Astăzi marcăm…


Se ştie că fiecare zi calendaristică este marcată de anumite evenimente din istoria lumii, iar din rândurile acestor evenimente, o serie vizează diresc domeniul literar şi cultural.

Or, dacă ziua de astăzi, 22 martie, a venit cu o vreme mai rece şi nu tocmai favorabilă, ce ziceţi să o încălzim cu bucuria unor evenimente cultural-istorice din spaţiul carpato-balcanic?

Aşadar, ziua de 22 martie a fost o zi importantă deoarece…

  • În anul 1844, piesa de teatru „Fântâna Blanduziei”, autor Vasile Alecsandri, a fost premiată la Teatrul Naţional.
  • În anul 1868 s-a născut o personalitate cu o pondere pentru dezvoltarea literaturii române, activând în domeniul esteticii, criticii şi teoriei litare. Este vorba de Mihail Dragomirescu.
  • 45 de anu mai târziu, în 1903, s-a născut un alt om de cultură din domeniul muzicii şi literaturii române – Virgil Gheorghiu, care a rămas în istorie ca pianist şi muzicolog, precum şi în calitate de poet şi eseist în perioada antebelică.
  • În 1912, se înfiinţează Societatea Scriitorilor Români, căpătând statut legal, aprobat prin legitim.
  • Anul 1943 este marcat de premierea unui film realizat la ecran după comedia lui I. L. Caragiale „O noapte furtunoasă” (regizat de  Jean Georgescu).
  • În 1951, în forfota perioadei postbelice, se naşte talentata actriţă de teatru şi cinema Tora Vasilescu.

Lumea însă nu se mărgineşte aici, evenimente importante având loc şi peste graniţele ţărilor vorbitoare de română. Astfel:

  • În 1503 se naşte scriitorul italian Antonio Francesco Grazzini, iar 96 de ani mai târziu (1599), pe aceeaşi dată pictorul de origine flamandă, Antony Van Dick.
  • În anul 1712, în Anglia, se naşte un alt scriitor, care s-a manifestat pregnant în dramaturgie – Edward Moore.
  • Parisul, în aceeaşi zi a anului 1895, are parte de prima demonstraţie a cinematografului, realizată de August şi Louis Lumière, care au utilizat în acest scop un film din celuloid.
  • În 1963, în Marea Britanie, renumita formaţie de muzică rock The Beatles îşi lansa albumul de debut cu titlul „Please, Please Me” (rom. „Te rog, fă-mi pe plac”).
  • Doi ani mai târziu, tot în domeniul muzical, se lansează albumul lui Bob Dylan „Bringing It All Back Home” (rom. „Să aducem totul acasă”).

Aşadar, după cum vedem, ziua de 22 martie este plină de evenimente frumoase, iar acest fapt, sperăm că v-a luminat puţin ziua mohorâtă de afară.

Testul de inteligenţă al lui Einstein


Ipoteză: Albert Einstein a conceput acest test în secolul trecut . El sustinea ca 98% din populaţia globului nu sunt în stare să rezolve acest test. Tu tii cu majoritatea,sau….?

Răspunsurile le lăsaţi în spaţiul rezervat pentru comentarii 😉
1. Există 5 case fiecare de altă culoare.
2. În fiecare casă locuieşte o singură persoană, fiecare de altă naţionalitate
3. Fiecărui locătar îi place o anumită băutura, fumează o anumită marcă de ţigări şi deţine un anumit animal de casă.
4. Nici una din cele 5 persoane nu bea aceeaşi băutură, nu fumează aceeaşi marcă de tigări, şi nu deţine acelaşi animal de casă.

Se dau urmatoarele:

a. Britanicul locuieşte în casa roşie
b. Suedezul are un cîine
c. Danezul bea cu plăcere ceai
d. Casa verde se află în stînga casei albe
e. Locătarul casei verzi bea cafea
f. Persoana care fumează Pall mall are o pasare
g. Locătarul casei din mijloc bea lapte
h. Locatărul casei galbene fumează Dunhill
i. Norvegianul locuieşte în prima casă
j. Fumătorul de Marlboro locuieşte lîngă cel care are o pisică
k. Locatarul care are un cal locuiste langa cel care fumeaza Dunhill
l. Fumătorul de Winfield bea bere
m. Norvegianul locuieşte lînga casa albastră
n. Germanul fumează Rothmans
o. Fumatorul de Malboro are un vecin care bea apă.

Cine are acvariul cu peşti?



Sursa: Curiozităţi din lumea întreagă

Copiii văd. Copiii fac.


Copii vad. Coiii fac.

Acest clip este bun de văzut de către toţi părinţii de copii mici, să înteleagă că micuţii lor au creierul ca o sugativă, copiază automat tot ce văd sau aud, precum maimuţele. Ăştia sunt cei 7 ani de acasă, dacă are cine să se ocupe de copil şi dacă işi dă seama că educaţia la această vîrstă înseamnă cum va arata copilul cînd va deveni adult.

ZÎMBEŞTE! e gratis


„ZAMBESTE! e gratis” este o posibilitate prin care putem să aducem un zîmbet pe buzele tuturor.

V-aţi întrebat vreodată ce se înmulţeşte fără să plătiţi?

ZÎMBETUL!

Dacă îi zîmbeşti cuiva, te ASIGUR că îţi va zîmbi inapoi. Fac acest exercitiu zilnic:

– îi zîmbesc părinţălor
– îi zîmbesc vecinului
– îi zîmbesc învăţătorilor, colegilor
– zîmbesc cînd intru în biroul directorului.
Incercaţi şi voi şi veţi vedea că lumea vă zîmbeşte înapoi. Este un pas mic dar sunt sigură că merită. 😉

 

Top 20: Cele mai frumoase biblioteci din lume


> Ai intrat pana acum in vreo biblioteca de la noi? Ai idee cum poate fi amenajata o biblioteca astfel incat sa ramai mut?

 

Unii adora castelele vechi, istoria lor, altii adora fabricile abandonate sau orasele parasite, dar pentru iubitorii de literatura, o biblioteca imensa este un loc de placere maxima.

Mai jos aveti 20 din cele mai mari si cele mai frumoase librarii din lume.
Biblioteca Teologica Strahov Monastery – Prague, Czech Republic


Biblioteca Herzog August, Wolfenbüttel, Germania
Biblioteca Geral University din Coimbra, Portugal
Wiblingen Monastary Library, Ulm, Germany

Cele mai spectaculoase biblioteci din lume


REMEDIU PENTRU SUFLET •CĂLĂTORIE PRIN MARILE SĂLI DE LECTURĂ. Pasiunea istorică pentru lectură a stimulat consumul de carte şi a inspirat formarea marilor colecţii şi a bibliotecilor. Păstrătoare ale unor tezaure de cultură, bibliotecile pot deveni, ele însele, veritabile monumente de artă.O carte bună se simte bine într-o bibliotecă frumoasă! Cu toate că există un număr impresionant de biblioteci pe întreg mapamondul, doar câteva reuşesc să atragă prin frumuseţe şi fast pasionaţii de lectură. Să vedem care sunt aceste „remedii pentru suflet”, aşa cum le denumea faraonul Ramses al II-lea.Un aşezământ cultural nu mai puţin important, deşi poate nu la fel de cunoscut, este Biblioteca Marciana din Veneţia, numită astfel după Sfântul Apostol Marcu, patronul oraşului, al cărui simbol, leul, îl aflăm peste tot în oraş, de la coloana din Piaţa San Marco până la siglele unor instituţii. Încă din 1362, poetului Petrarca i-a încolţit ideea creării unei biblioteci publice la Veneţia şi, la moartea sa, a lăsat oraşului întreaga lui bibliotecă. Biblioteca Naţională Marciana – Libreria di San Marco – a luat fiinţă ca urmare a donaţiei efectuate de cardinalul grec Bessarion (Visarion), care în anul 1468 a oferit Republicii Veneţia colecţia lui de circa 1.000 de codice latineşti şi greceşti, pentru ca ele să constituie nucleul unei biblioteci publice. Sala dedicată cărţilor a fost decorată cu pânzele unor artişti ca Tizian, Jacopo Tintoretto, Paolo Veronese şi alţi pictori renascentişti, în vreme ce în încăperea numită Antisala (Vestibul), ornată cu un tablou de Tizian, şi-a aflat loc, până la sfârşitul secolului XVI, Muzeul Statuar al Republicii Veneţiene. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 aşa-numite cinquecentine (cărţi editate în secolul XVI – n. tr.) şi 3.850 de periodice (dintre care 960 curente), dar este renumită pentru fondul său de publicaţii greceşti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele şi ediţiile rare veneţiene. Italia este o altă destinaţie unde cititorii pot savura o carte bună: Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma şi Biblioteca Di Bella Arti din Milano. Biblioteca mănăstirească St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche bibliotecă din Elveţia şi una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca şi întreaga mănăstire din incinta St. Gallen au fost incluse în lista UNESCO. În fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din întreaga lume pentru a vedea expoziţiile de aici, dar şi colecţiile de carte veche din perioada medievală. Este considerată de mulţi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.

BIBLIOTECI IMPERIALE. După un incendiu devastator, cu câteva secole în urmă, Biblioteca Congresului din Washington a renăscut din cenuşă prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situată în trei clădiri în Washington D.C., Biblioteca Naţională a Statelor Unite ale Americii este cea mai mare bibliotecă a lumii după numărul de rafturi şi deţine cel mai mare număr de cărţi. Azi, rafturile clădirii impunătoare găzduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numărându-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de cărţi şi 4,5 milioane de hărţi. Tot prin decizia unui om public, de data aceasta cu 3.000 de ani în urmă, faraonul Ramses al II-lea, se naşte prima bibliotecă despre care există menţiuni.
Pasionat de numeroasele sale papirusuri, faraonul le denumeşte „remedii pentru suflet”. Mai aproape de timpurile noastre, enorma vilă construită între 1902 şi 1906 la New York de J.P. Morgan îi adăposteşte colecţiile de o viaţă. În două dintre săli, construite în stil renascentist, sunt adăpostite enluminuri, manuscrise din Evul Mediu şi Renaştere, pagini din opera lui Shakespeare, tot atâtea mărturii că magnatul economiei americane avea o mare intimitate cu ceea ce am numi cultura cu „C” mare.
CELE MAI BOGATE ARHIVE. La Barcelona, totul pare un pretext pentru realizarea de colecţii particulare specifice: muzica, dragostea de femeie, marea… în fine, cam orice este pretext pentru constituirea unei colecţii de carte. Prima dintre aceste colecţii tematice este cea a lui Rossend Arus, cunoscut filantrop, care şi-a dăruit numele edificiului modernist construit în Barcelona în 1895 şi care reuneşte una dintre cele mai bogate arhive din lume. Marile biblioteci create în Europa sunt rolul deciziei unor părinţi absolutişti în iniţierea şi consolidarea procesului de afirmare a statelor naţionale. După Revoluţia franceză, aceste spaţii culturale au devenit publice. În Peninsula Iberică devoţiunea pentru carte păstrează o mărturie ciudată. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca şi Palatul Regal şi Mănăstirea Franciscană adăpostită de acelaşi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a făcut-o reginei, spaniola Maria de Austria, în cazul în care aceasta îi va dărui un fiu, un moştenitor al tronului. Regina a născut un băiat şi regele şi-a ţinut şi el promisiunea, construind cel mai strălucitor monument al barocului portughez, cu 880 de săli, 4.500 de uşi şi ferestre, 154 de scări şi 29 de grădini interioare (patio). Construcţia a durat 38 de ani şi încă mai sunt segmente neterminate ale enormei construcţii. Colecţia de carte reuneşte 36.000 de volume şi printre ele se remarcă şi prima ediţie a „Os Lusiadas”, capodopera geniului portughez, manuscrise religioase şi pergamente, toate situate într-un climat de umiditate controlată şi, ca o curiozitate mai curând ecologică, biblioteca are şi lilieci „librari” – micuţele zburătoare care circulă liber prin bibliotecă sunt mari consumatoare de insecte şi larve specifice bibliotecilor cu cărţi pe suport de hârtie.
DONAŢII CELEBRE. Franţa, ţara ce primeşte cel mai mare număr de turişti din lume, vinde anual cam 360 de milioane de cărţi. Ea a deschis un hotel dedicat temei lecturii. Plasat aproape de noua Bibliotecă Naţională „Francois Mitterrand” sau Biblioteca Naţională a Franţei, Villa Lutece Port Royal este practic decorată cu cărţi şi poate fi închiriată cu preţul de 260 de euro per cameră, per zi. La intrare, texte literare decorează geamurile uşilor, iar în camere paturile reproduc mobilele din manuscrise pe pergament, caligrafiate în secolul al XVIII-lea, iar ţesătura cu care sunt tapisate fotoliile de lectură are drept desen texte de manuscrise literare. Construcţia bibliotecii a fost imaginată de preşedintele Mitterrand. Biblioteca are o colecţie uriaşă, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de cărţi, peste un milion de documente sonore şi multimedia, peste 3.000 de reviste şi ziare, franceze şi internaţionale. Aici se află întreaga producţie editorială a Franţei, de la originile sale, începând din secolul al XVI-lea. Cândva, ea a purtat numele de Biblioteca regelui, acum se numeşte Biblioteca Naţională şi farmecul său constă tocmai în această sinteză, o reunire a colecţiilor particulare ale regilor Franţei. Naţionalizată şi devenită biblioteca tuturor francezilor studioşi, ea a fost sporită de celebre donaţii, dintre care cea făcută de Victor Hugo a rămas în istoria evenimentelor epocii sale. Bibliofilia privată a marilor magnaţi a fost izvorul genezei Bibliotecii Regale Portugheze, distrusă de marele cutremur din 1755, care a pus la pământ Lisabona. După alte accidente, jafuri şi nenorociri, biblioteca, reorganizată, a sosit în colonia Brazilia, la Rio de Janeiro, oraş ce a adăpostit-o mulţi ani. Fondată la 1810, Biblioteca Naţională din Rio de Janeiro, azi cea mai mare bibliotecă din America Latină, de o mare frumuseţe arhitecturală, căpătând un aer măreţ prin donaţiile împăraţilor Braziliei, are peste nouă milioane de item-cărţi, gravuri, hărţi – din care un milion de cărţi cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea şi până azi.
DE VĂZUT. În lume există câteva biblioteci care îţi iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebită, dar şi prin tomurile de colecţie unicat. Iată o listă a acestora: Librăria din Mănăstirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elveţia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului şi Mănăstirii Mafra I, Biblioteca Palatului Naţional Lisbon şi Biblioteca Universitară Coimbra, Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster şi biblioteca Mănăstirii Benedictine Admont (Austria), biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Şcoala de Artă Glasgow (Scoţia), Dutch Royal Archives şi Biblioteca St. Walburga (Elveţia). Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery şi Biblioteca Naţională din Viena, Biblioteca Alencon (Franţa), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publică Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universităţii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasă bibliotecă din lume. La rândul ei, Anglia este renumită pentru bibliotecile sale vechi şi preţioase. Amintim aici Bodleian Library şi Old British Reading Room din incinta Universităţii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Naţională de Artă „Victoria and Albert Museum” din Londra şi Biblioteca Queen’s College Oxford. 530 mile de rafturi îmbracă Biblioteca Congresului American, cea mai mare instituţie de cultură din lume, ce deţine 128 de milioane de publicaţii36.000 volume cuprinde cea mai vastă bibliotecă din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia. Este totodată singura care are lilieci „librari”

Putin umor de cititor


Riscurile lecturii după El Documentalista Enredato

1. Cei care citesc mult ajung orbi.

2. Cei care citesc mult încep să aibă probleme mentale.

3. Cititul îţi consumă economiile.

4. Cititul complică viaţa familiară.

5. Cititul complică viaţa amoroasă.

6. Lectura este de multe ori sursa tuturor nefericirilor.

7. Cărţile generează frustrare.

8. Lectura este ceva lent şi repetitiv.

9. Cititul nu te ajută să obţii admiraţie.

10. Cititul nu este la îndemâna oricui.