Se spune că poezia este sufletul nostru, prin urmare este viaţa noastră. O societate cu adevărat superioară scoate la lumină din sufletul său poeţi din cei mai buni, care ajung apoi să cucerească o lume întreagă prin cuvânt.
Poezia a fost mereu un mijloc de delectare spirituală şi intelectuală, fapt pentru care este considerată încă din antichitate superioară celorlalte genuri literare. De aceea umanitatea a simţit necesitatea de a consacra o zi pentru a marca Ziua Internaţională a Poeziei, care va fi marcată pe 21 martie. În acest context, biblioteca „Maramureş” vine cu o serie virtuală de poezii inedite ale unora din cei mai talentaţi poeţi.
Baconsky, Anatol. Fluxul memoriei. / Anatol Baconsky. – Chişinău : Litera, 1997. – 319 p. Din titlu, autorul ţine să anunţe tehnica sa de lucru, inspirat, de altfel, de la moderniştii epocii sale. Tot ceea ce cunoaşte, amintirile, locurile – totul reprezintă frumosul care se cere transformat în artă, în arta cuvântului. În acest sens, psihologismul liricii lui Baconsky este unul evident, aesta fiind un motor al inspiraţiei şi poate chiar a existenţei eroului poetic. Tematica nu este limitată, totul poate deveni un cronotop sau un motiv, sau pilon de pornire pentru lirica acestui scriitor.
Blaga, Lucian. Opera poetică. / Lucian Blaga. – Bucureşti : Humanitas, 1995. – 665 p. După cum se pronunţă critica literară, poezia lui Lucian Blaga este profund marcată de caraterul filosofic şi de curentul expresionist. Asta ar însemna, de o parte, o abordare foarte complexă şi incifrată, totuşi citind lirica blagiană, la un moment dat, cititorul se trezeşte pătruns de aceasta, îşi dă seama că ceea ce citeşte este, de fapt, o regăsire a propriilor gânduri, o materializare a lor. Nu este nici tradiţionalist, nu este nici modernist, nu este nicicum, este doar Blaga, acel care a cutezat să se ridice la nivel universal în pofida atâtor obstacole şi disperări.
Blandiana, Ana. Centrul singurătăţii. / Ana Blandiana. – Chişinău : Prut Internaţional, 2001. – 183 p. „Sunt / asemenea / nisipului clepsidrei / care / poate fi timp / numai / în / cădere.” – astfel se deschide acest impecabil volum de lirică – un volum de o deosebită afectivitate lirică, departe de banalităţi, cu o tematică meditativ.filosofică consacrată. Poeta parcă vrea să-şi menţină un stil sobru, cu greu îmblânzind rebeliunea spiritului setos de libertate. Stilistic, lirica este situată între sete de moarte şi de viaţă, între relativ şi absolut, între tradiţie şi modernitate, ultima categorie dominând cu pregnanţă.
Blandiana, Ana. Poeme : 1964-2004 / Ana Blandiana. – Ed. a 2-a – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 383 p. Cartea de faţă este o antologie de poeme reprezentative din perioada anilor 1964-2004. Astfel, cititorul are ocazia să observe evoluţia şi productivitatea unei scriitoare care şi-a lăsat adânc amprenta în literatura română. Aici puteţi regăsi poeme din volumele „ Persoana întâia plural” (1964), „Călcâiul vulnerabil” (1966), „A treia taină” (1969), „Cincizeci de poeme” (1970), „Octombire, noiembrie, decembrie” (1972), „Poezii” (1974), „Somnul din somn” (1977), „Ochiul de greier” (1981), Revista „Amfiteatru” (1984), „Stea de pradă” (1985), „Arhitectura valurilor” (1990), „Soarele de apoi” (2000), „Refluxul sensurilor” (2004).
Burac, Andrei. 101 poeme. / Andrei Burac. – Bucureşti : Biodova, 2011. – 100 p. Poetul Andrei Burac planează între antiteze, lirica sa oximoronică abundând de contraste. Eul său poetic este unul pătruns de îndoială, uneori sare rebel din imaginaţie în realitate, se stăpâneşte cu greu să nu răspundă provocării lansate de contemporaneitate. Spiritul de observaţie transformă mimicile în reflexii ale psihicului, astfel încât fiecare gest al său este tradus în simţiri (sau nesimţiri). O lirică interesantă, abordabilă din mai multe unghiuri de vedere.
Doinaş, Ştefan Augustin. Voluptatea limitelor. Poeme. / Ştefan Augustin Doinaş. – Chişinău : Litera, 1997. – 367 p. Antologie de poezii selectate din mai multe volume ale autorului, avem în faţă, de fapt, o poezie cu tentă baladescă, ce vine în consonanţă cu sufletul oricărui cititor. Spirit academic, cu o cultură înaltă, Ştefan Augustin Doinaş a simţit o chemare orfeică de un lirism deosebit. De altă parte, tematica mitologică, gustul umorului fin şi vastele cunoştinţe şi-au lăsat şi ele amprenta adânc în versuri, astfel încât acestea toate îmbinate prezintă, într-un context, personalitatea multilaterală a scriitorului. Redescoperiţi un scriitor care merită toate laudele ce i s-au adus, care a răspuns la necesităţile perioadei sale.
Eminescu, Mihai. Versuri. / Mihai Eminescu. – Chişinău : Cartier, 1999. –214 p. O selecţie a celor mai frumoase şi profunde poezii, volumul de faţă cuprinde versuri de pe tot parcursul perioadelor de creaţie eminesciene. Eul poetic migrează între două extreme ale aceluiaşi spaţiu naţional: frumuseţea folclorică şi soietatea care degradează, iar în momentele de maximă tensiune, acesta se detaşează de cercul închis al mediului local şi evadează în vis, în poveste, în mit şi în universul absolut, pătrunzân prin propria interioritate. Deşi arhicunoscute, poeziile lui Eminescu nu încetează să uimească cititorii, nu încetează să scoată la iveală noi idei şi conotaţii, geniul eminescian strălucind de fiecare dată.
Fabian, Nicolae. Glosele nufărului alb: debut. / Nicolae Fabian. – Chişinău : Cartier, 1996. – 80 p. Lirica lui Nicolae Fabian se plasează între religii, culturi şi spiritualitate. Aici se întâlnesc motive şi mituri interculturale, însă ele nu vin în contradicţie unele cu altele, ci mai degrabă formează o simbioză şi o armonie absolută. Consubstanţialitatea culturală şi religioasă creează o atmosferă mitologică, marcată de o profunzime a spiritului în tainele universale. Astfel, clasicul se îmbină foarte reuşit cu trăsăturile poeziei moderne, de facută meditativ-filosofică.
Furdui, Galina. Întoarcerea în Marele Volum. / Galina Furdui. – Bucureşti : Gnosis, 1998. – 209 p. Galina Furdui este una din poetele care, prin versurile sale, a fost un profet al destinului societăţii noastre. Nimeni nu a prezis mai limpede evoluţia şi decăderea societăţii, nimeni nu a oferit soluţii mai reuşite decât această scriitoare, care în prezent este dată uitării. Totuşi meritul ei este inconfundabil, odată citită poezia ei se remarcă printr-un spirit elevat, cultivat, rebel şi totuşi foarte matur.
Gamarţ, Andrei. Eu spun dragoste. / Andrei Gamarţ. – Chişinău : „Bons Offices” S. R. L., 2007. – 88 p. Volumul este deschis cu nişte versuri destul de sugestive, din seria „andruşa începe”. Astfel, cititorul este captat în plasa lui „andruşa”, care se transformă din autor în eul prsoanei care lecturează, infiltrându-i ideile sale, punctele sale de vedere, poate chiar împrumutându-i ochii săi pentru a vedea lumea aşa cum o vede el. În acest spirit cutezător, Andrei Gamarţ îndrăzneşte să pătrundă în lumea literară cu o poezie vădit postmodernistă, în toate trăsăturile ei.
Ghenceanu, Vasile Radu. Complexul de egalitate. / Vasile Radu Ghenceanu. – Cluj Napoca : Dacia, 2002. – 128 p. Volumul conţine poezii din toată perioada de creaţie a autorului, de la debut până la volumul ce il precede pe acesta de faţă. Selecţia a fost realizată cu grijă, astfel încât să poată fi urmărită evoluţia unui scriitor care iniţial s-a plasat printre şaizecişti, iar apoi s-a apropiat de (post)modernitate. Se observă cu uşurinţă cum versurile se scutură de haina clasică şi adoptă modelul contemporan, însă în ambele cazuri poetul se adaptează perfect.Deşi e mai puţin cunoscut, merită o apreciere din partea cititorilor şi criticilor literari.
Gheorghiţă, Ion. Sania de aur. / Ion Gheorghiţă. – Chişinău : Lumina, 2010. – 232 p. Poet idilic, reîntemeiază firea umană, împrospătată continuude un suflet mereu tânăr. Poezie lui Ion Gheorghiţă este dinamică, plină de activitate interioară şi exterioară. Cadrul natural este de nelipsit, acest topos este omniprezent şi practic se valorifică nu atât ceea ce este pământesc, ci mai degrabă ceea ce este împămăntinit, ceea ce asigură un tot întreg, indisolubil şi indispensabil pentru viaţă. Esenţa vieţii este esenţa poeziei, iar acest crez este urmat cu fidelitate.
Lari, Leonida. 101 poeme. / Leonida Lari. – Bucureşti : Biodova, 2009. – 100 p. Leonida lari este o scriitoare al cărei renume nu încetează să fie vehiculat. Nu s-a rezumat scrierea ei numai la o singură etapă de creaţie, ea a depăşit propria sa etapă şi nu a încetat să se depăşească pe sine până în ultimele clipe ale vieţii sale. Or, în acest context, un argument forte îl reprezintă tocmai lirica sa, în care vedem nu pe Leonida Lari, ci ne revedem pe noi înşine, deoarece versurile ei sunt ca o oglindă, iar fiecare cititor se poate vedea în ea. Rămâne doar să deschideţi cartea şi să vă regăsiţi acolo, printre rândurile poeziilor.
Mălăncioiu, Ileana. Linia vieţii (antologie). / Ileana Mălăncioiu. – Iaşi : Polirom, 1999. – 336 p. O antologie de versuri cu un titlu generic şi reprezentativ, Ileana Mălăncioiu îşi creează propria evoluţie printre şaizeciştii târzii, completând spectrul de poeţi ai perioadei. Încă de la poeziile de debut se pot observa tendinţele de a ieşi din canoanele clasice şi tradiţionale, care parcă îi ţineau captive propriile ei viziuni. Reabilitarea pe care o observăm treptat se produce cu elemente care tot mai mult se apropie de spiritul modern, contemplativ, existenţialism, departe de sentimentalism.
100 de poeţi ai lumii Pe aripa poeziei... Antologie de versuri din lirica universală / Selecţie de A. Bujoran. – Chişinău : Epigraf, 2005. – 400 p. Lirica universală a marcat profund lirica noastră naţională, ceea ce e pe deplin motivat pentru includerea acestei antologii, la final de listă, mai ales că o zi internaţională presupune şi componenta universală. Antologie se axează pe cei mai de vază poeţi ai literaturii franceze, engleze, germane, ruse, italiane, spaniole, latino-americane, orientale etc., din care însă nu lipseşte poezia marilor noştri poeţi (Eminescu, Alecsandri, Minulescu, Arghezi, Pillat, Blaga, Philippide, Stănescu ş.a.), care s-au ridicat la rang universal, fiind traduşi în alte limbi ale lumii. Aici veţi regăsi exponenţi ai diverselor curente literare şi culturale, ceea ce face acest volum de lirică să aibă o valoare foarte mare pentru cei care au îndrăgit poezie şi vor să o cunoască în profunzime.
Păunescu, Adrian. Poezii cu un singur punct. / Adrian Păunescu. – Bucureşti : Curtea Veche Publishing, 2011. – 332 p. Adrian Păunescu este un adept al poeziei de factură modernă, în această atmosferă simţindu-se cel mai liber de a crea. Această libertate este simţită şi în versurile sale, care abundă în idei filosofice şi planează între ştiinţă şi artă. Puternic ancorat în actualitate, „observaţiile de viaţă” se transfigurează artisticîn poezii. Aici îl veţi redescoperi pe Adrian Păunescu într-o nouă postură, de călător prin viaţă, odată cu el redescoperind şi lumea.
Poezie. / Selecţie , studiu introductiv de Nicolae Leahu; postf. Alex. Ştefănescu. – Chişinău : ARC, 2004. – 296 p. O antologie de poezie din spaţiul basarabean care vine să argumenteze evoluţia „de la facere la re-facere şi (pre)facere”, după cum menţionează Nicolae Leahu în amplul său studiu introductiv. Se vede clar raportul invers dintre (r)evoluţia poeziei şi canoanele impuse de regimurile valabile pentru Basarabia. Perioadele cuprinse sunt cele ale secolului XX aproape în întregime (au fost excluse primele decenii, cele dinaintea Primului Război Mondial), aruncându-se o ancoră în contemporaneitate.
Poezia acasă: poeţi contemporani din Basarabia. / antologie de Iulian Filip şi Mihai Stan. – Târgovişte : Bibliotheca, 2007. – 431 p. Ediţia de faţă este a doua, revizuită, comletată. Sunt incluşi poeţi notorii de pe teritoriul basarabean care au activat exclusiv din perioada postbelică până în prezent. Autori cunoscut şi mai puţin cunoscuţi, consacraţi şi rebeli moderni. Munca celor doi care au realizat antologie nu s-a redus doar la o schiţare a câtorva poezii reprezentative, ci şi la selectarea celor mai bune portrete artistice din critica litarară, astfel încât cititorul are senzaţia că deja cunoaşte poetul pe care îl lecturează.
Porumbacu, Veronica. Poezii. / Veronica Porumbacu. – Bucureşti : Editura Tineretului, 1962. – 211 p. Spre deosebire de conemtporanii săi, Veronica Porumbacu vine cu o poezie inspirată din filosofie vieţii şi a dragostei. Nu este o poezie dulceagă, cum ne-am fi imaginat, este mai degrabă un conglomerat de trăiri şi sentimente ce derivă din cele două dominante, iar poeta profită de libertatea de a le împleti în combinaţii inedite. Eeste, până la urmă, o poezie care îşi întrece perioada sa de creaţie, este, poate, mai mult decât poezie.
Sorescu, Marin. Poezii. / Marin Sorescu. – Bucureşti : Creuzet, 1996. – 175 p. Marin Sorescu – poetul este o figură remarcată şi bine văzută printre scriitori. Cu o formaţie de factură universală, lirica sa este ancorată în realităţile ce se înfiripă în perioada postbelică, dar departe de ideologii şi mentalităţile locale. Este un spirit ce emană un fel de optimism liricizat, este un gânditor care meditează la condiţia omului, la viaţă în raport cu timpul, la genii şi la visuri. Umanul este o dominantă a versurilor sale, fiind omniprezentă şi amintind de fiecare dată că suntem oameni şi suntem îndreptăţiţi să ne comportăm ca atare. O lirică aproape de sufletul oricărui ce deschide această carte.
BIBLIOTECA MARAMUREȘ 