„Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi” – – aşa se caracteriza poetul, un maestru al cuvântului, un poet al dragostei, al naturii și al mamei.
Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut la 14 februarie 1935, satul Pererita, fostul județ Hotin, România, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează şcoala medie din oraşul Lipcani pe care o termină în 1953.



În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tînărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe”
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:
„Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”.
La sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinței naţionale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunari Naționale din 27 august 1989. Participa activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limba oficială şi trecerea la grafia latină.
Scrie multă poezie pentru copii, de asemenea este publicist, prozator, eseist, realizator de manuale şcolare. Opera sa poetică este tradusă în limbile rusă, ucraineană, bielorusă, letonă, lituaniană, estonă, tadjică, turkmenă.
Versurile sale sunt cunoscute cititorilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia, fosta Republică Democrată Germană, Finlanda, Franta. Statele Unite ale Americii. Operei sale, pătrunsă în manuale şi antologii, i se consacră numeroase studii.
Poeziile și articolele sale, inclusiv cântecele pe versurile lui, au avut un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din spațiul dintre Prut și Nistru.
La 31 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în unanimitate, un proiect de hotărâre prin care se instituie Ziua națională a lecturii pe data de 14 februarie, de ziua de naștere a marelui poet Grigore Vieru.
Cu acest prilej, Biblioteca Maramureş, în parteneriat cu Instituţiea de educaţie timpurie nr. 55 şi IP Şcoala Primară – Grădiniţă nr. 88 am organizat activitatea cu genericul: „Grigore Vieru – mereu printre noi„.
Copiii de la IET nr. 55, ghidaţi de doamnele educatoare (prima întâlnire la ora 10:30), şi elevii claselor a II-a „B”; a III-a de la ŞPG nr 88 (ora 13:00), ghidaţi de doamnele învăţătoare, dna Alisa şi dna Silvia au prezentat un recital de poezie, căntece, scenete și l-au venerat pe marele poet al neamului.
O galerie foto din cadrul activităţii „Grigore Vieru – mereu printre noi” cu picii din grupa medie, gradiniţa nr. 55:





O galerie foto din cadrul activităţii „Grigore Vieru – mereu printre noi” cu elevii cl. a II-a B şi a III-a de la Şcoala Grădiniţă nr. 88:










Scopul întâlnirii a fost încurajarea lecturii prin omagiul adus moștenirii literare lăsate de poetul neamului nostru. Grigore Vieru este poetul care a făcut copilăria copiilor mai colorată, mai veselă și fericită datorită cărţilor scrise pentru ei, copiii.
Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. A încetat din viață în data de 18 ianuarie, la exact două zile după accident, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
„Un poet care şi-a asumat greul unui grai, trecîndu-l prin inima sa, încărcat de răbdare, înţelepciune şi nouă frumuseţe, îl întoarce semenilor săi care-şi deschid cu bunătate inima să-l primească, pentru a-şi duce demn mai departe viaţa în spiritul dreptăţii, al iubirii…” (Ioan Alexandru)
Fie-i eternă amintirea…
Cireş Valentina, şef-sector