Publicat în Biblioteca Maramureş

Ziua Drapelului de Stat


Astăzi, 27 aprilie, este marcată Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova. O sărbătoare deosebită pentru întreaga țară, când sunt cinstite cu mândrie simbolurile oficiale ale suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.

Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul cîmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Drapelul de stat simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prieteniea şi solidaritatea tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Să purtăm mereu Drapelul Republicii Moldova în suflet!

Publicat în Biblioteca Maramureş

7 Aprilie 2022 – Ziua Mondială a Sănătății


„Planeta noastră, sănătatea noastră”

Ziua Mondială a Sănătății a fost stabilită în 1948, la aproape 3 ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și la doi ani de la înființarea OMS.

Ziua Mondială a Sănătății a fost sărbătorită pentru prima dată în 1950.

În mijlocul unei pandemii, a unei planete poluate, a bolilor în creștere precum cancerul, astmul, bolile de inimă, de Ziua Mondială a Sănătății 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va concentra atenția globală asupra acțiunilor urgente necesare pentru a menține oamenii și planeta sănătoși și va promova crearea societăților concentrate pe bunăstare. 

Sănătatea noastră și sănătatea planetei noastre sunt indisolubil legate, iar nevoia de a ne concentra pe crearea de societăți sănătoase pe o planetă sănătoasă devine din ce în ce mai evidentă.

Tema Zilei Mondiale a Sănătății din 2022 se concentrează pe această legătură dintre sănătatea planetei noastre și sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor – toate creaturile vii.

Totul este interconectat: problemele, soluțiile și populația

Creșterea temperaturilor, inundațiile și precipitațiile extreme sunt toate modalitățile prin care schimbările climatice afectează viața a milioane de oameni. În același timp, alte amenințări pentru sănătate cauzate de om, cum ar fi poluarea aerului, degradarea ecosistemului, producția și consumul de tutun, exacerbează daunele aduse planetei noastre.

OMS estimează că peste 13 milioane de decese în întreaga lume în fiecare an se datorează unor cauze de mediu care pot fi evitate. Aceasta include criza climatică, care este cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea, inclusiv fiind și o criză de sănătate.

Transportul produce aproximativ 20% din emisiile globale de carbon. Alternative precum mersul pe jos și cu bicicleta nu sunt doar ecologice, ci oferă și beneficii majore pentru sănătate, cum ar fi reducerea riscului de apariție a multor boli cronice și îmbunătățirea sănătății mintale.

Sistemele de producere, ambalare și distribuire a alimentelor generează o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. O producție mai durabilă ar atenua impactul asupra climei și ar sprijini diete mai nutritive care ar putea preveni aproape 11 milioane de decese premature pe an.

Ce putem face pentru a proteja planeta și sănătatea?

Instituții:

  • Oprirea luminii după orele de lucru.
  • Sprijinirea muncii la distanță atunci când este posibil.
  • Excluderea alimentelor procesate și ambalate la locul de muncă.
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
  • Protejarea, promovarea și sprijinirea alăptării. Alăptarea este hrană sănătoasă și durabilă pentru bebeluși.
  • Asigurarea lucrătorilor cu apa sigură și accesibilă.

Persoanele fizice:

  • Distribuirea mesajului: planeta noastră, sănătatea noastră.
  • Solicitarea acțiunilor climatice pentru protejarea sănătății.
  • Mersul pe jos sau cu bicicleta la serviciu cel puțin o zi pe săptămână. Alegerea transportului public.
  • Schimbarea la un furnizor de energie regenerabilă; să nu încălzim camerele peste 21,5 C°; stingerea luminii.
  • Cumpărarea alimentelor proaspete de la producătorii locali și evitarea alimentelor și băuturilor procesate.
  • Abandonarea fumatului.
  • Cumpărarea de mai puțin plastic; folosirea pungilor reciclabile.

De fiecare dată când a fost marcată această zi, a fost transmis un mesaj principal și a fost evidențiată o anumită temă. În ultimii 30 de ani, mesajele principale transmise de OMS cu ocazia acestei zile au fost următoarele:

  • 1991: În caz de dezastru, pregătiți-vă
  • 1992: Bătăile inimii: un ritm al sănătății
  • 1993: Gestionați viața cu grijă: preveniți violența și neglijența
  • 1994: Sănătate orală pentru o viață sănătoasă
  • 1995: Eradicarea globală a poliomielitei
  • 1996: Orașe sănătoase pentru o viață mai bună
  • 1997: Boli infecțioase emergente
  • 1998: Maternitate sigură
  • 1999: Îmbătrânirea activă face diferența
  • 2000: Sângele sigur începe cu mine
  • 2001: Sănătatea mintală: oprește excluderea, îndrăznește să-ți pese
  • 2002: Mișcare pentru sănătate
  • 2003: Conturează viitorul: medii sănătoase pentru copii
  • 2004: Siguranța rutieră
  • 2005: Faceți fiecare mamă și copil să conteze
  • 2006: Lucrăm împreună pentru sănătate
  • 2007: Securitatea internațională a sănătății
  • 2008: Protejarea sănătății împotriva efectelor adverse ale schimbărilor climatice
  • 2009: Salvați vieți, asigurați spitalelor condiții în caz de urgență
  • 2010: Urbanizare și sănătate: orașe mai sănătoase
  • 2011: Rezistența antimicrobiană: fără acțiune astăzi, fără vindecare mâine
  • 2012: O sănătate bună adaugă viață anilor
  • 2013: Puls sănătos, tensiune arterială sănătoasă
  • 2014: Boli transmise prin vectori: mușcătură mică, amenințare mare
  • 2015: Siguranța alimentară
  • 2016: Oprește creșterea: bate diabetul
  • 2017: Depresie: Hai să vorbim
  • 2018: Acoperire medicală universală: toată lumea, pretutindeni
  • 2019: Acoperire medicală universală:: toată lumea, pretutindeni
  • 2020: Sprijiniți asistentele medicale și moașele
  • 2021: Pentru o lume mai echitabilă și mai sănătoasă
  • 2022: PLANETA NOASTRĂ, SĂNĂTATEA NOASTRĂ

Carti de medicina, de sanatate, plante medicinale, tratamente alopate, dictionare medicale le găsiţi în catalogul electronic la toate cele 27 de filiale ale BM B.P. Hasdeu:

https://opac.hasdeu.md/

Sursa: Google

Publicat în Biblioteca Maramureş

1 Aprilie – Ziua Mondială a păsărilor


Ziua Mondială a Păsărilor a fost instituită în scopul sensibilizării publicului privind necesitatea protecţiei păsărilor şi a habitatelor lor și este organizată de către secretariatele Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS) şi Acordului privind conservarea păsărilor de apă african-eurasiatice migratoare (AEWA) – două tratate internaţionale ce țin de conservarea animalelor sălbatice, administrate de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP),  la care aderă un număr tot mai mare de parteneri.

Fauna vertebratelor din Republica Moldova include 281 specii de păsări, dintre care 89  sunt specii faunistice rare şi sunt incluse în Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, iar 39 de specii sunt incluse în  ediția a doua a Cărții Roşii a Republicii Moldova. Printre acestea se numără cormoranul mic, stîrcul galben, egreta mare, ţigănuşul, lopătarul, lebăda de vară, etc. Douăzeci de specii de păsări reprezintă răpitoarele de zi şi de noapte, specii din vîrful piramidei trofice, a căror dispariţie va provoca un dezechilibru funcţional al biocenozelor ecosistemelor naturale.

Pentru ediția a treia a Cărții Roșii sunt propuse încă 25 de specii de păsări printre care pot fi menționate Stîrcul roşu, Barza albă, Ciocănitoarea de stejar, Raţa cu ciuf, Califarul roşu, Califarul alb ș.a.

Unele specii de păsări, care vieţuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, sunt  incluse  în Cartea Roşie Europeană: raţa roşie, acvila ţipătoare mare, vînturelul mic, cristelul, etc.

Ocrotirea păsărilor nu se poate realiza decât în contextul general al conservării mediului înconjurător. A ocroti păsările înseamnă a proteja mediul prin reducerea poluării apei, solului şi aerului, diminuarea cantităţii de substanțe chimice utilizate în agricultură şi silvicultură, refacerea habitatelor păsărilor.