Maramureş, astfel i s-a făcut şi colectivului o analiză astrologică.
La începutul anului 2011 anotimpurile celor Patru cai şi vocea plăcută a autorului Grigore Şerban au atras prin simpleţe, melodicitate şi intersecţii de spaţii: rural-urban, amintire-uitare, copilărie-decesul părinţilor, comunicare-singurătate, lacrimă-zâmbet. Toate sunt scrise în alergările copilăriei după tropăitul calului năstruşnic.
La 5 aprilie 2011 cartea Turnătorul de medalii, scrisă de Anatol Moraru, a intrigat mai mulţi cititori, care au apăsat pe acceleratul lecturilor (Nina Corcinschi, doctor, AŞM) despre viaţa studenţească. Optica de ludens – jonglarea cu texte artistice din diferite perioade, menţiuni scrise în engleză, franceză, latină – este determinată de viziunea studenţească de a trăi textele cu o vervă erotico-intelectuală. Mozaicul galeriei de personaje a provocat receptările criticului şi scriitorului Dumitru Crudu, a invitatelor Ana Ghilaş, dr.conf, USM, Nina Corcinschi. dr. AŞM, a doctorandei în teatrologie Dorina Butucioc, a masterandei Ina Sitari, USM. Autorul cărţii, care a regizat mai mult decât o aventură studenţească, fiind concomitent în postură de profesor la Univestitatea din Bălţi „A.Russo”, a preferat să fie în ipostaza de descoperitor al cititorilor. Artisticitatea textului lucrează în sufletele celor care l-au descoperit, scriitorul nu-i lasă decât să se bazeze pe propriile capacităţi de interpret în această dezvăluire a tinereţii, a incertitudinii, a ironiei, a metodologiei cunoaşterii vieţii.
În plăcerea întâlnirilor, a lansărilor de carte, a descoperii reciproce, a discuţiilor interesante, sub constelaţia creaţiei se află cenaclul Magia cuvântului, care deşi are cinci ani şi ceva luni, se poate lăuda cu o carte care-i poartă numele, cu mulţi prieteni, cu liceeni care au devenit pe parcursul anilor bravi studenţi, iar studenţii au devenit bravi profesionalişti. Şi ceea e mai important bravi cititori şi creatori / valorificatori ai imaginaţiei. Or, după apariţia acestui cenaclu sintagma Magia cuvântului a fost utilizată şi în titluri de articole, şi de prefeţe. Aşadar oferim Magie pe proiectorul alchimic al Bibliotecii „Maramureş”. Cu ajutorului numărului finit de litere creăm o lume infinită!
Moderatorul cenaclului Magia Cuvântului:
Victoria FONARI, doctor conferenţiar,
membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova
BIBLIOTECA MARAMUREȘ 