Chișinăul citește 2023, a XX-a ediție

Programul de lectură „Chișinăul citește 2023” a ajuns la cea de-a XX-a ediție. Din anul 2004 Programul se desfășoară anual şi este unul din cele mai îndrăgite și longevive programe culturale de nivel municipal, ce promovează lectura și susține cunoașterea aprofundată a literaturi române contemporane din Republica Moldova.

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a numit trei cărți recomandate pentru trei categorii de utilizatori: copii, adolescenţi şi adulţi.

Pentru anul curent, cele trei cărți semnate de autori autohtoni, selectate și propuse spre lectură, sunt:

1. Întâmplări cu tâlc, de Cristina Bujor – categoria copii;

Cristina Bujor – tânăra care scrie despre ideea de a crește copii atenți la ce se întâmplă în jurul lor, ca ulterior să devină adulți fericiți, întregi și responsabili.

Colecția de povestioare „Întâmplări cu tâlc” abordează lumea emoțiilor și valorilor morale, într-un stil amuzant și apropiat copiilor, prin diferite situații trăite de Tărcuș, Zorba și alte personaje. Cărțile propuse sunt destinate copiilor de 5-10 ani şi binevenite pentru lectură în familie atât copiilor cât şi adulților.

2. Montana, de Alexandru Popescu – categoria tineri;

Alexandru Popescu este un tânăr jurnalist basarabean, născut la Bender (Tighina) și stabilit în Marea Britanie. A scris un roman despre întoarcerea și evadarea din iad. Din iadul transnistrean. „Montana” este metafora unei aspirații spre libertate și a unei iubiri recuperate. Un roman despre fragilitatea și demnitatea vieții, în Est.

3. Patimile după Iov, de Val Butnaru – categoria adulți.

Val Butnaru este un analist politic, dramaturg, publicist și scriitor basarabean, fondatorul trustului media „Jurnal Trust Media”.

VAL BUTNARU, scriitor, jurnalist: „Am încercat prin prisma unei familii care stă în sudul Basarabiei să redau întreaga dramă, de 200 de ani, poate și mai mult, a Basarabiei care este divizată, a fost divizată, a fost împărțită.

„Patimile după Iov” este un roman contemporan, postmodernist, care se axează pe două dintre cele mai frământate secole prin care a trecut Basarabia – de la anexarea acestui teritoriu de către ruşi până în contemporaneitate (războiul de pe Nistru), reprezentând istoria noastră basarabeană, trauma noastră geopolitică ca popor, ca spațiu mental și cultural…

Scopul Programului de lectură „Chișinăul citește” este educarea culturii lecturii în societatea chișinăuiană, promovând şi încurajând lectura ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă, orientând cititorul spre valorile literare şi artistice autohtone.

Programul se va desfășura în toate filialele BM B. P. Hasdeu, în perioada februarie – noiembrie 2023, unde vor avea loc întâlniri cu autorii volumelor incluse în program, prezentări de carte, lecturi publice, discuții-dezbateri, sesiuni foto și autografe. 

Cărţile vă aşteaptă pe rafturile bibliotecilor pentru a fi citite, sunt disponibile aici: https://opac.hasdeu.md/

Lectură plăcută!

Cireş Valentina, şef sector

Dragobetele, sărbătoare a iubirii

De-a lungul anilor, luna februarie a devenit luna iubirii, şi dacă Ziua Îndrăgostiților a trecut, astăzi, 24 Februarie, avem o sărbătoare nu mai puţin importantă – Dragobete. Este o sărbătoare pur româneasca cu rădăcini slave celebrată de românii de pretutindeni.

Dar totuși cine este Dragobete?

Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci.

Dragobete, conform vechilor legende este fiul babei Dochia, a cărui activitate principală era seducerea fetelor tinere și frumoase. În popor Dragobete mai era numit și: “Cap de primăvara”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Pasărilor”, acesta a rămas până în zilele de astăzi ca simbol suprem al dragostei autohtone.

Și pentru că poporul român are propria variantă a Sfântului Valentin adus de peste hotare, astăzi îți vom dezvălui câteva curiozități despre sărbătoarea Dragobetelor și semnificațiile ei.

1 – Conform legendelor din popor, Dragobete este fiul babei Dochia, care seducea toate fetele care îi apăreau în cale. Această legendă a apărut în urma faptului că, în unele locuri din țară, Dragobetele se serbează pe 1 martie. Uneori, în funcție de zona țării, Dragobetele se serbează și pe 28 februarie, 3 sau 25 martie.

2 – Se spune că Ziua de Dragobete nu este dedicată doar iubirii oamenilor, ci chiar și păsările se „logodesc” în această zi plină de iubire.

3 – Chiar dacă nu ești mare fan al sărbătorilor dedicate iubirii, se spune că dacă nu sărbătorești ziua de 24 februarie, vei avea ghinion în dragoste tot anul.

4 – De asemenea, în trecut, era de „rău augur” să sacrifici animalele din ogradă în ziua de Dragobete.

5 – Fetele nu au voie să plângă de  Dragobete, deoarece lacrimile vor aduce greutăți pe tot parcursul anului. De asemenea, este interzis să coși sau să țeși.

6 – Tot pentru fete este indicat să se întâlnească în ziua de Dragobete cu băieți, în caz contrar, ele nu vor avea parte de iubire tot restul anului.

7 – Nici băieții nu scapă de presiune și, pe 24 februarie, ei trebuie să se comporte frumos cu fetele din jurul lor, astfel încât primăvara să le aducă și mai mult noroc în dragoste, iar anul să le fie lipsit de greutăți.

8 – În trecut, se credea că apa rezultată din topirea zăpezii ce mai exista în ziua de Dragobete are proprietăți uimitoare atât în ceea ce privește iubirea, cât și frumusețea, mai ales pentru fetele necăsătorite.

9 – Ziua de Dragobetele reprezenta o sărbătoare importantă în sat, așa că se organizau focuri pe dealurile din jurul satelor, iar fetele și băieții singuri se întâlneau acolo și stăteau de vorbă.

10 – Se spune că cine participa la sărbătoare, era ferit tot anul de boli, griji și necazuri.

11 – Vorba „Dragobetele sărută fetele” nu este deloc întâmplătoare, deoarece, la ora prânzului, după „șezătoare”, fetele plecau la „zburătorit” (adică la alergat), iar fiecare băiat alerga după fata de care îi plăcea. Dacă o ajungea din urmă, iar fata îl răsplătea cu un sărut, însemna că iubirea e reciprocă, perechea fiind logodită pentru tot anul (sau chiar mai mult).

12 – Se spune că fetele care atingeau un băiat dintr-un sat învecinat, erau drăgăstoase tot anul.

13 – Nici pentru cei ce formau deja un cuplu ziua nu trecea fără o „îndatorire”: dacă vor ca iubirea să rămână puternică pe întregul an, tinerii îndrăgostiți nu trebuie să lase ziua să treacă fără a împărtăși un sărut.

14 – La fel ca în noaptea de Bobotează, fetele tinere care își doresc să afle identitatea „ursitului”, își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și găsi iubirea.

15  – În anumite zone ale țării, tinerii care formează deja un cuplu, aleg să se logodească în ziua de Dragobete pentru a avea parte de noroc și de iubire tot anul.16 – Fetele și băieții se întâlneau în fața bisericii și plecau, conform datinilor sătești, să caute prin păduri și lunci flori de primăvară.

17 – Dacă în ziua de 24 februarie afară era foarte frig, vremea era mohorâtă și ningea, tinerii se strângeau într-o casă pentru a petrece, iar obiceiul se numea „a face de Dragobete”.

18 – În unele zone ale țării, băieții își zgâriau brațul în forma unei cruci și rosteau jurământul de a rămâne frați de sânge.

19 – Sărbătoarea Dragobetelor a primit mai multe denumiri, astfel că, în diferite regiuni sărbătoarea este cunoscută și ca ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”, „Cap de Primăvară”.

20 – Ziua de 24 februarie marchează și începutul anului agricol și momentul în care întreaga natură se dezmorțește de după iarna friguroasă, iar ursul iese din bârlog.

21 – Pentru a avea un an plin de iubire și de belșug, fetele curățau casa înainte de a pleca la sărbătorile din sat.

22 – De Dragobete, gospodinele din sat semănau busuioc în ghivece, apoi aveau grijă de el până de Sf. Gheorghe. Atunci îl plantau în grădină, iar busuiocul semănat, considerat cu puteri magice, era folosit atât în ritualuri de înfrumusețare de către tinerele fete, ori în descântece de iubire, farmece și tratamente.

23 – Se spune că dacă în ziua de Dragobete auzi o pupăză, înseamnă că vei fi harnic tot anul.

24 – Dacă plouă în ziua de Dragobete, înseamnă că primăvara care va urma va fi armonioasă, abundentă și va începe devreme.

Indiferent de modul în care alegi să sărbătorești Dragobetele, dacă păstrezi tradițiile sau alegi să nu faci nimic special pe 24 februarie, noi te încurajăm să faci gesturi frumoase și de iubire pe tot parcursul anului față de cei apropiați ție.

Să păstrăm tradițiile –  Iubește Românește!

Valentina Cireş, şef sector

Ziua Internațională a Limbii Materne

Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.

Ziua Internațională a Limbii Materne se sărbătorește în fiecare an din februarie 2000 pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică și multilingvismul. Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.

Numărul de limbi variază de la 3000 până la 7000, majoritatea specialiștilor sunt de acord cu cifra de aproximativ 6000 limbi. Acest număr este în continuă creștere, deoarece limbile lumii noi apar în fiecare zi. Aceste limbi sunt dinamice și vii. Odată cu modernizarea, o treime din aceste limbi se confruntă cu riscul de dispariție.

Varietatea limbilor vorbite pe Glob şi deosebirile dintre ele sunt foarte mari, astfel încât şi curiozităţile despre graiul şi limbile noastre sunt multe. Iată zece dintre ele, probabil puţin ştiute:

1.    De ce suntem singurii care putem vorbi? De ce animalele nu scot şi ele sunete articulate? Corzile vocale sunt cele care rezonează la trecerea aerului prin ele, producând sunete. La om există o particularitate, faţă de alte animale şi primate, corzile vocale se găsesc mai jos amplasate. Acest aspect ne-a permis să producem o mare varietate de tonalităţi ale sunetelor, astfel am depăşit nivelul de a emite doar răgete sau sunete de bază.

2.    Recent, populaţia Globului a atins cifra de 7 miliarde, iar cea mai vorbită limbă este mandarina. Mandarina este limba oficială vorbită în China şi Taiwan. Întrucât populaţia Chinei depăşeşte puţin 1 miliard, se poate afirma că din 7 persoane de pe Glob, una vorbeşte mandarina.

3.    Peste 70% dintre paginile de internet sunt în limba engleză, acest lucru face engleză cea mai vorbită limbă printre utilizatorii de internet. Şi probabil cea mai cunoscută limbă. În şcolile din China, engleza devine disciplină de studiu din clasa a treia, pe când în SUA, aproape 4% din şcoli predau chineză.

4.    Cel mai lung cuvânt recunoscut de dicţionarul de engleză de la Oxford este „pneumono-ultramicroscopicsilicovolcanoconiosis”, o afecţiune provocată de inhalarea prafului vulcanic. O traducere în română a bolii ar fi “pneumo-ultramicroscopico-silico-vulcanoită”.

5.    Învăţăm să vorbim încă din uter! Cercetătorii afirmă că de mici, copii plâng cu accentul limbii pe care o vor vorbi. În timpul sarcinii, sunetele ajung la făt, în uter şi acest lucru îl influenţează, deşi echipamentul neurologic al vorbirii se definitivează undeva în jurul vârstei de trei ani.

6.    Leziunile unei regiuni a lobului temporal poate determina afazie, o boală în care, deşi aparatul fonator sau percepţia senzorială nu se modifică, este afectată exprimarea sau înţelegerea limbajului.

7.    Ştiţi expresia „somnul cel de veci”? Ei bine se pare că această denumire este chiar nimerită, deoarece cuvântul „cimitir” provine de la grecescul „koimetirion” ce înseamnă “dormitor”.

8.    Dintre toate numele de pe glob cel mai comun este Mohamed, aproape pe toţi musulmanii chemându-i şi aşa.

9.    Cum a apărut expresia “O.K.” ? De fapt, este un acronim folosit în războiul civil din SUA, prin care se transmitea starea armatei după o bătălie şi însemna “0 killed” (0 morţi).

10.    Noi nu citim cu ochii! Acşetia doar trasmnit infmoraţia la crieer, unde o zonă spceailziată descirfeză şi potrevişte din nou liteerle, astfel putem considera că, deşi învăţăm alfabetul, nu citim pe litere, ci întreg cuvântul.

Sursa: Wikipedia

Cireş Valentina, şef sector

14 februarie 2023: Poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 88 de ani

„Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi” –  – aşa se caracteriza poetul, un maestru al cuvântului, un poet al dragostei, al naturii și al mamei.

Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut la 14 februarie 1935, satul Pererita, fostul județ Hotin, România, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează şcoala medie din oraşul Lipcani pe care o termină în 1953.

Bustul lui Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor din Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”

Casa-muzeu „Grigore Vieru„, inaugurată în anul 2015, în satul de baștină a poetului, Pererâta, raionul Briceni.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tînărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe”

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:

„Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”.           

La sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinței naţionale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunari Naționale din 27 august 1989. Participa activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limba oficială şi trecerea la grafia latină.

Scrie multă poezie pentru copii, de asemenea este publicist, prozator, eseist, realizator de manuale şcolare. Opera sa poetică este tradusă în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, lituaniană, estonă, tadjică, turkmenă.

Versurile sale sunt cunoscute cititorilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia, fosta Republică Democrată Germană, Finlanda, Franta. Statele Unite ale Americii. Operei sale, pătrunsă în manuale şi antologii, i se consacră numeroase studii.

Poeziile și articolele sale, inclusiv cântecele pe versurile lui, au avut un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din spațiul dintre Prut și Nistru.

La 31 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în unanimitate, un proiect de hotărâre prin care se instituie Ziua națională a lecturii pe data de 14 februarie, de ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru.

Cu acest prilej, Biblioteca Maramureş, în parteneriat cu Instituţiea de educaţie timpurie nr. 55 şi IP Şcoala Primară – Grădiniţă nr. 88 am organizat activitatea cu genericul: „Grigore Vieru – mereu printre noi„.

Copiii de la IET nr. 55, ghidaţi de doamnele educatoare (prima întâlnire la ora 10:30), şi elevii claselor a II-a „B”; a III-a de la ŞPG nr 88 (ora 13:00), ghidaţi de doamnele învăţătoare, dna Alisa şi dna Silvia au prezentat un recital de poezie, căntece, scenete și l-au venerat pe marele poet al neamului.

O galerie foto din cadrul activităţii „Grigore Vieru – mereu printre noi” cu picii din grupa medie, gradiniţa nr. 55:

O galerie foto din cadrul activităţii „Grigore Vieru – mereu printre noi” cu elevii cl. a II-a B şi a III-a de la Şcoala Grădiniţă nr. 88:

Scopul întâlnirii a fost încurajarea lecturii prin omagiul adus moștenirii literare lăsate de poetul neamului nostru. Grigore Vieru este poetul care a făcut copilăria copiilor mai colorată, mai veselă și fericită datorită cărţilor scrise pentru ei, copiii.

Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. A încetat din viață în data de 18 ianuarie, la exact două zile după accident, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

„Un poet care şi-a asumat greul unui grai, trecîndu-l prin inima sa, încărcat de răbdare, înţelepciune şi nouă frumuseţe, îl întoarce semenilor săi care-şi deschid cu bunătate inima să-l primească, pentru a-şi duce demn mai departe viaţa în spiritul dreptăţii, al iubirii…” (Ioan Alexandru)

Fie-i eternă amintirea…

Cireş Valentina, şef-sector

Ziua Internațională a Siguranței pe Internet 2023

Ziua Siguranței pe Internet se desfășoară anual, în luna februarie, începând cu anul 2004, când a fost creată, fiind parte a unui proiect european, ulterior, în 2005, preluat de INSAFE (European Safer Internet Network), atingând un număr mare de state participante, de pe tot globul, peste 170 de țări au adoptat această sărbătoare.

În 2023 a ajuns la cea de-a 20-a ediție a campaniei!

Scopul acestui eveniment este de a promova conștientizarea utilizării în siguranță a acestui mediu, internetul. Astfel, se urmărește ca utilizarea internetului și a tehnologiei să fie făcute cu responsabilitate, în special de către copii și adolescenți, conștientizarea publică a scurgerilor de date, combaterea conținutului ilegal și hărțuitor, promovarea unui mediu sigur și educarea sau pregătirea copiilor în ceea ce privește existența unui internet nesigur. 

Tehnologia are un rol pozitiv, ne folosim de ea zilnic, indiferent dacă scriem un e-mail, ascultăm muzică, urmărim un film, participăm la o întâlnire sau mergem chiar la școală sau la serviciu online. Din păcate, însă, există oameni sau organizații care pot profita de toată această activitate uriașă strânsă pe internet, furând date și informații personale. Aceste fapte duc la scurgerile de date. 

Ziua Siguranței pe Internet e un moment potrivit pentru a organiza evenimente la care să le vorbești copiilor despre cum e corect să folosească internetul. E important să se discute despre utilizarea unor parole puternice, complexe, să-și păstreze spiritul de observației din momentul conectării dispozitivului la internet și asigurarea că acel dispozitiv are instalat un sistem antivirus.

10 reguli pentru o navigare sigură şi placută pe Internet:

• Stabileşte împreună cu părinţii tăi regulile de folosire a calculatorului şi a internetului.
• Nu da nici unei persoane întâlnite pe Internet informaţii personale despre tine sau familia ta.
• Parolele sunt secrete şi îti aparţin.
• Dacă vrei să te întalneşti faţă în faţă cu persoanele cunoscute pe Internet sau de la care ai primit mesaje pe telefonul mobil, anunţă-ţi părinţii pentru a te însoţi, preferabil într-un loc public.
• Postează cu mare grijă fotografii cu tine sau cu familia ta.
• Nu tot ceea ce citeşti sau vezi pe Internet este adevărat.
• Nu răspunde la mesajele care te supără sau care conţin cuvinte sau imagini nepotrivite!
• Dă dovadă de respect, chiar dacă nu-i cunoşti pe cei cu care comunici.
• Cumpărarea produselor pe Internet este permisă doar părinţilor.
• Poţi oricând să te opreşti din navigarea pe Internet sau să refuzi să continui discuţiile pe chat, dacă s-a întâmplat ceva care nu ţi-a plăcut, te-a speriat sau, pur si simplu, nu ai înţeles, anunţă părinţii sau un matur în care ai cea mai mare încredere.

Împreună pentru un internet mai sigur! Să ne informăm corect!

Valentina Cireş, şef sector

Ziua Internațională a Cititului Împreună

1 februarie 2023

La 1 februarie comunitatea internațională marchează Ziua Internațională a Cititului Reunion (ZICI), Este o campanie de promovare a bucuriei, frumuseții și beneficiilor lecturii.  Ziua Internațională a Cititului Împreună / World Read Aloud Day (WRAD) a fost inițiată de LitWorld (LitWorld.org), o organizație nonprofit  fondată în anul 2007. Evenimentul este celebrat în peste 170 de țări. 

LitWorld colaborează cu o largă coaliție de parteneri naționali și internaționali pentru a se asigura că tinerii, copiii, adulții din întreaga lume pot experimenta bucuria și puterea de transformare a lecturii, scrisului și povestirii. Mișcarea este bazată pe convingerea că alfabetizarea este un drept universal al omului. Programele oferite de LitWorld sunt adresate tuturor instituțiilor și persoanelor, care au tangențe cu promovarea lecturii. 

Ziua Internațională a Cititului Împreună se desfășoară anual. În 2023, evenimentul se va desfășura miercuri, 1 februarie.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Cititului Împreună, oamenii din toată lumea citesc împreună cu voce tare și își împărtășesc poveștile, scopul principal fiind acela de a susține alfabetizarea ca un drept al omului care aparține tuturor.

Citirea cu voce tare are un rol foarte important în dezvoltarea copiilor. Copiii cărora li se citește zilnic vor avea un avans de aproape un an comparativ cu acei copii cărora nu li se citește cu voce tare în fiecare zi.

10 Motive să te apuci de citit:

1. Stimulează activitatea cerebrală.

2. Reduce stresul.

4. Extinde vocabularul.

5. Îmbunătățește memoria

6. Dezvoltă gândirea analitică

7. Ridică nivelul de concentrare

8. Amplifică abilitățile de scriere

9. Generează liniște

10. Oferă relaxare gratuită

Pentru a vă convinge pe sine să citiți, încercați să vă deconectați de lume și s-o părăsiți pe cea virtuală, care, cu părere de rău, ocupă un spațiu tot mai mare în viața noastră. Începeți cărți noi, nu pe cele la care v-ați oprit de câteva ori la jumătate. Dacă vreți ca cititul să devină o deprindere, citiți doar ceea ce vă place, lăsați pentru alte zile cărțile mai „grele”. 

O lectură ușoară, plăcută, vă va atrage în lumea ei îndată.

Dragi părinţi, bunei, biblioteca vă încurajează să vă bucurați împreună cu copiii de această zi! Citiți împreună! Faceți un dar! O carte! Cărțile niciodată nu sunt prea multe! Convingeți persoanele care vă înconjoară  să facă la fel!

Să citim împreună cu comunitatea internațională la 1 februarie și în fiecare zi!

Valentina Cireş, şef sector