24 Mai – Ziua Europeană a Parcurilor Naționale

În fiecare an, pe data de 24 mai, Ziua Europeană a Parcurilor Naționale este sărbătorită la nivel continental cu scopul de a atrage atenția asupra importanței ariilor naturale protejate, de a apropia oamenii de natură și de a sensibiliza publicul cu privire la importanța frumuseții naturale în zonele protejate.

Iniţiativa de a înscrie în calendarul evenimentelor europene data de 24 mai ca Zi Europeană a Parcurilor aparţine, din anul 1999, Federaţiei Europene EUROPARC. Federaţia a luat fiinţă în anul 1973 şi reprezintă în prezent 365 de membri din 36 de ţări: arii protejate, departamente guvernamentale, ONG-uri şi companii implicate în managementul zonelor verzi din Europa, a apelor şi mărilor, a munţilor, pădurilor şi a moştenirii culturale din aceste locuri.

Natura nu are graniţe şi de aceea EUROPARC îşi propune să încurajeze cooperarea dintre ţări în toate aspectele care privesc managementul ariilor protejate pentru a îmbunătăţi şi conserva pentru viitor moştenirea noastră comună.

Când sufletul necesită odihnă la aer curat, când vreai să te plimbi cu familia și prietenii – parcurile Moldovei sunt gata să accepte cu bucurie toți doritorii de a se ascunde sub coroanele copacilor în umbra răcoroasă.

Nu în zadar capitala Moldovei – Chișinău – este considerată un oraș foarte verde, în fiecare sector există câte un parc sau împădurire mare, unde cetățenii pot petrece seara într-o singurătate plăcută. În afară de capitală, lângă multe conacuri ale Moldovei sunt grădini și Parcurile Moldovei de o frumusețe extraordinară.

În Chişinău există mai multe parcuri publice:

Grădina Publică ”Ștefan cel Mare” din Chișinău

Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi și impresionant parc din capitală. Amenajat în manieră clasică, în spatele monumentului de valoare națională al domnitorului ”Ștefan cel Mare și Sfânt” – este un loc perfect de relaxare și admirație a naturii peisagistice.

Grădina Botanică din Chişinău

Cel mai agreat spațiu de odihnă pentru locuitorii Chișinăului este Grădina Botanica. Situat în oraș, este comod pentru plimbările pe aleile şi cărările parcului. 

Parcul Dendrariu

Parcul „Dendrariu” din mun. Chisinau este un parc de toată frumusețea naturii. Dendrariul este locul care, orăşenii îl preferă demult ca un loc de odihnă, plimbări. 

Parcul La Izvor

Lacurile din parc sunt formate de o cascadă de iazuri legate între ele prin canale. Principalul punct de atracție al parcului este Insula Poveştilor, situată pe cel mai mare iaz, unde în trecut se organizau activități distractive pentru copii și adulți. Spre insulă duce un pod pitoresc, iar de cealaltă parte se află un debarcader pentru bărci pentru a ajunge cu barca pe insula pitorească.

Parcul Valea Morilor

Este un parc din sectorul Buiucani din capitală înființat în anul 1950. Parcul se află pe malul lacului Valea Morilor și se extinde pe o suprafață de 114 hectare, lacul având o suprafață de 34 hectare.

PARCUL “Feciorilor Patriei SfântA Amintire”

Parcul „Afganez” – aceasta este denumirea neoficială a parcului amplasat în centrul sectorului Râșcani, inima căruia îl constituie Complexul Memorial “Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” edificat în memoria celor ostașilor căzuţi în războiul din Afganistan 1979-1989.

Grădina Publică „Alunelul”

În partea de vest a oraşului, în sectorul Buiucani, se află un părculeț mic, de doar 11 hectare ‒ parcul Alunelul. Parcul a fost fondat în anul 1958. În adâncul parcului se află Complexul memorial al victimelor pogromului de la Chișinău din 1903 (instalat în 1993) şi havuzul multicolor compus din 284 de jeturi de apă și luminițe este punctul de atracție al parcului. În perioada estivală, jeturile de apă ale havuzului se vor mișca în ritmul muzicii, până la o înălțime de 10 metri.

Parcul „Valea Trandafirilor”

Valea Trandafirilor este un parc situat în sectorul Botanica, Chișinău, Republica Moldova. Parcul se întinde pe o suprafață de 145 de hectare dintre care 9 hectare suprafață de apă. A fost amenajat în 1968 pe locul unui deal cultivat cu trandafiri, fiind trase alei și diguite malurile apelor.

În afară de capitală, lângă multe conacuri ale Moldovei sunt grădini și Parcurile Moldovei de o frumusețe extraordinară.

Zona centrală a Repubicii Moldova este bogată în arii protejate. Acestea aparţin diferitor categorii de arii naturale protejate, de la rezervaţii ştiinţifice la parcuri moşiereşti. Cel mai strict regim de protecţie se atribuie rezervaţiilor ştiinţifice: „Codrii‖ (s. Lozova, Străşeni) şi „Plaiul Fagului‖ (s. Rădenii Vechi, Ungheni). Din grupul monumentelor naturii cele mai reprezentative din zona centrală a Repubicii Moldova sunt:

• Amplasamentul de faună de fosilă de lângă s. Calfa, Anenii Noi;
• Stânca Mâgla, s. Piatra, Orhei;
• Izvorul lui Ştefan ce Mare, la est de s. Vălcineţ, Călăraşi;
• Sectorul cu vegetaţie silvică „Schinoasa Mare‖, s. Schinoasa Mare, Anenii Noi.

Cele mai reprezentative rezervaţii naturale sunt cele silvice:

• Voinovă, la nord de s. Şerpeni, Anenii Noi;
• Sadova, de lângă suna cu acelaşi nume din raionul Călăraşi;
• Selişte-Leu, s. Selişte-Leu, Călăraşi.

În regiune este o singură rezervaţie de resurse, de cernoziom levigat gras al zonei silvice centrale a Moldovei (s. Ivancea, Orhei).

Din categoria ariilor cu management funcţional în regiune sunt sectoare cu vegetaţie de luncă, dintre care:

• lunca cu bumbăcăriţă, valea râului Buda, s. Căpriana, Străşeni;
• lunca cu vegetaţie halofită, în lunca inundabilă a râului Ciulucul Mare, s. Băneşti, Teleneşti;
• lunca cu coada-vulpii, în lunca inundabilă a râului Cula, s. Hârceşti, Ungheni.

De asemenea, în regiune sunt monumente de arhitectură peisagistică;

• parcul din s. Mileşti, Nisporeni;
• parcul din s. Ivancea, Orhei;
• parcul Hârbovaţ, Anenii Noi.

Toate ariile protejate enumerate sunt parte din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25. 02. 1998. Ponderea relativ redusă a ariilor naturale protejate de stat în raport cu teritoriul total al republicii şi caracterul izolat al amplasării obiectelor de protecţie teritorială nu asigură o conservare efectivă a diversităţii biologice conform cerinţelor internaţionale stipulate în diferite convenţii internaţionale şi acorduri bi- şi multilaterale. Această situaţie se agravează şi prin nerespectarea regimului de protecţie pe unele suprafeţe din cadrul ariilor naturale protejate de stat, prin lacunele cadrului instituţional, nivelul insuficient al calificării cadrelor şi al responsabilităţii autorităţilor locale. Deşi zona  centrala a republicii este bogată în arii protejate, numărul acestora ar putea creşte. Din mărirea numărului de arii protejate va avea de câştigat atât omul cât şi natura.

Despre Parcuri Și Rezervații Naturale din Moldova găsiţi mai multă informaţie la filialele Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu, vedeţi link-ul: https://opac.hasdeu.md/

Sursa: Wikipedia

Valentina Cireş, şef sector

Bătălia cărților 2023, ediția a IX-a

Concursul de lectură „Bătălia cărților 2023”, a ajuns la ediția a IX-a, realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din România, se desfășoară în perioada martie-octombrie. Scopul competiții literare este promovarea lecturii și literaturii artistice ca un factor important în educația adolescenților și de a dezvolta arta oratoriei.

Obiectivele concursului:

• – încurajarea lecturii și transformarea cititului într-o adevărată pasiune;
• – însușirea de către participanți a competențelor de lectură: înțelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii în scris (întocmirea unei Fișe de lectură) și formă verbală în cadrul unei dezbateri;
• – promovarea cărților de valoare din literatura universală;
• – dezvoltarea caracterului participativ și stimularea spiritului competitiv.

Înscrierea la concurs se face în incinta bibliotecii care o frecventaţi sau on-line prin Formularul de înscriere, obligatoriu să deţineţi carnetul de utilizator. Citeşti cele 7 cărţi până în luna octombrie, la fiecare carte primeşti o Fişă de lectură, o completezi cu cele mai frumoase impresii despre cartea citită.

Finala concursului va avea loc în luna noiembrie.

Finala va cuprinde:

·         dezbaterea Convinge-mă să citesc!, în cadrul căreia participanţii vor susţine cartea preferată;

·         un concurs pe marginea cărţilor citite;

·         jurizarea şi festivitatea de premiere.

Participanții care vor prezenta cele mai frumoase şi argumentate pledoarii despre cartea preferată din listă și vor răspunde cel mai bine și argumentat la întrebări vor deveni Cititorii anului. Laureații concursului sunt apreciați de către juriu la următoarele categorii: cititorul exeget, cititorul erudit, cititorul fidel, cititorul proactiv, cititorul creativ, cititorul performant, cititorul entuziast, cititorul orator, cititorul implicat, cititorul dialogal, mențiuni.

Cartea care se va bucura de cele mai multe aprecieri şi va obține cel mai mare punctaj în baza Carnetului de lectură din partea cititorilor va deveni Cartea anului.

Concursul are trei categorii de vârstă: 11-12 ani, 13-15 ani și 16-18 ani.

Lista titlurilor pentru categoria copii (10-12 ani)

• Strălucește! de J.J.Grabenstein, Chris Grabenstein
• Băiatul miliardar de David Walliams
• Extraordinar de Natalie Lloyd
• Viața lui Pi de Yann Martel
• Darul lui Jonas de Lois Lowry
• Minunea de R.J. Palacio
• Emil şi detectivii de Erich Kastner

Lista titlurilor pentru categoria Copii (13-15 ani)

• Cum am supraviețuit clasei a VIII-a de Robert Ersten
• Acolo unde lumea se sfârșește de Geraldine McCaughrean
• Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley
• Tabăra de Louis Sachar
• Numără stelele : o poveste din Copenhaga de Lois Lowry
• Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne
• 15 zile fără internet de Sophie Rigal-Goulard

Lista titlurilor pentru categoria Adolescenți (16-18 ani):

• Povești despre speranță de Heather Morris
• Absolut tot de Nicola Yoon
• Eu sunt Malala : Tânăra care a luptat pentru educație… de Malala Yousafzai
• Toate acele locuri minunate de Jennifer Niven
• Fulgi de iubire de John Green
• Memoriile unui motan călător de Hiro Arikawa
• Belzhar de Meg Wolitzer

Cărţile vă aşteaptă pe rafturile bibliotecii!

Participaţi şi câştigaţi! Fii cititorul anului!

Valentina Cireş, şef sector

Întâlnire cu scriitorul

Cartea este comoară fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, ca alţii să le poată folosi în voie. Ea este acea sursă fără de care omenirea nu ar putea exista. Cartea poate fi considerată un depozit al inteligenței omenești , conținând în filele ei cunoștințe , sensibilități și emoții şi întotdeauna va sta la loc de cinste, pentru că este izvorul de la care fiecare copil încearcă să ia cele mai bune înțelepciuni.

Adevăratul univers a viselor noastre este o bibliotecă. În acest context, Biblioteca Maramureş a organizat întâlnire cu Cristina Bujor, autoarea cărţii „Întâmplări cu tâlc” inclusă în Programul de lectură „Chişinăul citeşte 2023”, ediţia a XX-a. Scopul Programului este educarea culturii lecturii în societatea chișinăuiană, promovând şi încurajând lectura ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă, orientând cititorul spre valorile literare şi artistice autohtone.

La prima întâlnire cu autoarea, 28 Martie, pârtaşii evenimentului au fost elevii cl. a II-a „A”, ghidaţi de învăţătoarea, dna Stela Cojocaru de la Şcoala Primară Grădiniţă nr. 88, care au păşit pragul bibliotecii pentru întâia oară, fiind fascinaţi de atâtea cărţi pentru copii, enciclopedii…, care îţi aţâţă curiozitatea să le răsfoieşti şi citeşti.

clasa a II-a „A”

A doua întâlnire desfăşurată recent, la 12 Mai, pârtaşii evenimentului au fost elevii cl. a III-a şi a II-a, ghidaţi de doamnele învăţătoare, dna Silvia Colţa şi dna Alisa Morari, de la Şcoala Primară Grădiniţă nr. 88.

clasa a II-a

clasa a III-a

Elevii au citit toate cele 4 (patru) istorioare „Întâmplări cu tâlc”: Despre prietenie; Despre ceartă; Despre responsabilitate; Despre iubire! La eveniment au venit cu o traistuţă plină cu poezii, cântece, dansuri, înscenari teatralizate, desene cu personajele preferate în baza cărţilor şi cu multe întrebări către autoare.

Colectia de povestioare „INTÂMPLĂRI CU TÂLC” abordează lumea emoţiilor si a valorilor morale, într-un stil amuzant şi apropiat copiilor, prin diferite situaţii trăite de Tărcuş, Zorba şi alte personaje. Micii cititori vor urmări experienţele prin care trec eroii și, astfel, vor învăța toleranța, bunăvoința, altruismul, curajul, fidelitatea, integrându-se mai ușor în comunitate. Categoria de varsta: 5-8 ani.

Activităţile au decurs într-o ambianță productivă și interactivă, bazată pe dialog comun, schimb de informatii, emoții și zâmbete.

Cărţile vă aşteaptă pe rafturile bibliotecii, disponibilitatea o verificaţi în Catalogul Electronic a BM B. P. Hasdeu:

/https://opac.hasdeu.md/

Valentina Cireş, şef sector

O vizită onorabilă

În zilele de 4 – 6 mai în Municipiul Chișinău s-a desfășurat Forumul Social Urban 2023, organizat de Primăria capitalei. Evenimentul a găzduit oaspeți din țară și de peste hotare, organizații non-guvernamentale, asociații profesionale, investitori și parteneri de dezvoltare, cât și locuitori al Chișinăului, interesați de viitorul orașului.

Evenimentul a avut drept scop preluarea practicilor europene, consolidarea eforturilor pentru dezvoltarea capitalei și creșterea avantajelor pentru societate.

Pentru că orașul Chișinăul a devenit recent parte a Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities, la forum au participat mai mulți reprezentanți ai orașelor din rețea, care și-au împărtășit experiența.

În acest context, Biblioteca Maramureş a fost vizitată de o delegaţie din oraşul Grenoble, Franţa, participanţi ai Forumului Urban, însoţiţi de reprezentanţi ai Direcției Generale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (DGPDC), dat fiind faptul că biblioteca se află într-o încăpere unde sunt mai multe centre comunitare din subordinea DGPDC.

Grenoble este un oraș în Franța, prefectura departamentului Isère, în regiunea Ron-Alpi. oraş înfrăţit cu Municipiul Chişinău. Acordul oficial de înfrăţire a fost semnat la 25 ianuarie 1977, în orașul Grenoble, Franța, de către Domnul Hubert Dubedou, Primar al oraşului Grenoble și Domnul Nicolae Guzun, Preşedinte al comitetului executiv Chişinău. Este cel mai vechi acord de colaborare între capitala Moldovei și un oraș din afara spațiului sovietic. Relațiile de înfrățire dintre cele două localități sunt marcate de activitățile și proiectele de colaborare comune.

Echipa bibliotecii a întâmpinat oaspeţii cu bucurie care au fost familiarizaţi cu serviciile, programele, concursurile, proiectelele desfăşurate în incinta bibliotecii, cu spațiul pentru umprumut a documentelor, studiu, recreere şi acces liber la raft şi la resurse electronice de către comunitate, dar şi de către beneficiarii din centrele de plasament. Bibliotecile moderne și-au extins serviciile dincolo de zidurile bibliotecii, extra muros, colaborarând cu liceile, gimnaziile, grădiniţile şi colegiile din apropiere.

A fost o vizită onorabilă pentru Biblioteca Maramureş, oaspeţii au plecat cu o viziune plină de recunoştinţă pentru biblioteca plină de farmec şi dragostea care o daruieşte celor care le păşesc pragul.

Valentina Cireş, şef sector

Ziua Mondială a Libertății Presei

 În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”, proclamată de către Adunarea Generală a ONU  la 23 decembrie 1993.

Astfel, comunitatea internațională marchează cea de-a 30-a aniversare de la proclamarea Zilei de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi. Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Republica Moldova se pare că a înregistrat progrese în ultimul an la acest capitol. Dacă în 2022 eram pe poziția 40, în 2023 am avansat pe 28. E un mare progres, mai ales, în comparație cu 2021, când se situam pe locul 89 în topul libertății presei.

Vecinii noștri – România se află la mare distanță de noi, pe poziția 53, în timp ce Ucraina e tocmai pe locul 79. Rusia este aproape de coada clasamentului, pe poziția 164.

Țările care se pot lăuda cu o presă liberă sunt Norvegia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Regatul Țărilor de Jos, Lituania și Estonia. Republica Moldova mai este depășită de Elveția, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie sau Africa de Sud.

La coada clasamentului se află Coreea de Nord, China, Irak, Siria, Turkmenistan, Vietnam, Turcia, Arabia Saudită.

În această zi, este adus un omagiu jurnaliștilor care şi-au pierdut viața făcându-și meseria.

sursa: Wikipedia

Cireş Valentina, şef sector

Ziua drapelului național al Republicii Moldova

Ziua drapelului național al Republicii Moldova este marcată începând cu anul 2010, anual, la data de 27 aprilie.

În corespundere cu art.12 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolorul. Culorile sunt dispuse vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 62 din 23 aprilie 2010, ziua Drapelului de stat este sărbătorită la 27 aprilie. Potrivit art. 1 din Legea nr. 217 din 17.09.2010, Drapelul de stat „este un simbol oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova.” La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităților, asistența va sta în picioare, bărbații îl vor onora cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare. Cetățenii Republicii Moldova și cetățenii străini care se află pe teritoriul statului au obligația de a respecta Drapelul de stat.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, îmbină vechiul însemn al Principatului Moldovei, capul heraldic de bour, cu cele trei culori ale drapelului României care, asemănător celor ale Andorrei și Ciadului de asemenea tricolore albastru-galben-roșu, pare a fi fost parțial inspirat din drapelul Franței. Drapelul Republicii Moldova diferă de cel românesc prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

1:2 Partea principală

1:2 Partea inversă

În acest context, Biblioteca Maramureş a desfăsurat un eveniment cu genericul: „Istorie, Neam, Țară” dedicat Zilei Drapelului de Stat. Învitatul de onoare a fost istoricul, cercetătorul științific, dnul Vlad Mischevca, Părtaşii evenimentului au fost elevii claselor a VII-a de la LT „Liviu Rebreanu”, ghidaţi de profesoara de istorie, dna Chisaru Silvia şi elevii din clasa a II-a „A” de la Şcoala Primară Grădiniţă nr. 88, ghidaţi de învăţătoarea, dna Stela Cojocaru. Elevii au pregătit poezii, căntece şi întrebări.

Vlad Mischevca este unul dintre cei mai apreciaţi istorici contemporani atât de specialişti din Republica Moldova, cât şi din alte state din Europa de Sud-Est. Cercetările lui se bazează pe un spectru larg de surse istorice. Este cercetător ştiinţific, coordonator la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi autor a zeci de articole, studii şi cărţi publicate la noi şi peste hotare.

Autor a unui şir de monografii şi a unei plachete de versuri, publicate la Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Atena şi Salonic Vlad Mischevca s-a manifestat ca un cercetător competent cu interese ştiinţifice bine conturate. Domeniile principale de cercetare fiind perioada de trecere de la medieval la modern: istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul Europei (secolul XVIII – începutul secolului al XIX-lea), genealogia domnilor fanarioţi, vexilologia heraldică naţională, raporturile istorice româno-elene (în special cu Sfântul Munte Athos).

Despre istoria Drapelului de Stat al Republicii Moldova, culori, stema, a fost discuţia între Vlad Mischevca şi elevii prezenţi la activitate.

Elevii clasei a II.a A de la Şcoala Primară Grădiniţă nr. 88, ghidaţi de învăţătoarea, dna Stela Cojocaru, au cântat cântecul „Moldova” (versuri Vitalie Dani), au recitat poeziile „Tricolorul” de Irimie Străuț şi „Am trei flori” de Vasile Romanciuc

„Moldova” (versuri Vitalie Dani)

Tricolorul de Irimie Străuț, recită Liviu Gaina

Am trei flori de Vasile Romanciuc recită Alexandru Dimitriu

Să purtăm mereu Drapelul Republicii Moldova în suflet!

Valentina Cireş, şef sector

Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor a fost înființată la 18 aprilie 1982, de Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS) cu ocazia unui simpozion organizat de ICOMOS Tunisia, atunci când a fost sugerată ideea de a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea patrimoniului din întreaga lume.

ICOMOS propune, în fiecare an, o temă pentru manifestările şi activităţile ce urmează a fi organizate cu prilejul Zilei internaţionale a monumentelor şi siturilor.  Genericul propus de către ICOMOS pentru ediția din anul 2023 este „Patrimoniul în schimbare”. Evenimentele organizate în acest an vor oferi oportunitatea de a demonstra pe deplin potențialul patrimoniului cultural din întreaga lume, dar și al bunelor practici de protejare a acestuia în scopul tranziției incluzive către un viitor cu emisii reduse de carbon.

Evenimentul are scopul sensibilizării cetățenilor privind necesitatea protejării monumentelor și siturilor la nivel național și mondial.

În Republica Moldova, anul acesta evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Monumentelor și siturilor se organizează începând 10 aprilie.

Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat este o listă de monumente luate sub protecția statului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531-XII împreună cu Legea nr. 1530-XII privind ocrotirea monumentelor RM din 22 iunie 1993. În Monitorul Oficial nr. 1 din 1994 a fost publicată doar Legea, fără a include însă și Registrul, care a fost publicat mult mai târziu, la 2 februarie 2010. Nu trebuie confundat cu Registrul arheologic național sau cel al monumentelor de for public, care sunt liste diferite ce vizează doar anumite compartimente ale patrimoniului cultural, întocmite în baza unor legi separate. În acest interval de timp multe dintre monumentele din Registru au fost distruse. Monumentele ce se regăseau în listele Registrului 13 erau diferențiate după principiul valoric: național și local. În același timp le-au fost atribuite criterii de corespundere a statutului de monument: valoare artistică; valoare istorică; valoare arhitecturală și valoare arheologic

Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii din Republica Moldova, dar înainte ca modificările să intre în vigoare acestea trebuie să fie aprobate de către Parlament.

În 2021, Registrul conținea 5.465 de monumente. Acestea sunt clasificate după raion (conform organizării administrativ-teritoriale din perioada anilor 1994-1998 – inclusiv Stânga Nistrului), tip (arheologice, arhitecturale, istorice, de arhitectură populară, de artă și tehnologice) și importanță (locală sau națională).

Monumentul lui Ștefan cel Mare

Arcul de Triumf Chisinau – “Fortăreața Chișinăului”

Cetatea Soroca

Cetatea Soroca

Turnul de apă, Chişinău

Schitul Peştera, Butuceni, Orhei

În Republica Moldova există aproximativ 49 de conace ale foștilor boieri care poartă o istorie unică. Acestea ilustrează perfect care era stilul arhitectural al Basarabiei, vorbesc despre modalitatea de trăi a boierilor secolului XIX – XX-lea. Unele au fost restaurate cu succes și au devenit puncte importante de atracție turistică, iar altele se află în degradare.

Municipiul Chișinău este un oraș istoric și deține cea mai importantă „colecție” de monumente de arhitectură din Republica Moldova. Această colecție a fost compusă din circa 977 de monumente de arhitectură, 236 monumente de importanță națională și 741 monumente de importanță locală. La momentul actual,din cauza demolărilor multiple și a lipsei unui cadru legislativ complex au rămas în 862 monumente de arhitectură.

Astfel în aproximativ două decenii au fost distruse peste 100 monumente de importanță națională și locală.

Să împărțim, deci, bucuria în fața valorilor trecutului, să înțelegem diversitatea culturală care le-a generat și să fim solidari în efortul de a le păstra în forma lor autentică și a le transmite generațiilor ce vor veni !

„Moldova nu e a mea și nici a voastră nu e, ci a urmașilor urmașilor voștri.” (Ștefan cel Mare)

Sursa: Wikipedia

Valentina Cireş, şef sector