La Biblioteca „Maramureş” la 19 aprilie s-a desfăşurat Conferinţa Icoana – tradiţie şi esenţă creştină, organizată de Victoria Fonari, doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Moldova, Victoria Olari, profesoara Liceului Republican cu Profil Real, Cristina Mamaiscaia, directoarea Bibliotecii „Maramureş”.
Scopul acestui eveniment constituie valorificarea credinţei fiind baza tuturor miracolelor și misterelor care nu pot fi analizate de legile științei. Invitatul special, părintele Octavian Moşin, a îndemnat pe participanţii conferinţei, iar noi la rândul nostru îndemnăm şi cititorii să admirăm pe sfinți, nu atât pentru înțelepciunea şi iubirea lor pentru Dumnezeu în necazuri, ci mai mult, pentru ca ei au lucrat pentru slava lui Dumnezeu.
Acest lucru l-au demonstrat elevii Liceului Republican cu Profil Real, că lucrurile sacre merită proslăvite, cunoscute şi că au o însemnătate majoră în perceperea iconografiei, care are funcţia de mediere în rugăciune.
Prezentăm succint comunicările:
Discursul lui Vasile Gonţa s-a axat pe tematica „Sf.Vasile Cel Mare și conceptul de caritate”. Sf. Vasile a fost arhiepiscop în sec. al IV-lea, considerat doctor al bisericii, unul dintre cei mai mari cărturari, cu o familie evlavioasă. Având pomeniri covârșitoare, îl vedea pe Dumnezeu însuși. Marele sf. Vasile a păstorit biserica lui Dumnezeu 8 ani, 6 luni şi 16 zile. La 14 ianuarie creștinii ortodocși marchează sărbătoarea sf.Vasile Cel Mare având tradiții însemnate ca semănatul, uratul, sorcova etc.
Eleva Mihaela Gonţa a vorbit despre „Sf. Ana – un simbol al maternității”. În credinţa creştină, mama Fecioarei Maria este Sf. Ana. Cultul acestei sfinte există în Răsărit în sec. al VI-lea şi s-a răspândit în Occident în sec. al X-lea. Biserica Sf. Ana din Ierusalim, care se găsește în apropierea Porții Leilor, a fost construită în anul 1142. Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana, așa este numită sărbătoarea în calendarul ortodox. Această sărbătoare este marcată de către biserica ortodoxă de trei ori pe an și există multe biserici purtând numele de sf. Ana. Chipul ei apare uneori în picturi alături de Isus, când era copil.
O abordare cu privire la viaţa Sf. Gheorghe şi lupta pentru creştinism a fost elucidată de Argentina Covali. Tema „Sf. Gheorghe în iconografie” ţine de lupta sfântului cu balaurul, a credinţei cu păgânismul, a cunoaşterii cu minciuna. Sf. Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt megalomartir, pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale. În nuvela lui Mihai Eminescu ,,Sărmanul Dionis’’ este prezentă descrierea icoanei Sf. Gheorghe, care răpune balaurul. Anume acest sfânt a fost ales a fi pe steagul de luptă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, moment specificat în Acatistul lui Ştefan cel Mare.
Ana Dracinscaia a selectat tema „Simbolistica în icoana Sf. Matroana”. Născută în anul 1881, în gubernia Tula, într-o familie de țărani săraci, pe piept avea o umflătură în formă de cruce, nefăcută de nimeni. Însă sărmana era oarbă şi cu timpul cei apropiați observau că ea cunoaște păcatele omenești, crimele şi gândurile, ea simţea apropierea unei nenorociri. A făcut multe minuni ajutând multă lume. În 1925 se mută în Moscova, numind-o cel de-al 8-lea stâlp al Rusiei. Sf. Matrona era o bună sfătuitoare, vindecând bolnavi, maica le cerea credința în Dumnezeu şi îndreptarea de la păcat a vieții. Şi-a prezis propria moarte cu trei zile înainte, iar în timpul de astăzi este venerată pe data de 2 mai. Mormântul ei este în Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului’’
Expunerea lui Petru Cristea s-a concentrat pe tematica: „Sfinții Apostoli Petru si Pavel: între credință şi tăgadă”. Sunt cei mai cunoscuți sfinți de la care trebuie sa primim povățuirea cuvenită a zilei. Sfinții Apostoli sunt dătători de învăţătura: pilda vieții lor, ostenelile în propovăduirea Evangheliei şi mai ales a scrierilor insuflate de Dumnezeu. Numele Petru provine de la latinescu „piatră” şi arată tăria, statornicia şi neclintirea, numele Pavel înseamnă „mic” şi arată părerea de sine lipsită de înfrângere, defăimare de sine și smerire. Ei ne învaţă că trebuie să fim tari în credintă şi în viețuirea creștină. Sunt în ceruri bucurându-se de slavă și de fericire veșnică.
Ala Buhnă a analizat tematica „Sf. Ecaterina şi simbolul detaliului”. Fecioara pe nume Ecaterina, fiica unui împărat, era frumoasă de statură înaltă şi înţeleaptă. Dorea să se mărite numai cu un bărbat la fel ca ea. Atunci mama ei s-a adresat unui părinte care i-a dat fetei icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Ecaterina rugându-se în fiecare seară la icoană,vorbea cu Isus şi i-a slujit, Isus a devenit logodnic al sufletului ei. Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai reprezintă unul dintre cele mai cunoscute centre ale ortodoxiei, o cetate a spiritualității patristice.
Pelerinajul printre vieţile sfinţilor au continuat Veronica Prunici, Ion Pânzaru, Alisa Vlas, Diana Stratan, Cătălina Ghiaur, Veronica Racu, Natalia Ceban, Lumila Mihai, Cristina Frunză, Roşca Elena. Toate lucrările au fost ghidate cu imagini iconografice, greutăţile prin care au trecut, voinţa de a depăşi orice greutate prin credinţă, care ne dă forţe şi serveşte un exemplu pentru toţi creştinii indiferent de vârstă, de ocupaţie sau de spaţiu. În toate comunicările s-a simţit forţa rugăciunii.
Mazilu Victoria,
eleva Liceului Republican cu Profil Real,
or. Chişinău
Apreciază:
Apreciere Încarc...
FILIALA MARAMUREȘ 