Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS – d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) a fost o poetă, traducătoare, publicistă, scriitoare, activistă, om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), a fost redactor la Editura „Cartea moldovenească” (1976-1979), redactor la revista „Literatura și Arta” (1985-1988) din RSSM, redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova – „Glasul națiunii” (1988-2003).
Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începînd cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista PRM – Partidului România Mare), fiind membru timp de aproape 10 ani, obținând în total trei mandate de deputat, în 1996, 2000 şi 2004.

Debutează ca poetă cu culegerea de versuri „Piaţa Diolei” (1974), ca apoi să apară pe parcursul anilor o serie de alte culegeri de versuri şi traduceri din literatura universală. Este autoarea poemului „Don Juan”. Cele mai cunoscute traduceri „Corbul” de Edgar Allan Poe, „Demonul” de Mihail Lermontov etc.
Este autoarea a 24 de volume de poezie și proză, precum și traducător din marea poezie universală.
Volume publicate: Piața Diolei (1974); Marele vânt (1980), Mitul trandafirului (1985), Scoica solară (1987), Al nouălea val (1993), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995), Lunaria (1995), Aldebaran (1996), Între îngeri și demoni (1998), Învingătoarele spații (1999), Insula de repaus (2000), Răstignirea porumbeilor (2003), Epifanii și teofanii (2005), Infinitul de aur (2006), Sibila (2006), Traduceri din lirica universală (2009), 101 poeme (2009), Numai în ceruri (2014), Amurg pe nouri (2019).
A conlucrat activ şi cu Studioul Cinematografic „Moldova-film”, trăducînd sincron filme produse nu numai în Moldova, ci şi în alte republici sovietice, dar şi peste hotare.
A obţinut mai multe premii pentru literatură:
- Premiul România Mare
- Premiul „Flacăra, Totuși iubirea”
- Premiul revistei „Cronica” (Iași)
- Premiul „Tibiscus” – Serbia
- Premiul „Academiei Române” pentru poezie, „Mihai Eminescu”.
A primit titlul de Cetățean de onoare al muncipiului Bacău (1993), precum şi în anul 1996 a fost decorată de către preşedintele Republicii Moldova cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincţie de stat.
A decedat la 11 decembrie 2011, la Chișinău.
Sursa Wikipedia
Cireş Valentina, sef sector