80 ani de la naștere
„Retractibilitatea sa în firea domoală și supusă predestinării mioritice s-a conjugat în mod straniu – poate sub comandamentele timpului – cu disponibilitatea simpatetică de a îmbrățișa spectacolul lumii și o sete romantică de impresii care a stimulat lungi inventarii de notații prozaice. A venit, apoi, criza de timp în care și-a resimțit prezența unui dramatic. Eu și atunci versul i s-a disciplinat, a devenit dens, colorat psihologic și plin de întrebări existențiale. În marele du-te-vino al lumii s-a făcut auzită rostogolirea zgomotoasă a bolnavului Sisif, înălțările și prăbușirile, înfloririle și deznădejdile, ca spinul, sau chiar ca urletul timpului în ființa poetului, „urlet mut, temut și vertical”. Poetul e prins în hora eternă, când lumea e dusă în somn cu tot cu cer și pământ, cu tăceri și zăpezi spre „punctul părelnic final”. Întrebările i le sporesc și filosofii de tipul lui Kant, Hegel și Heidegger, cu care convorbește des poetul în ultimele sale grupaje de versuri, salvate de povara discursivității.” (Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch: Arc, 1996)
Fișă biobibliografică:
1932 – La 19 ianuarie se naște poetul și eseistul Victor Teleucă
1948 – Absolvă Școala de 7 ani în satul de baștină. Scrie prima poezie, publică primele versuri în „Scânteia leninistă”.
1952 – Absolvă școala medie din s. Grinăuți. Timp de un an este angajat la ziarul raional din Briceni.
1958 – Absolvă Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă”. Apare volumul de debut Răscruce.
1959 – Participă la festivalul tineretului de la Viena. Se căsătorește cul Lidia Tomuz, medic de profesie.
1960 – Scoate de sub tipar placheta de versuri La ruptul apelor. Scrie un poem-odă limbii materne O altă limbă mai frumoasă nu-i, a cărei publicare însă este refuzată de mai multe periodice. Șef de secție la revista „Nistru”.
1962 – Consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor șef-adjunct la revista „Nistru”. Vede lumina tiparului volumul Neliniști.
1964 – Apare cartea Din patru vânturi. Redactor-șef la săptămânalul „Cultura”.
1965 – Pleacă, cu A. Cibotaru, la stagiu în calitate de ziarist în armată în Extremul Orient, care îl impulsionează să scrie volumul Insula cerbilor, care îi aduce Premiul „Boris Glavan”.
1970 – Apare volumul Versuri.
1971 – Publică volumul de versuri Îmblânzirea focului. Traduce Peregrinările lui Childe Harold, de G. G. Byron.
1973 – Tipărește poemul Eroica. Călătorește în Franța.
1974 – Apare volumul Momentul inimii, cu un vers nou, profund filosoficși total reformat. Este tradus la Riga – Statui solare.
1975 – Scoate de sub tipar Și alte neliniști.
1976 – Secretar în conducerea Uniunii Scriitorilor. Apare, în rusă, Portrete în timp.
1977 – Fondează și conduce până în 1983 hebdomadarul „Literatura și arta”, unde promovează valorile culturii naționale. Contravenind politicii guvernanților, în urma unor jocuri după culise, la care au participat și colaboratori ai ziarului și colegi de condei, este demis din funcție. De atunci nu mai revine în activitatea Uniunii Scriitorilor până la sfârșitul vieții, consarându-se scrisului și studierii aprofundate a filosofiei.
1980 – Apare volumul Încercarea de a nu muri. I se decernează Premiul de Stat în domeniul literaturii.
1982 – Apare culegerea de schițe publicistice Goniți pasărea de cenușă.
1983 – Obține titlul onorific de Maestru în Arte din Moldova.
1985 – Redactor literar la revista „Nistru”. Apar 2 volume de Scrieri alere.
1987 – Este tipărit, în traducere de V. Ciudin, volumul Hulubi în ploaie.
1990 – Publică eseul Car frumos cu patru boi despre limba română.
1993 – Scoate de sub tipar Întoarcerea dramaticului eu, volum de versuri meditative.
1993 – 2002 – Predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte plastice „I. Vieru” și estetica la L. T. „Prometeu.
1997 – Este ales „Omul anului” la ziarul „Moldova suverană” pentru eseurile Amplitudinea (mea) de nisip venite dintr-un Laborator intim.
1998 – Este decorat cu „Ordinul Republicii” pentru merite deosebite în dezvoltatea literaturii naționale și promovarea valorilor spirituale și morale.
2000 – Apare primul său volum în grafie latină Piramida singurătății. I se decernează Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000. În cadrul salonului Național de Carte, volumul este apreciat cu dimplome la compartimentul Literatură artistică și pentru Relansarea momentului poetic 60. Este decorat cu Medalia „Mihai Eminescu”.
2002 – La 12 august, după o grea suferință, se stinge din viață. Peste câteva luni apare volumul Ninge la o margine de existență (Poezii, reflecții și alte deziceri de sine).
Post mortem apare poemul dramatic Decebal (2003), Momentul inimii (reeditat de Grupul Editorial Litera, 2003) și alte ediții în grafie latină: Improvizația nisipului (2006), Neliniști (2006), Răsărit de Luceafăr (2010), Car frumos cu patru boi (2011), Mollis Davia (2012).
Din colecțiile bibliotecii:
Codreanu, Th. În oglinzile lui Victor Teleucă / Victor Teleucă. – Ch: ”Universul”, 2012. – 272 p.
Profund impresionat de literatura basarabeană a anilor ’60, precum și de personalitățile reprezentative acestei generații de creație, Theodor Codreanu realizează o descriere amplă despre personalitatea creatoare a lui Victor Teleucă. Încă din introducere este anticipat spiritul insolit al scriitorului, alăturându-l lui Grigore Vieru, după importanță, dar deosebindu-se prin viziunile sale care întrec epoca sa, aproape întrecând chiar și paradigma postmodernă și apropiindu-se de cea transmodernă.
Teleucă, V. Car frumos cu patru boi / Victor Teleucă. – Ch: ”Universul”, 2011. – 36 p.
Un eseu închinat limbii române, la vremea scrierii a fost respins de mai multe editoriale locale. Motivul era limpede: tematica nu convenea guvernării de pe vremea aceea. Astăzi acest eseu strălucește ca o nestemată în soare, ajungând la perfecțiunea imnului nostru. Cu un sarcasm crud, dar foarte delicat, în virtutea scriitorului, astăzi putem să „gustăm” din savuroasa lucrare, însoțită în această ediție de poezii cu aceeași tematică patriotică, completând imaginea limbii din viziunea autorului.
Teleucă, V. Decebal: Poem / Victor Teleucă – Ch: ”Universul”, 2003. – 40 p.
Un poem de un dramatism excepțional, care vine în vizorul cititorului cu scopul de a trezi conștiința identității naționale. Apreciat de critici drept unul din poemele cele mai reușite, aici se reconstruiesc scene din trecutul nostru plin de momente de glorie, nuanțând originile unui popor cu sânge nobil, dar care își uită, din păcate, originile și menirea sa în acest spațiu sacru. Abordarea nu rămâne la nivel local, scriitorul are tinde să confere discursului un caracter filosofic, meditând, în acest context, asupra trecerii ireversibile a timpului și asupra condiției omului în raport cu destinul său crunt.
Teleucă, V. Improvizația nisipului: Aventura imaginației / Victor Teleucă. – Ch: Ed. ”Universul”, 2006.
– 336 p.
Cartea reprezintă un mănunchi de meditații de natură literar-filosofică care, pe de o parte, reflectă o interiorizare puternică a gânditorului, pe de altă parte, o deschidere spre un orizont larg de meditații filosofice care curg din mintea luminată a scriitorului. Lumea dintre coperțile acestei lucrări este nemărginită și nu se va inchide odată cu cartea. Dunele imaginației predispusă la aventuri psiho-filosofice sunt materializate fructuos în una din cele mai reușite lucrări ale lui Victor Teleucă.

Teleucă, V. Mollis Davia : poem / Victor Teleucă. – Ch: ”Universul”, 2012. – 72 p.
O reluare sintetică și simbiotică a tematicii din poemul Decebal și din eseul Car frumos cu patru boi, în Mollis Davia scriitorul vine cu un tablou complet asupra concepției despre națiunea noastră, cu un soi de ironie nepărtinitoare, cu nuanțe de regret și tristețe ancestrală. Perspectiva filosofică scoate acest volum de sub semnul tradiționalismului, plasându-l în spațiul transmodern. Criticul Theodor Codreanu observă că Victor Teleucă reușește să evite „capcana sloganardă”, ceea ce i-a asigurat o reușită incontestabilă în literatura de natură patriotică.
Teleucă, V. Momentul inimii / Victor Teleucă. – București: Litera Internațional, 2003. – 436 p.
Volum înalt apreciat de către critici, Momentul inimii constituie un flux liric al comunicării interioare a poetului. Este mai degrabă o filosofie a spiritului poetic național, plin de melodicitate de o parte, de altă parte cu o doză de cugetare care mustră conștiința individului liric, aceste două dominante fiind organic legate între ele. Ardoarea cu care este expus discursul determină un puhoi de meditații asupra existenței noastre.
Teleucă, V. Neliniști / Victor Teleucă. – Ch: Cartea Moldovei, 2006. – 272 p.
O culegere selectivă de poezii, care marchează evoluția scriitorului de la volumul de debut până la ultimul volum de versuri. Se observă o tranziție de la lirismul plin de armonie de la începuturi la mișcările de natură psihologică și filosofică care determină frământările lirice, ajungând la un vers superior, care poate fi plasat în domeniul literar (post)modern. Diversitatea de teme, motive, idei care este pusă la dispoziția cititorului în acest volum nu anulează unitatea organică între ele, dimpotrivă, alimentează rafinamentul artistic al poetului.
Teleucă, V. Ninge la o margine de existență: Poezii , reflecții și alte deziceri de sine / Victor Teleucă. –
Ch: Cartea Moldovei, 2002. – 308 p.
Acest volum vine să completeze și să sintetizeze portretul literar-artistic și meditativ-filosofic al scriitorului. Fatalitatea cu care sunt tratate teme metafizice tranșantă, meditațiile duc la niște idei absolut insolite, organizate în reflecții și poezii. Absolutul și umanul, pilonii existenței noastre, atât de diferiți în esență, sunt tratați la același nivel, cu aceeași voluptate a trăirii.
Teleucă, V. Piramida singurătății / Victor Teleucă – Ch: Cartea Moldovei, 2000. – 256 p.
Rezultat al muncii necontenite a cugetului, după o îndelungată tăcere, volumul Piramida singurătății izbucnește ca un gheizer și impresionează publicul prin interiorizare și profunzime. Nicolae Dabija a numit această lucrare „carte a viitorului”, fapt constatat, de altfel, și de alți cititori avizați în domeniu. Descoperirea prezentului, trăirile unei vârste a singurătății a determinat scriitorul să mediteze asupra condiției omului în lume, asupra memoriei și uitării, asupra identității naționale și universale.
Teleucă, V. Răsărit de Luceafăr / Victor Teleucă. – Ch: ”Universul”, 2010. – 28 p.
O broșură de gânduri care vrăjesc – la fel de scurt, dar și la fel de uimitor ca un răsărit de luceafăr. Cărțulia cuprinde meditațiile scriitorului, frământările sale lăuntrice despre existență, despre gloria noastră pământească banală și efemeră, despre sufletul și soarta omului, însoțite de descrieri cutremurătoare a unor cadre naturale de o frumusețe tămăduitoare. Motto-ul evocă personalitatea lui Eminescu – și aici putem trata meditațiile ca o luptă între genialitate și destinul uman, blestem care îi urmărește existența.
Victor Teleucă – un heraclitean transmodern. – Ch: ”Universul”, 2010. – 428 p.
Un volum complet care cuprinde momente marcante din viața lui Victor Teleucă, performanțele sale artistice și valorificări ale operei sale cu referințe critice ale colegilor de breaslă, precum și o galerie de fotografii ale regretatului scriitor. Aici sunt antologate monografic principalele trăsături ale operei sale – profunzimea, spiritul de observație fin și ascuțit, percepția estetico- filosofică superioară, sunt incluse poemele reprezentative și este analizată critic opera sa de o valoare culturală enormă.
Lectură plăcută !
Apreciază:
Apreciază Încarc...