Femeia a fost dintotdeauna un subiect de abordare în literatură și în artă, adevărate capodopere au fost create despre și pentru ea. Totuși misterul femeilor încă nu a fost descoperit, ea reușind să rămână mereu pe poziții superioare, iar toată creația despre ea nu a făcut decât să-i sporească și mai mult taina.

Bibioteca „Maramureș” a organizat luni-26 martie , în acest context, o activitate dedicată femeii, care a fost cercetată și abordată în creații proprii de către elevii de la liceul „Gheorghe Asachi” și liceul „Nicolae Sulac”, iar rezultatele, care au fost destul de fructuoase, au fost prezentate în cadrul acestei activități. Manifestarea a fost structurată în trei părți: cercetare, creație proprie și prezentare de carte, toate raportate nemijlocit la tematica de referință.

La secțiunea „Cercetare” a fost analizat rolul, influența și importanța femeii în literatură și în pictură. Au fost invocate o serie de momente în care femeia apărea ca un personaj-cheie în mitologie, în literatura universală şi literatura română. S-a pus în discuție „Destinul femeii frumoase în literatură”, observându-se că femeile frumoase în capodoperele literare au, de regulă, un destin nefericit. Există o discrepanță între „fericirea de a fi frumoasă și frumusețea de a fi fericită”, fiind invocat și conceptul lui Platon despre esența filosofică a frumuseții feminine. În mitologie, femeia a fost plasată pe diferite poziții culturale, sociale și politice. În acest sens, s-a pornit de la ideea că societatea, la origine, a avut o formă de administrare matriarhală, aducându-se exemplul amazoancelor. În evoluția de la matriarhat la patriarhat, puterea femeilor a fost redusă în domeniul politic, totuși au rămas femei care au continuat să domine lumea, inclusiv cea a bărbaților: zeițele grecești și romane, muzele, femei care au schimbat destinul lumii, cum ar fi Elena din Troia, Penelopa, Pandora, Electra, Euridice, Medeea și multe altele.Or, după cum spunea și marele Democrit: „Unii stăpânesc cetăți, dar sunt robiți de femei!”

Nu au fost excluse nici femeile celebre din miturile altor culturi: Semiramida (cultura babiloniană); Cleopatra (Egipt); Eva, Sarah (soția lui Avraam), Dalila, Ana, Fecioara Maria, Maria Magdalena (creștinism) și Dochia (cultura dacică). Creștinismul, în special în spațiul românesc, a cultivat stereotipul femeii casnice și născătoare de copii. Femeile aduse pe scena literaturii române însă au caractere mult mai variate, de la cele mai puternice (Vitoria Lipan, Vidra, Mara etc.) până la cele mai misterioase (Otilia, Doamna T etc.), în mare parte trăsătura invocată de religie fiind plasată pe planuri secundare. Totuși se observă o valorificare a rolului femeii în societate și, mai ales, în viața bărbaților. Ion Minulescu, poet autohton, afirma următoarele: „O femeie, când iți intră in suflet, înseamnă că ești pierdut.” Din literatura universală au fost selectate caractere feminine din cele mai cunoscute, bunăoară Jane Eyre, doamna Bovary, doamna Chatterly, ale căror caractere au dat dovadă de senzualitate și feminitate aparte, care au uimit prin lumea lor lăuntrică, printr-o frumusețe aproape candidă. Tot aici s-a menționat și un citat al celebrului scriitor Miguel de Cervantes: „Femeia este sufletul bărbatului, lumina care îl călăuzeşte. Femeia este gloria.”

În mod special a fost abordată femeia în ipostaza de mamă, aceasta fiind depistată în poeziile multor autori români și basarabeni. Evident, cel care a cântat de la începuturi în poezia sa mama a fost Grigore Vieru, el plasând-o într-un spațiu sacru, între „ceruri și pământ”. Eminescu a tratat mama cu un dor nestins, iubind-o foarte mult, iar mai nou, elevii au identificat chipul mamei și la Spiridon Vangheli, în poezia cu tentă baladească „Șalul verde”. Aici însă o găsim îndepărtată de copii, dar cu aceleași griji, deoarece ea se sacrifică pentru fiii ei, punându-se astfel accent pe relația dintre ei.

Aceleași mame grijulii și gingașe au fost înfățișate și în pictură, într-o prezentare care a uimit prin splendoare și complexitate. În afară de mamă, a mai fost reprezentată femeia din toate opticile posibile: femeia senzuală (Cecilia Gallerani), femeia puternică (Ginevra de Benci), femeia misterioasă (Gioconda), femeia angelică (Madona Sixtină) etc., acestea venind ca o concluzie la toate cercetările făcute în baza literaturii.

La categoria „Creație proprie” au fost date citirii o serie de poezii, dedicate în special mamelor, exprimându-se mulțumiri, regrete, admirație față de ființa care le-a dat viață copiilor și îi iubește până la ultima suflare. Cei care nu au avut inspirație la poezie, au creat eseuri analitice și sintetice, pline de sentimentalism, de ardoare, de sinceritate. Metafora, simbolul, comparația, oximoronul, epitetul – toate au fost din plin valorificate în operele tinerilor, umplând atmosfera de cele mai frumoase emoții. S-a remarcat, printre acestea, chiar și o scrisoare adresată tot mamei, care a cuprins întreaga afectivitate pentru ea, susținând-o oriunde ar fi.

În final, a fost prezentată o nouă carte, cu o viziune exclusiv feministă despre viață, carte ce marchează vădit existența femeilor – „Întreabă-mă orice”, semnată de Mihaela Rădulescu. Aici se cuprinde un concept nou despre viață în cateva seturi de întrebări pe care și le adresează autoarea, dar și fiecare femeie, probabil, prin care se descoperă o parte din misterul ontologic feminin. Este o carte pe care orice cititor ar putea s-o „devoreze” citind-o, prin simplul fapt că deși conține foarte multe întrebări, acestea, de fapt, îl ajută să descopere o nouă lume – cea a femeii dintotdeauna.

3 gânduri despre „Femeia – marele mister al omenirii

  1. Ar fi binevenite mai des organizarea unor asemenea activitati multilaterale. Bravo!

  2. Este un subiect foarte important si interesant, deoarece femeia este forta motrice a vietii !

  3. Femeile sunt albinele muncitoare. Creaturi rezistente şi curajoase. Mi-a placut subiectu, as vrea sa particip si eu…cind se va mai organiza asfel de activitati?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s