CA ACASĂ…la „MARAMUREȘ”


Biblioteca alături de voi!         

eu blog                                                 

        Biblioteca modernă este o  sursă informațională majoră, care crează un avantaj serios de a permite utilizatorului accesul liber la raft, la  informații calitative, și este prietenul și ajutorul întregii comunități , tinde să atragă toate categoriile de cititori.

         Noi, Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” suntem o instituție, care funcționează în calitate de centru informațional, științific și cultural situat în sectorul Botanica, și urmărind scopul de a acoperi necesitățile și solicitările specifice parvenite din zona respectivă.Prin voia intâmplării, dar și ale instituțiilor dislocate în preajmă, filiala noastră este unica din rețeaua bibliotecilor, care alături de utilizatorii obișnuiți, oferindu-le servicii tradiționale  și inovatoare (adaptându-le în pas cu schimbările din comunitate), îi deservește cu plăcere și pe persoanele cu dezabilități fizice și intelectuale, indiferent că sunt copii sau oameni în etate.

        Gama serviciilor noastre este destul de variată, colorată și orientată spre a cuprinde toate ramurile de bază caracteristice unei biblioteci moderne, mereu în dezvoltare și gata să intervină la orice solicitare venită din partea cititorului nostru cu gusturi mai rafinate sau idei „năstrușnice”, dar binevenite pentru societate și  ridicării imaginii instituției noastre la un nivel și mai inalt.

       Printre aceste servicii se înscriu cu succes:

  • Accesul liber la toate documentele din colecție;
  • Accesul la INTERNET;
  • Consultarea documentelor în sala de lectură;
  • Împrumut de documente la domiciliu;
  • Împrumutul interbibliotecar (intern și extern);
  • Rezervarea unor titluri solicitate pentru un anumit timp;
  • Prelungirea termenului de împrumut, inclusiv prin telefon;
  • Deservirea la domiciliu a persoanelor dezavantajate;
  • Oferirea unor servicii la distanță (prin telefon, prin e-mail);
  • Oferirea servicii extramuros (la grădinițe, școli speciale, aziluri, centre de zi);
  • Audierea sau vizionarea individuală și colectivă a casetelor audio/video din colecțiile bibliotecii și discuția colectivă a celor văzute;

       Tehnologiile moderne informaționale consolidează rolul bibliotecilor în calitate de centre comunitare. Calculatoarele, puse la dispoziția utilizatorilor în condiții sigure și inofensive, accesibile pentru orice om, mare sau mic este primordial pentru dezvoltarea de mai departe a bibliotecii.

     Sigur,că utilizatorii Bibliotecii „Maramureș” sunt diverși și din acest motiv și  necesitățile acestora sunt diferite: de informare și instruire etc. Poate asta și este cauza, că pentru mulți, Biblioteca „Maramureș” a devenit o a doua casă…

       Uneori, când colaboratorii noștri, observă că un utilizator sau altul este chinuit, mâhnit, fără dispoziție, ii prepară un ceai sau cafea, un biscuite, sau mă rog, ce avem…Relația pozitivă in circuit dintre bibliotecar și utilizator pentru foarte mult contează.

          În afară de serviciile menționate anterior, „Maramureșul” mai prestează și servicii de cercetare bibliografică, de asistență și îndrumare, servicii culturale, cu un palmares excepțional de divers.

           Vom menționa doar câteva din acestea:

  • Serviciul ,,Lecturici”  are ca scop dezvoltarea interesului pentru lectură și adaptarea lecturii la diverse situații de comunicare.
  • Serviciul ,,ProSănătatea ”, acest serviciu vine să completeze informații despre modul sănătos de viață, formează atitudini și deprinderi indispensabili unui comportament responsabil și sănătos.
  • ,,Muzeeum Virtual” se axează pe studierea și cunoașterea patrimoniului cultural național, dar și internațional.
  • ,,Cărți cu benzi desenate” – scopul acestui serviciu este de a crea atmosfera de socializare.
  • ,,ExplorComp” se inițiază persoanele în domeniul IT.
  • ,,Exploram Aplicatii” este un curs instructiv-educativ ce formează pentru copiii deprinderi de a crea desene prin aplicația Paint, Storry Boord Creater”.

        Indiferent de situație, vreau să știți, că Biblioteca „Maramureș” vă iubește și suntem deschiși spre noi colaborări și cu siguranță că vom izbuti împreună să facem lucruri mari și frumoase.

                                            Elena SINIȚA, sef filială, Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”

DOCUMENTE DE ARHIVĂ DESPRE BIBLIOTECI…


https://istoricimarisimici.wordpress.com/2020/03/28/elena-sinita-documente-de-arhiva-despre-biblioteci/?fbclid=IwAR0DsNH4s9S4C3JoIBzmcn31SK7PcwmgQhJGbF-Pgeg9OSLHaSeMhTUfelo

DOCUMENTE DE ARHIVĂ DESPRE ADMINISTRARE, CULTURĂ ȘI BIBLIOTECI ÎN PERIOADA ULTIMULUI RĂZBOIULUI MONDIAL

În vara anului 1941, după declanşarea Războiului din Est la 22 iunie, chiar în toiul luptelor decisive ale Armatei Române şi ale aliaţilor ei împotriva bolşevismului, s-a iniţiat restabilirea administraţiei româneşti în Basarabia şi Nordul Bucovinei. La 7 iulie 1941, Ion Antonescu s-a adresat basarabenilor cu o Proclamaţie în care menţiona că datorită vitejiei ostaşilor români a fost spulberată cotropirea de mai departe a acestui petic românesc.

Înainte de a trece la subiectul  propriu zis, va propun spre atenţia Dvs.un document de arhivă, depistat din dosarele Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care scoate in evidenţă trăsăturile Conducătorulu Statului. Este vorba de inspecţiile facute in Basarabia de mareșalul Ion Antonescu în anul 1942

*                 *                      *

DISPOZIŢIUNILE ŞI OPINIILE DATE DE DOMNUL MAREŞAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI, Cu Ocazia inspecţiunei făcută în Basarabia în zilele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Aprilie 1942

  1. ADMINISTRAŢIA

1) Administraţia trebuie să fie sănătoasă şi constructivă.

Prin administraţie trebuie să facem educaţie neamului.

Să se pună cea mai mare grijă în selecţionarea funcţionarilor administrativi, care trebuie să constituie un corp de prestigiu şi demnitate. Printr-o administraţie de muncă constructivă şi disciplină, vom reface Ţara.

Funcţionarii administrativi, vor putea ajunge pe cele mai înalte trepte ierarhice, prin muncă şi merite. Prefecţii vor fi funcţionari de carieră.

Trebuie să simplificăm problemele şi personalul administrativ, pentru a creea o administraţie de iniţiativă şi de acţiune.

Viitoarea structură a Statului, va înlătura rigiditatea administrativă, excesivă şi ineficienţă.

S-a încercat în trecut, sub forme diferite ca acele ale Directoratelor şi Ţinuturilor să se realizeze pe baze mai largi iniţiativa şi răspunderea activităţii locale. Aceste forme de organizare administrativă nu şi-au atins scopul, fiind paralizate prin aceiaşi trimitere spre centru, adeseori în problemele cele mai mici şi prin aceleaşi măsuri de forme şi corespondenţe inutile.

Constatările făcute asupra realizărilor din Basarabie, în toate ramurile de activitate, în cadrul largei autonomii ce s-a acordat Basarabiei, întăresc convingerea că această autonomie şi-a ajuns scopul de a realiza cât mai grabnic, mai complect şi mai temeinic, opera de redresare şi de promovare materială şi morală a Provinciei.

2) Activitatea constructivă a administraţiei trebuie să înceapă prin definitiva înlăturare a formalismului birocratic, care printr-o serie de înregistrări, referate şi treceri în registre, nu face decît să întârzie şi să paralizeze activitatea administrativă.

Ne-am obişnuit a ne ascunde, sub pretextul legalităţii şi al răspunderii, după un noian de formule juridice, expuneri de motive şi tipicuri ipocrite, care nu au alt rost decât acel al unui formalism de laşitate.

Trebuie ca prin selecţionarea funcţionarilor, prin organizarea dreptului de iniţiativă şi severa sancţionare a celor ce vor abuza necesitând funcţiunea şi răspunderile, să îndepărtăm formalismul hârtiilor şi dosarelor inutile, care nu fac decât să zădărnicească pe oamenii de bună credinţă în acţiunea lor.

În fiecare birou nu trebuie să existe decât un singur funcţionar, care să se ocupe cu operaţiunile de înregistrare şi corespondenţă.

Toţi ceilalţi funcţionari, eliberaţi de dosare şi registre, să fie întrebuinţaţi pentru o activitate în teren, practică, reală şi creatoare. Corespondenţa pe care o va face funcţionarul rămas în birou, să fie strict necesară. Dacă o situaţiune este cerută a doua oară, funcţionarul va avea obligaţia     să răspundă: „Am mai dat această situaţiune cu Nr….din….; sau să raporteze: „La situaţia Nr…, nu s-a produs nici o schimbare”. Prin înlăturarea birocratismului, vom ajunge la simplificare a aparatului administrativ. Vom avea funcţionari mai puţini, cu rosturi efective şi mai bine remuneraţi.

Activitatea tuturor funcţionairlor să fie practică şi în teren. Diferite organe administrative să nu lucreze izolat, că să se integreze într-o activitate de ansamblu, coordonată şi colaborată.

Măsurile date trebuie să fie necesare, iar cel ce primeşte ordinul, să aibă posibilitatea de a-l executa: ca timp, ca mijloace, şi ca pricepere.

3) Toţi funcţionarii, indiferent de grad şi funţiune, trebuie să se încadreze în situaţiunea momentului.

Abuzul şi incorectitudinea nu numai că aduc compromiterea funcţiunei şi autorităţii, dar constituie un rău exemplu pentru administraţi. Nu se poate face o administraţie sănătoasă, fără educaţie şi fără exemplu. Aceste imperative trebuies înţelese de voie şi chiar de nevoie. Cei ce se vor face vinovaţi, vor răspunde chiar cu viaţa.

Guvernământul să ia măsuri pentru a se înfiinţa în fiecare capitală de judeţ din Provincie consumuri, de unde funcţionarii să se poată aproviziona cu preţurile de cost.

Să se înfiinţeze în fiecare capitală de judeţ câte o grădină de zarzavat, model, care să dea, în mod gratuit, sau la preţurile de producere, zarzavaturi pentru funcţionari. Imobilele foste evreeşti să se dea în folosinţă, gratuit, funcţionarilor, în special preoţilor şi învăţătorilor. Funcţionarii uzufructuari ai acestor imobile, vor avea obligaţia să plătească numai cheltuielile de întreţinere şi impozitele. Slujbaşii Statului trebuie să fie demni. Să aibă o ţinută ordonată şi îngrijită, să fie curaţi şi bărbieriţi.

Indiferent dacă se găsesc la ţară sau la oraş, ei trebuie să se impună subordonaţilor şi prin ţinută.

Funcţionarii nu sunt suficient de disciplinaţi. În genere, nu ştiu să se prezinte şi să vorbească. Trebuie să tindem la o militarizare a lor, exteriorizată prin ţinută corectă, cuviincioasă şi prin vorbă. La inspecţiunile ce se fac, personalul instituţiei ce se inspectează, trebuie să fie adunat, pus în linie şi aliniat. Fiecare funcţionar să se prezinte milităreşte, raportând cum se numeşte ce funcţiune îndeplineşte şi să fie gata ca prin răspunsuri scurte şi precise să dea toate relaţiunile cerute.

4) D-nii prefecţi şi organele de control administrative, trebuie să se intereseze, cu ocazia inspecţiunilor de biserciă, şcoală, post de jandarmi şi celelalte instituţiuni din cuprinsul judeţului, nu numai de unităţile administrative propriu zise.

5) Organele administrative să dea tot concursul preoţilor pentru combaterea sectelor religioase, care susţinute de duşmanii noştri dinafară, au căutat să mineze structura Statului şi să ducă de la răzvrătire religioasă şi socială, la una politică.

6) Primarii din comunele rurale vor fi onorifici, pentru a se putea plăti mai bine notarii. Primarilor onorifici li se va putea da o indemnizaţie de transport. Această indemnizaţie nu va fi mai mare de lei 1.500 lunar, pentru a nu reedita sub forma indemnizaţiilor sistemul din trecut.

7) La prefecturi, preturi şi primării, se vor găsi grafice şi situaţii explicative, care să arate oricui starea, în care se găseşte instituţia, din toate punctele de vedere. Şi la celelalte organe ataşate prefecturilor sau preturilor, trebuie să existe asemenea grafice.

  1. ŞCOALA

1) Învăţătorii şi profesorii de toate gradele, trebuie să fie conştienţi de misiunea lor şi necesitatea ca în şcoală să se facă nu numai instrucţiile, dar şi educaţie. Trebuie să profităm, prin opera naţională pe care trebuie s-o facă şcoala, de avântul actual, pentru redresarea spirituală şi materială a naţiunei.

2) Este de dorit ca în fiecare comună să existe câte o grădină de copii, unde copiii să fie ţinuţi şi ocupaţi toată ziua.

3) Frecvenţa în şcolile primare trebuie să ajungă la cel puţin 90-95%.

Copiii să fie obligaţi a veni la şcoală, iar atunci când lipsesc, învăţătorii să facă control pentru a vedea motivul.

Părinţii şi copiii să fie convinşi, prin explicaţiunile ce li se vor da, asupra necesităţii venirei la şcoală.

Să nu se întrebuinţeze în contra copiilor bătaia, sau alte mijloace neumane. Atunci când se va constata că nu vin la şcoală fără motiv serios, să se ridice din avantagiile date părinţilor.

Dispoziţiunile referitoare la amenzile şcolare, trebuie înterpretate în sensul, că amenda nu se aplică, numai acolo unde lipsa copilului de la şcoală este justificată prin substituirea copilului în locul părintelui său, la munca agricolă, în meserii sau în comerţ.

4) Înfiinţarea şcolilor secundare teoretice, nu trebuie să ne preocupe deocamdată, deoarece avem încă un procent mare de intelectuali care nu pot fi plasaţi, iar acolo unde necesităţile sunt mult mai mari, la învăţământul practic, se resimte lipsa elementelor pregătite în această direcţie.

Nu vom putea face ceva temeinic, decât atunci când vom reuşi să ne formăm elementele necesare în toate ramurile de activitate, pregătind prin şcoli practice executanţi mulţi şi buni. Trebuie să ne formăm cadre pentru sate, pentru a avea meseriaşi şi comercinaţi români, suficienţi şi bine pregătiţi.

Este necesar să se înfiinţeze centre tehnice de pregătire pentru cadrele satului, cel puţin, în fiecare plasă.

Cele constatate la centrul agricol practic de la Făleşti, trebuiesc introduse în toată Provincia.

În regiunile în care ocupaţiunile principale sunt diferite îndeletniciri manuale ca: olăritul, împletitul rachiţei şi papurei, pescuitul, albinăritul, etc., să se înfiinţeze şcoli practice de specializare a acestor îndeletnciri.

Pregătirea în aceste şcoli medii practice şi în şcolile de meserii să nu se facă teoretic, ci practic, căutându-se a se dezvolta cât mai mult latura tehnică a acestor şcoli. În acelaşi timp profesorii, trebuie să facă educaţia morală, cetăţenească, eroică şi patriotică a copiilor.

5) Pe lângă toate şcolile să se înfiinţeze ateliere, pentru ca băieţii să înveţe, câte un meşteşug, iar fetele să capete educaţia unor bune gospodine.

6) Copii trebuiesc vizitaţi şi acasă, pentru ca profesorii să cunoască mediul şi condiţiunile în care trăiesc. Fiecărui copil trebuie să i se întocmească fişa şcolarului.

7) Curăţenia copiilor trbuie să preocupe în mod deosebit pe dascăl.

Să se facă zilnic inspecţia curăţeniei copiilor şi săptămânal vizita medicală. Prin ordine şi curăţenie extraordinară, vom introduce ordinea sufletească. Să se caute ca pe lângă cât mai multe şcoli, să se înfiinţeze băi şi dispensare.

8) Cantinele şcolare, trebuie să ia neapărat fiinţă pe lângă fiecare şcoală. Copiilor săraci să li se dea la cantina, în fiecare zi, mâncare caldă, suficientă şi substanţială. Fiecare gospodină să pregătească cu rândul mâncare pentru cantina şcolii, sau să dea alimente. La bucătăria cantinei, fetele să înveţe a găti. O femeie trebuie să ştie să facă mâncare, a coase şi a spăla. Şcoala trebuie să înveţe, în primul rând, gopsodărie pe fete. Copiii trebuies bine hrăniţi şi îngrijiţi. O naţiune nu poate să prospere, dacă nu este sănătoasă şi bine hrănită. Să facem această educaţie şi să începem cu copilul.

9) Şcolile trebuiesc dotate, cu cât mai multe şi mai noi materiale didactice.

10) În activitatea extraşcolară, corpul didactic să-şi aducă toată colaborarea în acţiunea pe care o duc căminele culturale şi să contribuie ca activitatea acestor cămine să fie cât mai practică şi cu cât mai multe roade.

11) Şcoala trebuie să scoată, adevărata elită românească.

12) Şcoalele care nu corespund misiunii noului stat românesc, se vor militariza, pentru ca pe lângă şcoală să se întroneze disciplina atât necesară în organizaţia statului.

13) învăţătorii şi profesorii, trebuie să aibă vocaţie, cultură, şi în special suflet.

14) Materialul adunat prin donaţie, după prelucrare în atelierele şcolare şi şcolile medii practice, să fie împărţit sub forma obiectelor în care a fost transformat, nu numai locuitorilor săraci, dar chiar şi acelora ce au făcut donaţia. În felul acesta se va putea face o educaţie sănătoasă şi pilduitoare.

15) Trebuie să se înfiinţeze cât mai multe internate şi, în special, pe lângă şcolile cu caracter practic, unde vin mai mulţi elevi săraci şi de la sate. Deasemeni, să se înfiinţeze cât mai multe cămine pentru ucenici.

16) O grijă deosebită trebuieşte purtată orfanilor de războiu. Aceştia vor fi scutiţi de taxe şi vor primi întreţinerea gratuită în cămine.

17) S-au găsit şcoli primare la ţară, care încă mai aplică sistemul rotaţiei, deşi nimic nu îngăduie aceasta. Să se ia imediat măsuri pentru îndepărtare.

18) Intregul aparat profesoral, indifernet unde se găseşte, la sat sau la oraş, trebuie să se prezinte elevilor într-o ţinută curată şi îngrijită. Prin rostul lor de educatori, ei trebuie să fie exemplu viu în faţa şcolarilor şi din acest punct de vedere.

III. BISERICA

1) Credinţa este forţa morală de rezistenţă a acestui neam. Pentru susţinerea şi promovarea credinţei, preoţii trebuie să se întoarcă cu totul la altar. Ei trebuie să devină adevăraţi misionari, iar din biserică să facă forţa vie şi temeiul moral al unei educaţiuni de înălţare şi propagandă naţională.

2) Preoţii trebuie să se lepede în întregime de materialism şi de dorinţa trufaşă de a strânge avere.

Să nu mai pretindă anumite sume pentru prestarea serviciilor religioase, căci această tarifare a cultului este una din cauzele care a îndepărtat pe credincioşi de biserică şi a înlesnit difuzarea otravei sectante.

A propovădui poporului mila, în timp ce eşti dominat de cea mai mare zgârcenie şi a-ţi îndrepta gândul şi rugăciunea către cer, îndeplinid un serviciu de salariat, înseamnă a contrazice cele mai elementare principii de educaţiune umană şi socială.

În contra celor ce în loc de operă misionară, vor coborâ ideia de înaltă morală creştină, pe care trebuie s-o reprezinte prin menirea şi activitatea lor, să se ia cele mai aspre măsuri.

3) Sectele religioase patronate în bună măsură de duşmanii noştri dinafară, aveau de scop să mineze structura statului şi să producă anarhia.

Activitatea misionară de luminarea rătăciţilor, victime învăţăturilor eretice, să se facă prin operă de apostolat şi convingere, luându-se măsuri administrative numai acolo unde se va constata rea credinţă şi subversivitate,

4) Mănăstirile trebuiesc transformate în cuiburi de cultură, de muncă, întărire sufletească şi de educaţie, ca pe vremurile voevodale. Mănăstirile care se vor îndepărta de la tradiţia cu care sihastria a împletit dea lungul veacurilor un fir luminos în istoria neamului nostru, vor fi transformate în sanatorii, în orfelinate, în şcoli de îndrumare ţărănească. La mănăstiri trebuie să se facă ceea ce s-a făcut la centrul practic agricol de la Făleşti. Pentru aceasta fiecare eparhie va trimite stareţii mănăstirilor, pentru a vedea la centrul practic Făleşti, în ce direcţie trebuie îndrumată activitatea monahală, spre a putea fi cu adevărat de folos neamului şi ţării, în aceste timpuri. Ordinea şi curăţenia în mănăstiri, organizarea muncii în ateliere, după planuri bine chibzuite, trebuie să constituie preocuparea conducătorilor acestor sfinte lăcaşuri.

  1. JUSTIŢIA

1) S-a introdus o mult mai aspră sancţionare a infracţiunilor celor mai frecvente şi în special a celor în contra ordinei şi intereselor publice. Paralel cu această înăsprire a pedepselor, trebuie să obţinem prin educaţie şi prin înlăturarea cauzelor determinante ale criminalităţii, o cât mai complectă redresare morală a naţiunei.

Pentru avort, care prin sporirea considerabilă a practicei sale şi prin pătrunderea în lumea satelor, ameninţa în mod direct şi grav natalitatea şi vitalitatea naţiunii, s-a introdus severa sancţiune a pedepsei cu moartea. Justiţia trebuie să colaboreze la combaterea acestui flagel şi la opera de reducere a criminalităţii şi infracţiunilor, prin severitatea, care va aplica sancţiunile.

2) În pretoriul tribunalelor, magistraţii trebuie să facă educaţie justiţiabililor, care trebuie să se prezinte curaţi şi cu o ţinută îngrijită. Pentru aceasta, exemplul trebuie să sporească chiar de la magistraţi şi de la înfăţişarea imobilelor instanţelor.

  1. HRISOAVELE Sigiena
  2. TRĂMOŞEŞTI

Iureşul prin care a trecut Basarabia a distrus şi a răvăşit arhivele şi bibliotecile. S-au pierdut numeroase documente şi hronice străvechi în care se păstrează vii şi grăitoare slova şi gândirile strămoşilor din eroice timpuri voevodale. Se va înfiinţa un birou special la Guvernământ, care să adune şi să cerceteze tot acest material documentat istoric.

  1. HIGIENA SOCIALĂ

1) Problema farmaciilor se va rezolva, prin repartizarea unui număr de farmacişti din cei reuşiţi la examenul ce s-a ţinut la Bucureşti.

2) Să se facă cât mai multe fântâni higienice la sate.

Trebuie separate fântânile pentru adăpatul vitelor, de cele destinate oamenilor. Problema apei de băut este de cea mai mare importanţă în Basarabia. Analiza apei din fântâni, să se facă, cel puţin, o dată la două luni, obligatoriu.

3) Să se ia măsuri, pentru a avea la timp şi în cantităţi suficiente, materialul necesar pentru perioada de chininizare care va începe în curând.

4) Să se facă cât mai multe spitale şi dispensare, utlizându-se munca de folos obştesc.

5) Trebuieşte dusă o campanie temeinică, pentru combaterea bolilor sociale. Medicii trebuie să afle pe suferinzi şi să-i cheme la tratament. Tratamentele şi medicamentele sunt gratuite.

6) Avem o mortalitate infantilă ridicată. Să se intervină cât mai drastic pentru combaterea acestui flagel naţional cu măsuri şi medicamente care se vor da în mod gratuit.

7) Bolnavilor din spitale, să li se dea o hrană cât mai abundentă şi substanţială. Economia la hrană, este o economie rău înţeleasă. Un bolnav prost hrănit se vindecă mult mai greu. Prin spital, se va ridica starea higienică şi sanitară a populaţiei.

8) Spitalul şi dispensarul trebuie să fie modele de ordine şi curăţenie.

9) Se va înfiinţa câte o maternitate în fiecare judeţ şi apoi în fiecare plasă.

În aceste maternităţi se vor da îngrijiri gratuite, femeile sărace fiind obligate să vină la spital pentru a naşte. Guvernământul să înceapă realizări în acest sens.

10) Medicii, să depună toată grija şi să ia toate măsurile pentru a contribui la stavilirea cazurilor de avort.

11) Organele sanitare să depună o intensă activitate, pentru a se întrona în toate părţile curăţenia Curăţenia trebuie să înceapă din interior, nu de la faţadă. Organele sanitare, să meargă din casă în casă şi să stea de vorbă cu ţăranii, pentru a-i îndruma.

12) S-a găsit în spitalele inspectate, personal de origine etnică străină. Să fie înlocuiţi străinii cu români, pretutindeni.

VII. ECONOMIA NAŢIONALĂ

1) Trebuie să trecem tot comerţul şi toate industriile din mâna străinilor, în mâna românească.Este o bătălie care am început-o, pe care o vom continua şi o vom câştiga. Orice loc vacant, să se dea numai românilor.

2) În privinţa dirijării cerealelor trebuieşte creată o cotă a rezervelor, al cărei cuantum se va fixa ulterior. Este necesar să asigurăm viitorul, pentru a putea face faţă oricărei vitregii ce s-ar ivi.

3) Pentru a asigura şi prin măsuri de viitor naţionalizarea industriei şi comerţului, este necesar ca toţi ucenicii care vor fi mâine patroni, să fie numai de origine etnică română. Acolo unde patronul nu se conformează, magazinul sau atelierul să fie închis. Organizarea căminilor de ucenici este o problemă care trebuie să preocupe, căci educaţia pe care o va prelua acest tineret, depinde soliditatea comercianţilor de mâine.

4) Problema lânii şi a pielilor trebuie să preocupe, în mod deosebit, Directoratul Economiei Naţionale. Colectarea trebuie să se facă în bune condiţiuni. Să se ia toate măsurile ca întreagă cantintate de predat, să ajungă la destinaţie. Culpabilii vor fi pedepsiţi cu internarea în lagăr.

5) Nu avem specialişti pentru comerţul cu produsele ţărăneşti: ouă, unt, lapte, păsări, etc., care până acuma era exclusiv în mâinele evreieşti. Trebuie să ne formăm cât mai curând elemente.

Deocamdată colectarea acestor produse se va face prin organele       INCoop-ului care este tot o instituţie de Stat. Înaninte de a se începe operaţiunile de colectare, trebuie să se facă o bună organizare. Este necesar să se înfiinţeze şcoli de colectare, în fiecare judeţ.

6) Comercianţii din Basarabia vor fi ajutaţi, impunându-se la impozite mai mici decât comercianţii din Regat.

VIII.AGRICULTURA

1) Rolul jandarmului agricol este să facă poliţia, luând măsuri în contra acelor ce nu se conformează dispoziţiunilor date, după ce se va raporta mai întâi cazul comitetului agricol local, care va hotărâ pedeapsa ce urmează să se aplice vinovatului. Jandarmul agricol va fi plătit.

2) Tractoarele să lucreze zi şi noapte, căci timpul e scurt şi destul de întârziat. O grijă deosebită trebuie să se dea aprovizionărilor cu carburanţi şi repartizării lor pe teren, pentru că numai aşa se poate lucra incontinuu şi cu spor. Tractoarele, pentru a da randamentul necesar, trebuie să fie bine îngrijite şi întreţinute. Să se întrebuinţeze personal cât mai bine pregătit.

3) Trebuie să facem cât mai mari economii la cereale, pentru că nu se ştie cum va fi anul agricol, ce recoltă vom obţine şi ce greutăţi vom avea de întâmpinat. Să se păstreze toate seminţele pentru însămânţările de toamnă şi pentru anul viitor, atât la grâu, cât şi la celelalte cereale.

Pentru hrană să substituim cerealele cu cartofi, legume, etc. Să se extindă cât mai mult cultura cartofului, deasemeni şi cea a dovlecilor.

4) Să se facă răsadniţe pentru cultura leguminoaselor, în proporţie cât mai mare.

Trebuie să trecem de la o cultură unilaterală, la una multilaterală şi să ne pregătim din timp pentru ca în perioada de după război, ca ţară agricolă, să putem face faţă în toate ramurile de cultură.

5) Triorarea seminţei şi experienţele de geminare să se facă cu toată atenţiunea, căci pentru a avea o recoltă bogată şi selecţionată, trebuie să punem în pământ seminţa cea mai bună.

6) Loturile şcoalelor şi bisericilor, care sunt prea departe, să fie schimbate cu loturi în imediata apropiere a satului.

Aceste loturi trebuie să fie cultivate cu tot soiiul de plante. Ele vor constitui un mijloc de educare agricolă pentru elevi şi un model pentru ţărani.

Terenurile repartizate şcolelor şi bisercilor, care nu-şi vor primi întrebuinţarea, căreia a fost afectate, să se treacă imedit în patrimoniul Statului. Produsul acestor terenuri să se întrebuinţeze pentru şcoală şi biserică şi în special, pentru cantinele şcolare.

7) Organele administrative şi de specialitate, să facă o permanentă propagandă în mijlocul locuitorilor, pentru o cât mai mare economie în consumul cerealelor. S-ar putea să fie un am secetos şi orice rezervă este bine venită.

8) Ucrainenii şi polonezii veniţi în Basarabia, să fie obligaţi a-şi face munci agricole chiar cu forţa. Dacă va fi nevoie, să fie rechiziţionaţi pentru muncile agricole ale altora, contra plată.

9) Să se dea toată atenţiunea problemei pomicole şi celei a legumelor uscate.

10) Ţăranii să fie instruiţi şi sfătuiţi pentur cultura peştelui. Să li se dea toate ajutoarele pentru înfiinţarea iazurilor de peşti.

11) Să nu se mai lase răzoare care aduc anual Ţării o pagubă de circa un miliard.

Aceste răzoare să fie însămânţate, în special cu cânepă.

VIII. bis. ÎMBUNĂTĂŢIREA INVENTARULUI AGRICOL

1) Guvernământul trebuie să aibă deosebită grijă, pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea inventarului agricol viu şi mort, care în prezent lasă mult de dorit.

I.N.Coop-ul va ajuta înfăptuirea acstui deziderat prin acordarea de credite ţăranilor, pe termen lung.

2) Organele de specialitate trebuie să depună o intensă activitate pentru ai educa pe ţărani şi a-i determina să-şi îngrijească cât mai mult inventarul. Să se instituie premii pentru gospodarii cu vitele cele mai frumoase şi mai bine îngrijite şi să se procure ţăranilor sculele necesare pentru îngrijirea vitelor. Nu se poate face o agricultură temeinică cu vite proaste. Vita proastă, muncă proastă. Vita sănătoasă, hrănită şi bine îngrijită, muncă de folos.

3) Pentru locuitorii a căror vite au fost rechiziţionate de armata germană, se vor întocmi de urgenţă tabele de către fiecare judeţ, înanintându-se Guvernământului. Pe baza tabelelor întocmite, li se vor da acestor locuitori alte vite, în locul celor rechiziţionate, din vitele de pripas intrate în patrimoniul statului şi chiar dintre vitele de pripas ce-au fost repartizate unor locuitori.

  1. ZOOTEHNIE

1) Pentru reproducători, Guvernământul va face un plan de realizări, de lungă durată. Să se ia măsuri, pentru a se creşte un cal regional (găgăuţ).În special în Sudul Basarabiei trebuieşte activat această direcţie. Din această parte a Provinciei, ne veneau în trecut faimoşii cai tătăreşti. Prin grijă şi perseverenţă putem ajunge să refacem avuţia naţională.

2) Trebuiesc majorate, printr-o acţiune imediată, crescătoriile de porci. Carnea se va industrializa pentru consumul intern şi pentru export, atît de Stat cât şi de particulari.

3) Să se înceapă o acţiune de îmbunătăţirea rasei oilor, prin încrucişări şi selecţionare.

Să se dea o deosebită grijă rasei Karakul.

  1. CREDITUL ŞI COOPERAŢIA

1) Conducerea băncilor populare şi creditelor să fie încredinţată ţăranilor fruntaşi şi gospodarilor înstăriţi.

Preoţii şi învăţătorii să îndrume creditul şi cooperaţia, dar să lase activitatea directă şi conducerea în seama gospodăriilor din sat, pentru a se dedica în întregime misiunei lor principale.

2) Se vor înfiinţa bănci ţărăneşti, care vor acorda credite pe termen lung ţăranilor.Aceştia să fie sfătuiţi şi îndrumaţi pentru folosirea cu rezultate bune a creditelor ce li se acordă.

  1. RIDICAREA SATULUI ŞI ŢĂRĂNIMII

1) În opera de reconstrucţie naţională pe care am început-o, toată atenţiunea trebuie îndreptată asupra satului, izvorul viu şi permanent al forţelor naţiunei. Trebuie s-o luăm de jos, de la ţăran şi să ne ridicăm încet în sus.Trebuie să ridicăm masa ţărănească, pentru că dă viaţă Neamului românesc. Ridicarea satului nu trebuieşte făcută numai sub aspectul fizic. Trebuiesc totodată ridicate şi cultivate elitele satului.

Munca ţăranului trebuieşte îndrumată, dirijată şi pusă sub control, intesificată şi ordonată. În acelaşi timp trebuie să ne ocupăm şi de partea sufletească şi spirituală a ţăranului nostru.

2) În cadrul muncii de folos obştesc să se refacă drumurile şi podurile din sate. Să se construiască biserici, şcoli şi spitale.

3) Studenţii să fie întrebuinţaţi la muncă, în sate, pe tot timpul verii, în specialitatea respectivă.

4) Să se înfiinţeze în fiecare sat o grădină de legume sătească, o livadă, o stupină, ateliere şi o pădure comunală.

5) Să se pregătească în şcoli medii practice, elemente cu care să se încadreze viaţa tehnică a satului.

6) Să se construiască şcoli, biserici şi primării model pe plăşi.

Nu există un mai bun educator, decât exemplul.Din moment ce se va face dovadă că se poată realiza într-un loc, se va realiza acelaşi lucru în toată plasa.

7) Trebuie să ajungem în scurt timp, ca tot ce este consum ţărănesc să se confecţioneze în atelierele satului.

8) Să dispară şapca şi haina rusească, să dispară aspectul murdar şi să se introducă costumul naţional strămoşesc.

9) Să se facă în fiecare comună gospodării comunale model.

10) Guvernele trecute scoteau venituri din cârciume.Noi trebuie să închidem încetul cu încetul, toate cârciumile şi să scoatem bani din munca ţăranilor.

11) Să dispară toate gardurile urâte şi murdăria din faţa caselor. Împrejurul fiecărei case să fie o grădină de flori şi una de zarzavat.

12) Locuitorii a căror imobil au fost distruse de război vor fi ajutaţi de autorităţi, care vor depune toată solicitudinea pentru a le reconstrui casele, cu sprijin material şi muncă de folos obştesc.

13) Populaţia de la sate este timidă, neâncrezătoare, nu ştie să vorbească, nu ştie să salute.

Aceasta înseamnă că autorităţile comunale şi superioare nu stau de vorbă cu sătenii. Să se remedieze de urgenţă această situaţiune.

Cu ocazia inspecţiunilor, pretorii, prefecţii şi orice alte autorităţi de Stat, să stea de vorbă cu lecuitorii satelor, să le viziteze gospodăriile, să le dea sfaturi, într-un cuvânt să caute a face legătura sufletească între ţăran şi reprezntanţii autorităţii. În ceea ce priveşte salutul, toţi locuitorii Provinciei vor fi invitaţi să salute prin descoperire, ridicând căciula sau pălăria cu braţul drept, în aceiaşi poziţie ca şi cum ar executa salutul roman.

14) De la sate trebuie să scoatem forţele de acţiune, de rezistenţă şi de producţie ale neamului românesc.

Când vom ridica satul, nimeni nu va mai trece peste drepturile neamului românesc.

XII.CONSOLIDAREA TERENURILOR FUGITIVE

ŞI INUNDABILE. AMELIORAREA TERENURILOR DEGRADATE.

ÎMPĂDURIRI. ISLAZURI COMUNALE.

1) În toată Provincia să se facă păduri şi pepeniere comunale.

Trebuie găsită formula pentru refacerea pădurilor distruse şi a masivului Corneşti.

2) Să se facă perdele de salcâmi, atât de necesare ca zonă de protecţie.

3) Organizarea pepenierilor să se facă cu sămânţă strânsă în regiune, nu cumpărată din altă parte.

4) Să se facă împăduriri cât mai masive pe terenurile degradate.

5) Islazurile comunale să fie cultivate cu plante furajere, pentru a da un maximum de randament, nu cum se întâmplă astăzi, când sunt întrebuinţate numai pentru păşunat.

6) Să se ia măsuri pe plantare pentru nisipurile călătoare din sudul Provinciei.

XIII. DRUMURI ŞI COMUNICAŢII

1) Pentru lucrările la drumuri, se vor organiza batalioane de evrei din Vechiul Regat. Evreii concentraţi în aceste batalioane, vor primi drepturile de hrană şi soldă pe care le primesc osataşii noştri.

2) Telefonul să fie introdus în fiecare comună din Provincie.

3) Să se lucreze cât mai mult la drumuri, cu munca de folos obştesc.

XIV. REFACEREA EDILITARĂ A PROVINCIEI

1) S-a instituit o comisiune, care va întocmi planurile de refacere pentru fiecare oraş din Basarabia. Planul Chişinăului este aproape gata. Până la terminarea acestor planuri de refacere, administraţiile locale            să-şi construiască şi refacă imobilele bune şi încăpătoare pentur toate instituţiile.

2) Oraşul Bălţi va fi mutat în partea de sus a actualului oraş, unde terenul este mai ridicat.

3) Comunele şi judeţele, să nu aştepte prea mult de la centru, fiindcă în momentul de faţă toate forţările sunt pentru armată şi război.

Să lucreze cât mai mult din iniţiativă şi să folosească la maximum mijloacele proprii. Să nu se aştepte totul de la Stat.

4) Odată cu reconstrucţia, trebuie să se schimbe aspectul evreiesc al oraşelor Basarabiei şi să se treacă la stilul naţional, moldovenesc.

5) Fiecarei clădiri oficiale să i se facă curte, cu pomi, cu grădini şi cu flori.

  1. SPORIREA VENITURILOR ADMINISTRAŢIILOR

LOCALE, ÎN SCOPUL OPEREI DE EDILITATE

1) Comunele, atât cele urbane, cât şi cele rurale, vor fi dotate cu terenuri şi industrii din cele rămase de la evrei.

Aceste bunuri intră în patrimoniul comunelor şi vor fi exploatate în scopul operei de edilitate. Astfel comunele vor avea mari venituri proprii şi vor putea realiza importante lucrări de edilitate.

2) Armata nu va putea reţine terenurile proprietatea comunelor, arendate pentu grădini.Toate aceste bunuri vor reveni comunelor, iar armatei i se vor da alte terenuri, din imobilele intrate în patrimoniul Statului.

XVI. STATISTICA

Se atrage în mod deosebit atenţiunea, tuturor organelor administrative, administraţiilor publice şi instituţiilor de Stat, de a întocmi şi folosi date statistice cât mai complecte şi precise, căci numai aşa se vor putea orienta şi vor lucra, în activitatea ce depun, pe baza realităţilor ştiinţifice.

XVII. COLONIZAREA

1) Colonizarea este o problemă căreia trebuie să i se dea toată atenţiunea, urmărindu-se îndeaproape executarea ei.

Trebuie să se ştie în fiecare moment care este situaţia familiilor de colonişti.

Autorităţile administrative, atât cele de unde pleacă, cât şi cele de la locul unde sosesc coloniştii vor da cîte un delegat la 15-20 familii, care să se ocupe de aceste familii, ajutându-i în tot ce au nevoie pentru a intra în viaţa normală.

Operaţiunea colonizării trebuie să se bazeze pe un plan amănunţit şi bine studiat.

Preşidenţia va controla modul în care se execută colonizările.

2) Casele şi loturile coloniştilor, vor fi trase la sorţi.

3) S-a luat măsura de a nu se mai primi nici un german în Sudul Basarabiei. Cei veniţi vor reintra în vechile lor prorietăţi.

4) Se ca organiza şi rezerva în fiecare comună depopulată, câte un loc funciar pentru 10-15-20 cavaleri ai ordinului „Mihai Viteazu”, dându-li-se şi casele cele mai bune.

XVIII. BUNURILE

INTRATE ÎN PATRIMONIUL STATULUI

1) Se vor repartiza comunelor urbane şi rurale terenuri agricole şi industrii, care intrând în patrimoniul comunelor, vor alimenta prin veniturile exploatării lor fondul operei de edilitate.

2) Imobilele clădite rămase de la evrei, se vor da în folosinţă funcţionarilor publici, în special preoţilor şi învăţătorilor.

Beneficiarii vor avea obliagaţia să plătească impozitele şi să facă cheltuielie necesare de întreţinere.

3) Pe terenurile agricole intrate în patrimoniul Statului să se facă, prin plantaţii, linii de dearcaţie la cîte o suprafaţă de 50 şi 100 ha.

4) În privinţa impozitelor ce trebuie să se plătească pentru terenurile şi proprietăţile rămase de la evrei, se urmează regula generală, indiferent dacă este vorba de Stat sau particulari.

XIX. OPERA DE ROMÂNIZARE

1) Opera de românizare pe care trebuie s-o facem, nu este de suprafaţă. Este o operă totalitară, radicală şi definitivă.

Astăzi avem posibilitatea s-o facem şi dacă n-o facem rămânem răspunzători în faţa neamului.

Trebuie să fim şi conducători şi muncitori, în propria noastră ţară.

2) În funcţiunile publice, în comerţ şi în industrii, vor fi pimiţi numai românii şi numai în limita locurilor libere, cetăţenii minoritari.

3) Să nu se elibereze certificate de naţionalitate decât românilor adevăraţi, pentru a nu reedita greşelile şi abuzurile din trecut.

  1. POLITICA

ORDINEA ŞI SIGURANŢA

1) Singura politică de astăzi, este politica muncii de sus şi până jos, singura doctrină prin care vom putea salva naţia.

În locul învrăjbirii, trebuie să introducem ordinea şi disciplina, printr-o intensă activitate în domeniul social şi al înfrăţirii.

2) Românii care au greşit sub bolşevici, trebuiesc iertaţi.

Acei ce s-au făcut vinovaţi de acte grave de răzvrătire şi ură în contra Statului, armatei şi autorităţii româneşti trebuiesc aspru pedepsiţi şi chiar cu moartea.

3) Comuniştii vor fi duşi pe front şi trecuţi peste linii la bolşevici.

4) În oraşe şi târguri, paza trebuie să şi-o facă comunele prin guarzii de poliţie.

Companiile de garnizoană, nu vor mai face pază.

ANRM. F.120, inv.1, d.308, f. 1-16

 

Conducătorul Statului şi în asemenea condiţii( războiul II mondial era în plină desfășurare)  găsea timpul necesar  pentru soluţionarea  diverselor probleme, inclusiv ale culturii noastre naţionale româneşti.

Vă propun două documente inedite de arhivă,depistate de autorul acestor rânduri în Arhiva Naţională a RM , conţinutul cărora face lumină şi restituie tabloul general in bibliotecile Basarabiei si problemele cu care se confruntau acestea în respectiva perioada de timp.

Înainte de a vă lăsa în lumea documentelor, pe care nu le voi comenta,vreau să menţionez,că mincinoşi sunt acei istoric, oameni politici care afirmă că  pentru România războiul a început la 22 iunie 1941.Este o mare aberaţie”ştiinţifică”,care este folosită cu succes de Rusia,Ucraina şi alte state în scopuri politice.

 

Adevărul este,că războiul pentru România a început mult mai înainte, la 28 iunie 1940, când prin ameninţare şi presiune diplomatică (şi nu numai- E.S.)Uniunea Sovietică a rupt din trupul Ţării un teritoriu imens (Basarabia, Bucovina,Tinutul Herţa etc.).Din acest motiv, Armata Română, trecând Prutul la 22 iunie 1941  sub conducerea lui Ion Antonescu a restabilit teritoriile strămoşeşti românesti ocupate de hoardele sovietice la 28 iunie 1940. Iar acum documentele :

20020/ CBBT                                                                              9 ianuarie 1942

Domnule Guvernator,

Referindu-ne la adresa Dvs.nr.13075/ 1941;

Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că Dl.Mareşal Ion Antonescu a aprobat ca Biblioteca Centrală din Chişinău să fie repusă în drepturile pe care le-a avut înainte de ocuparea Basarabiei de catre sovietici. În acest sens, s-au dat dispozitiuni Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor cu adresa noastră

Nr.20020/ 1942

Primiţi, vă rugăm, Domnule Guvernator încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni.

Secretar  General al Preşedenţiei Consiliului de Miniştri,              Ovidiu Vlădescu

Secretarul Cabinetului, Referent                                                      N. Propopescu

Domniei Sale,

Domnului Guvernator al Basarabiei.

ANRM, F.706, inv.1, d.1094, pag.20

ROMÂNIA

ADMINISTRAŢIA BASARABIEI DIRECTORATUL INVĂŢĂMANTULUI SI CULTELOR

Nr.13075  din  2 iunie 1942

ONOR

PREŞEDENŢIEI CONSILIULUI DE MINIŞTRI

DOMNULE PREŞEDINTE,

Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă:

Biblioteca Centrală din Chişinău  se bucura în statul român,conform legii publicate în Monitorul Oficial nr.205 din 19 decembrie 1922 , de privilegiul depozitului legal. În conformitate cu această lege(anexa 1),toate editurile  şi tipografiile din ţară erau obligate a-i trimite câte două exemplare din publicaţiile lor.

Ministerul Instrucţiunii, cu ordinul nr.37316,din 23 aprilie 1923 (anexa 2) precizează acest privilegiu.În felul acesta, Biblioteca Centrală, înfiinţată  în anul 1918,a luat o desvoltare însemnată contribuind într-o largă măsură,în cura de aproape un sfert de veac,la răspândirea culturii româneşti în Basarabia  şi satisfăcând, totodată, toate nevoile de înformaţii oficiale ale instituţiilor din provincia noastră, de la câteva mii,cifra 7000 volume fond iniţial,ajungând să posede circa jumătate milion de cărţi, reviste şi broşuri şi, de la câteva zeci de cititori pe lună, respectiv câteva sute pe an, ajungând la circa 4.000.000 cititori anual, şi clasându-se, astfel,

în concertul bibliotecilor universitare a doua pe ţară (după cea din Cluj )după cum se poate dovedi cu statisticele ce le posedă. După ocuparea vremelnică a Basarabiei, privilegiul depozitului legal  al bibliotecilor a fost Reglementat din  nou,prin Decretul Legii nr.1426 din 17 mai 1941 (anexa 3), excluzându-se Însă, între alte biblioteci şi Biblioteca,care cu perseverenţă duce de multă vreme o campanie Cu caracter politic, în scopul de a regrupa şi reorganiza mişcarea cuzistă în Basarabia.

Este colaboratorul cel mai apropiat al Profesorului C. Tomescu, a cărui activitate politică a fost semnalată  Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, în darea de seamă de pe luna decembrie 1941.

Domnul Profesor Usatiuc este prin urmare un spirit refractar actualei aşezări politice din ţară,iar locul Dumisale la conducerea învăţământului şi cultelor,este cu totul nepotrivit şi ar avea urmări grave prin aceia că i s-ar deschide vaste posibilităţi de propagandă politicianistă şi de captare a elementelor de care are nevoie, în rândurile învăţătorilor şi preoţilor din Basarabia, a căror înclinaţiune către politică este prea bine cunoscută.

În sprijinul afirmaţiunilor de mai sus,se anexează un calendar cuzist, răspândit în masse de către Domnul Usatiuc,avocatul Utium, etc., toţi adepţi ai profesorului Tomescu.

  1. b) Latura politicienească a chestiunii este agravată prin aceia că Domnul Profesor Usatiuc Elinor,originar din Basarabia, reprezintă în acelaş timp şi în forma cea mai acută, spiritul regionalist, pe care de altminterli îl indică, în mare măsură şi numele său.

Or, în împrejurările actuale,când toate tendinţele regionaliste trebuie să dispară şi toată lumea urmează să se încadreze în ideia românismului integrel, numirea Domnului Usatiuc ar fi nu numai un non sens,dar,dar chiar ar constitui o primejdie pentru realizarea programului de unificare a spiritelor şi sufletelor, urmărit de conducerea superioară a statului.

În concluzie,spiritul politicianist şi tendinţele regionaliste gasindu-şi în Domnul Usatiuc un exponent calificat, socotesc că numirea D-sale este cu totul incompatibilă cu funcţiunea de mare răspundere pentru care este recomandat şi de aceia,avizul Guvernământului este net defavorabil.

Faţă de cele arătate mai sus,cu onoare vă rog să binevoiţi a ordona ca să se anuleze decizia Ministerului Culturii Naţionale şi Cultelor, în ceia ce  priveşte pe Domnul Titus Hotnog,a cărui rămânere  mai departe în funcţiune este o mare necesitate.

De altfel, această decizie a Ministerului Culturii Naţionale şi Cultelor este în flagrantă contrazicere cu spiritul ordinului nr.20.784 al Preşedenţiei Consiliului, referitor la numirea funcţionarilor din Basarabia. Dacă,  potrivit spiritului acelui ordin,numirile funcţionarilor constituesc un drept exclusiv al Guvernatorului, cu atât mai puţin se poate atribui altor organe dreptul de a-i transfera din Provincie.

Guvernatorul Basarabiei,General  C.Gh.Voiculescu

ANRM, F.706, inv.1, d.1094.

Prin respectivele documente de arhivă observăm grija autorităților pentru o administrare corectă, pentru o viață mai sănătoasă, o atenție sporită față de cultură și biblioteci. După cum ați observat, nu s-a trecut nici fără scrisori anonime și conflicte, dar această diversitate ne arată în profunzimei intreg tabloul societății românești din Basarabia in perioada războiului.

Elena CĂRĂUȘ- SINIȚA, șef filială,

Biblioteca „Maramureș” a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”

Programul ,,Provocarea verii” este un imperativ al timpului


      wf5teg

      În vara aceasta Primăria Municipală împreună cu toate filialele bibliotecii ,,B.P.Hasdeu” din Chișinău au organizat pentru copii un program de odihnă și lectură cu denumirea ,,Provocarea  verii: Citește, Descoperă, Creează”.  Programul va dura pînă la 25 august.

     Mulți copii deja s-au bucurat de jocurile, experiențele, excursiile și lecturile care se realizează în biblioteci.

    S-au scurs două etape ale programului. Copii vin cu plăcere la bibliotecă. Aici ei acumulează noi informații, cunoștințe, citind. Sunt captivați de experiențele, jocurile, filmele vizionate; își formează abilități de a crea ceva util și bun din materiale reciclabile. Copiii au aflat cum au apărut cărțile, stiloul, televizorul, telefonul, hîrtia, internetul ș.a; au descoperit personalități marcante, numele cărora le poartă străzile Chișinăului, inclusiv au descoperit  denumirea străzii Grenoble unde se află biblioteca ,,Maramureș” în care ei frecventează progamul ,,Provocarea verii” și au aflat ca Chișinăul e infrățit cu orașul francez Grenoble. Ei  ascultă cu atenție informațiile prezentate de bibliotecare și citesc cu plăcere despre unii savanți ca: M. Tesla, M. Lomonosov, Arhimede, D.Mendeleev ș.a., iar muzica lui E.Doga, interpretată la flaut de Constanța Sinița, i-a captivat pe toți. Constanța s-a întors zilele trecute de la un Forum al voluntarilor din Tadjichistan unde a prezentat Moldova și a fost apreciată cu excelent. Copii au posibilitatea singuri să improvizeze la pianul ce se află în bibliotecă.

     Bucuria cea mare a membrilor programului este creația, ceea ce fac singuri cu miinile proprii sub îndrumarea bibliotecarelor. Astfel ei au făcut colivii, iekibane, vaze, flori, prima lor carte cu numele propriu ca autor. Jocul de rol în spectacole cu păpuși, desenele, jocurile la calculator sunt preferatele lor ocupații. Cei mai harnici și deosebiți primesc diplome, bomboane, cărți…

    Programul e în toi, urmează încă multe activități interesante pentru copii, iar părinții sunt mulțumiți că au unde lăsa copii în siguranță. Bibliotecile au devenit vesele, active, necesare.    

      ,,Provocarea verii” continuă, lucruri noi, interesante așteaptă sa fie citite, descoperite, create.  Așa că vă așteptăm în continuare cu drag…

                 Iată cîteva opinii ale părinților ai căror copii frecventează programul:                                                    

                  prov 1                              prov 2

 

PLECĂCIUNE  ÎN  FAŢA  CĂRŢII  


 

 Cărţile sunt mai mult decât cărţi,

ele sunt viaţa, sufletul şi miezul timpurilor trecute,

motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit,

esenţa şi chintesenţa vieţilor lor.

Amy Lowell

         Viaţa unei cărţi cu uşurinţă poate fi comparată cu viaţa unui om: naştere, căsătorie şi deces. O carte bună, interesantă,  necesară, important sparge aceste tipare şi devine nemuritoare, la fel ca personalităţile universale, care au schimbat lumea.

waersg

       Cartea este o binecuvântare, un dar Dumnezeiesc la fel de prețios ca alte mari valori precum viața, dragostea, credința, toleranța, binele. Dar știți de ce? Anume prin miraculosul fapt că aceasta este puntea de legatură între om și aceste valori, cartea este cea ce ne oferă aceste învățături, este comunicarea directă între oameni și Dumnezeu. Prin intermediul acesteia cunoaștem ce este bine și ce este rău, ce este dragostea de cel Divin, dragostea de aproapele tău, de patrie și neam.

             Din cele mai vechi timpuri cartea a sluijit omului ca ghid  călăuzitor de-a lungul vieții sale pe Pământ, i-a oferit cunoștințele necesare pentru a supraviețui și a-și descoperi potențialul, de a deveni mai bun decât este. Astăzi suntem la un nivel de evoluție atât de înalt datorită oamenilor ce nu le-a fost frică să pătrundă în această lume inedită a cărților, a cunoștințelor nesecate ce se preling printre miile de rânduri scrise de strămoșii noștri la lumina unei lumânări în miez de noapte. De aceea, acum putem afirma cu siguranţă, că cartea este patrimoniul cultural al întregii omeniri. Cuvântul ,, patrimoniu ” provine din latinescul patrimonium, care însemna ,,moștenirea paternă”.  Patrimoniul semnifică,  deci, o mostenire lăsată de generațiile care ne-au precedat, și pe care avem datoria de a-l transmite intact generațiilor viitoare, constituind în același timp patrimoniul de mâine. Această idee o abordează și o desfășoară poetul Tudor Arghezi în poezia sa răvășitoare,   Testament.

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

         Mesajul acestor versuri este atât de profund și actual valabil pentru toate timpurile. Cartea este cea mai de preț  moștenire lăsată din moși strămoși, transmisă de la tată la fiu. Este o treaptă spre cunoașterea lumii și cunoașterea de sine.

wde

    Cărțile sunt acele comori depozitate la rândul lor în așa numitele biblioteci. Cele mai sigure adăposturi ale acestora, care au drept scop colectarea și păstrarea cărților și a misterului lor. Adevărata universitate a viselor noastre este o bibliotecă. Locul unde mergem să citim, să ascultăm,  să discutăm,  să ne întâlnim cu cartea, cu scriitorul, cu editorul, cu pictorul, cu umoristul, cu alţi semeni de ai noştri ingenioşi, interesanţi și setoși de a țese noi performanțe.

       Biblioteca este locul care ne păstrează amintirile, ne delectează sufletul, ne farmecă cu mulţimea de tezaure ce așteaptă fără răgaz răsfoite. Treptat rolul bibliotecilor în viața omului și a întregii societăți a evoluat, biblioteca devenind un centru  atât ştiinţific, cultural cât și instructiv-educativ. Pe lângă amalganul de cărți din toate domeniile, cititorii beneficiază de diverse servicii interactive predispuse să le deschidă noi orizonturi. Serviciile culturale în general, serviciile de lectură,  mai ales,  prin finalităţile lor educative, satisfac nevoi şi aspiraţii ale oamenilor şi grupurilor sociale în perspectiva devenirii umane.

       Astăzi bibliotecile sunt mai aproape de oameni, mai predispuse de ai ajuta și informa corect, mai dotate cu echipament necesar și specialişti profesionişti. Scopul cel mai important al acestora fiind de a sluji în continuare dezvoltării asiduie a umanității prin lectură, cultură, cunoaștere și desigur exercițiu. Probabil că din acest motiv, marele Mircea Eliade scria: „Cetim ca să trecem examene (deci lectura studiu), ca să omorâm timpul (deci lectura de loisir) sau cetim din profesiune (deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informaţie sau de contemplaţie.

       Prin urmare, cartea rămâne esenţială în viaţa omului, indiferent că generaţiile se schimbă, iar lumea evoluează şi involuează deopotrivă.