În evoluția costumului popular românesc, se disting trei etape:
- Prima etapă – au apărut diferențieri între oamenii care locuiau pe teritoriile românești și vecini. De asemenea, apar primele diferențe în motive și stiluri între zonele țării, dar și culori sau modele diferite în funcție de vârstă sau statutul social;
- A doua etapă – are loc odată cu dezvoltarea economică și revoluția industrială. Materialele începeau să fie create industrial și nu în casă. Portul popular încă era țesut în casă, însă materialele se găseau mai ușor. În aceeași perioadă, au apărut primele piese cu influență urbană, iar un exemplu în acest sens este înlocuirea maramei albe cu năframa;
- A treia etapă – costumul popular a început să fie înlocuit de hainele comune, numite „de oraș” și să nu mai fie purtate la sat decât ocazional (la biserică, nuntă, botez etc.). Astăzi, portul popular se mai găsește în special pentru a promova tradiția în cadrul unor evenimente regionale sau al sărbătorilor specifice anumitor zone.
Definitia portului popular
De obicei prin portul popular romanesc se intelege imbracaminte taranilor din sate, formata in cadrul unei colectivitati restranse, avand materialul si modelele de croit aceleasi, pastrandu-si originalitatea, cu un ritm lent de schimbare, fara interventia directa a modei, cu o etnicitate si expresivitate de manifestare proprie.
Acest articol este menit sa ofere o imagine globala a costumului popular din aceasta parte a tarii, aducand unele precizari asupra tipologiei sale, aprofundand unele fenomene nu numai asa cum reies din documentele existente ci si din realitatile etnografice locale. In acest sens am tinut cont ca evolutia istorica a acestui port popular romanesc este strans legata de dezvoltarea economico-sociala a acestor plaiuri.
- Costumul popular în Bucovina
- Costumul popular în Maramureș
- Costumul popular în Transilvania
- Costumul popular în Banat
- Costumul popular în Crișana
- Costumul popular în Moldova
- Costumul popular în Dobrogea
- Costumul popular în Muntenia
- Costumul popular în Oltenia
Costumul popular în Bucovina
Fie că e vorba de Suceava, Fălticeni, Vatra Dornei, fie de satele din jurul acestor orașe, portul se remarca prin unitate, cromatică și linia croiului. Iile și cămășile erau croite simplu, în patru foi care se strângeau în jurul gâtului prin creți. Boierii aveau cămăși ornate cu fire de aur și argint sau mărgele.
Costumul popular în Maramureș
Elementele specifice zonei Maramureșului sunt zadiile. Acestea sunt țesături de lână folosite în costumul popular feminin și decorate cu dungi late, negre, care alternează cu altele roșii sau portocalii (ori alte culori). Sunt purtate peste poale, una pe partea din față, iar cealaltă la spate.
Costumul popular în Moldova
Specifică zonei Moldovei este păstrarea elementelor străvechi ale portului popular. Față de alte zone istorice, forma arhaică de port s-a păstrat într-o mai mare măsură. Acest lucru poate fi explicat de izolarea geografică din acele vremuri și de existența unui număr limitat de căi de comunicație.
Costumul popular în Muntenia
Costumul popular din Muntenia era purtat în zona Argeș, prelungindu-se până la Muscel, Dâmbovița, Prahova, Buzău și Râmnicu Sărat. Fota este specifică acestei zone și consta dintr-un material lat din lână, care se petrece în jurul corpului și ținea locul fustei. Această fustă veche este decorată cu linii verticale ori cu fire aurii sau argintii.
Cunoașterea trecutului, inclusiv a portului popular, ne ajută să ne aflăm rădăcinile și să ne înțelegem mai bine strămoșii. Doar prin prețuirea acestor comori vom evita pierderea lor în negura vremii.
BIBLIOTECA MARAMUREȘ 