„Ororile trecutului nu se vor repeta” – Simpozium consacrat comemorarii victimilor deporarilor staliniste

Comunicare: Sinița Constanța, studenta anului IV la AMTAP

Introducere:

Deportările au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953. Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a basarabenilor și bucovinenilor au avut loc și între cele trei valuri. De organizarea deportării s-a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) al URSS, iar structurile NKVD-iste au fost baza logistică a mecanismului deportării.

Cine a fost Iosif Stalin?

Iosif Vissarionovici Stalin (1878-1953)  a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.

Victimele Salinise. Deportări în masă. Canibalism

În februarie 1956, Nikita Hrușciov a condamnat deportările ca pe o violare a principiilor leniniste și le-a permis celor mai mulți deportați să se întoarcă la casele lor. Totuși, nici până la sfârșitul anului 1991 tătarilor, turcilor, și germanilor de pe Volga nu li se permisese să se reîntoarcă, în masă, pe pământurile strămoșești. Deportările au avut un efect profund asupra popoarelor Uniunii Sovietice. Amintirea deportărilor a jucat un rol major în mișcările separatiste din republicile baltice, din Tatarstan, Crimeea, Transnistria, Abhazia, Georgia și din Cecenia.

(Aproximativ un milion de oameni au fost uciși în perioadele 1935-1938, 1942 și 1945-1950 și milioane de oameni au fost încarcerați în Gulag = lagărele de muncă. În Georgia, aproximativ 80.000 de oameni au fost împușcați pe timpul anilor 1921, 1923-1924, 1935-1938, 1942 și 1945-1950 și mai mult de 100.000 de oameni au fost transportați în Gulag).

Istoricii sunt, în general, de acord că foametea, mortalitatea din lagărele de muncă și din închisori, ca și terorismul de stat (deportările și epurările politice) au făcut milioane de victime de care Stalin și tovarășii săi sunt responsabili direct sau indirect. Câte milioane de victime au murit pe vremea lui Stalin este o chestiune îndelung disputată. Deși nu s-a recunoscut o cifră oficială de către guvernele sovietic sau rus, cele mai multe estimări sunt între 8 și 20 de milioane de victime.

La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților. Deși directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Oamenii noi ai bolșevicilor erau avansați în posturi și susținuți în activitatea profesională. Listele cu deportați au fost făcute de NKVD pe bază de delațiuni, ținându-se cont de pregătirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația românească. Operațiunea de deportare a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase. Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar – în unele sate – în căruțe, fiind duși până la gara de trenuri. În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori! sau Emigranți voluntari. Drumul spre punctele de destinație a durat vreo două-trei săptămâni. Condițiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar câte 200 grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar pește sărat. La fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaților nu le-a fost acordată nici o asistență sau consultație medicală. Astfel, în vagoanele murdare și fără asigurarea celor mai elementare condiții sanitare s-au răspândit diverse boli infecțioase și mulți suferinzi au decedat din această cauză. La unele gări feroviare, câtorva persoane li se permitea să iasă pentru câteva minute afară, la aer curat. Cineva era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morții. Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan. Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizați la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. Operațiunea IUG a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2 de dimineață și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.

Așa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial în liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată în mod concludent că, de această dată, vestea despre planificarea unei operațiuni de deportare a făcut înconjurul provinciei cu săptămâni înainte, grație informației oferite de anumiți reprezentanți ai puterii care și-au înștiințat rudele vizate în acest sens. Autoritățile au încercat, de aceea, să țină în mare secret măcar data desfășurării operațiunii și din această cauză unele primării au primit listele abia în ziua operațiunii. Arestările s-au făcut noaptea cu forțele soldaților veniți în sate cu mașinile. Unii cetățeni care au încercat să scape cu fuga au fost împușcați. Gospodarii arestați împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcați cu forța în vagoane pentru vite și duși. Toate bunurile – casele, utilajul țăranilor deportați – au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofițerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulți dintre gospodarii deportați nu au mai revenit în patrie, au fost împușcați pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor. Ultima deportare în masă a populației basarabene a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase considerate un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită SEVER (rom. Nord), au fost vizați în primul rând membrii organizatiei religioase, mai cu seamă cei care se numeau Martorii lui Iehova. Pe drum s-au născut câțiva copii și au murit câteva persoane bolnave. Abia pe 10 aprilie 1989 a fost adoptată hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM, prin care deportații au fost complet reabilitați.

Pe 23 august 2013 în scuarul gării feroviare din Chișinău a fost inaugurat Monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist, cunoscut și ca „Trenul durerii”, realizat de sculptorul moldovean, stabilit în Germania, Iurie Platon. În regiunea gării feroviare din Chișinău urmează a fi edificată și o biserică în memoria deportaților.

Pe lângă deportările în masă, o altă problem majoră era, creșterea majoră a cazurilor de cannibalism. În anul 1947 unele case erau sigilate, pe ele fiind afişată inscripţia „Toţi au murit”. Copiii erau vânaţi de pe străzi, aduşi în case, omorâţi şi mâncaţi…. Foametea organizată de sovietici, după terminarea războiului și după ce au stors toate rezervele alimentare ale basarabenilor, confiscând și cele mai mici torbe cu fasole sau porumb. Din cauza secetei şi a neroadei, în Republică s-au creat condiţii extrem de dificile privind situaţia alimentară, care au adus complicaţii populaţiei, îndeosebi de la sate, în consecinţă – înbolnăviri de distrofie în masă, creşterea mortalităţii şi a cazurilor de canibalism. Până la 10 februarie 1947, au avut loc 34 cazuri de canibalism. Aceste cazuri au loc în toate judeţele republicii, în afară de Soroca şi unul din raioanele din stânga Nistrului. Ancheta privind aceste dosare e realizată de organelle MAI, iar în unele cazuri, de anchetatorii Procuraturii. Conform dispoziţiei ministerului Afacerilor Interme al RSS Moldoveneşti, toţi cei învinuiţi de canibalism vor fi excortaţi în oraşul Chişinău, în închisoarea nr.2. La multe dosare, ancheta s-a încheiat, dar, din cauză că mulţi învinuiţi sânt bolnavi de distrifie în formă acută, nu avem posibilitatea de a-i excorta în închisoare, fapt care reţine trimiterea în judecată în şedinţe închise ale Judecătoriei Supreme a RSSM. La 11.02.1947, primele trei dosare au fost trimise spre examinarea Judecătoriei Supreme.

Concluzia:

          În legătură cu aceste evenimente îngrozitoare, data de 23 august semnifică ziua comemorării victimilor staliniste și nazise. Astfel, majoritatea deputaților au sprijinit o declarație scrisă care propune proclamarea acestei date, întrucât deputații își doresc să păstreze memoria vie victimelor deportărilor în masa și ale și ale exterminărilor, contribuind, în același timp, la consolidarea bazelor democrației, păcii și stabilității pe continentul european

Bibliografie web:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_staliniste_din_Basarabia_%C8%99i_Nordul_Bucovinei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin#Deport%C4%83rile

https://mail.google.com/mail/u/0/#inbox?projector=1

https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+IM-PRESS+20080929STO38339+0+DOC+PDF+V0//RO&language=RO

Fraierul – o carte cu destin

Întâlnirea cu poeta Claudia Partole a fost o modalitate perfectă de a cunoaște mai bine Programul de lectură „Chişinăul citeşte” care promovează  romanul „Fraierul”, categoria adolescenți, dar și pentru a afla mici secrete despre viața și destinul unui scriitor.

Claudia Partole a explicat tinerilor despre darul de a așterne cuvintele pe hârtia albă, care ulterior aceste simple cuvinte se transformă în cărți interesante.

Activitatea s-a desfășurat în incinta Liceului Teoretic „Traian” în colaborare cu clasele a 8-a „D”, profesoară de l.română, Lungu Lidia, elevii din clasa a 8-a „A” și gazda, bibliotecarul din liceu Cucereavîi Tatiana.

Romanul ,,Fraierul” este povestea unui tânăr pus să-și transforme caracterul în personalitate. „Deseori mă gândesc că, până acum, trăiesc pe contul Copilăriei, Adolescenței. De fapt, răspund mesajelor primite de la ele. Și mă simt obligată să le plătesc tribut prin cărțile pe care le scriu. Dar o fac nu din simplă datorie, ci din mare drag și dor…” se confesează autorul. Tinerii de la Liceul Teoretic „Traian” au  pregătit o surpriză pentru Claudia Partole, aducând  în dar  multe întrebări interesante și diverse, au venit cu tema bine pregătită, cartea fiind citită și analizată minuțios.

Claudia Partole a mulţumit cititorilor pentru emoţiile frumoase trăite alături de ei, de întâlnirea plăcută și emoțiiile trăite.

„Vă mulțumesc din suflet, vă doresc  împlinirea celor mai colorate vise ale voastre și mulţi ani frumoşi, buni, să fiţi rezistenţi și puternici ” – pe această notă am încheiat întâlnirea cu Claudia Partole.

Vă așteptăm cu noi cărți, poezii și voie bună!

CA ACASĂ…la „MARAMUREȘ”

Biblioteca alături de voi!         

                                                 

        Biblioteca modernă este o  sursă informațională majoră, care crează un avantaj serios de a permite utilizatorului accesul liber la raft, la  informații calitative, și este prietenul și ajutorul întregii comunități , tinde să atragă toate categoriile de cititori.

         Noi, Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” suntem o instituție, care funcționează în calitate de centru informațional, științific și cultural situat în sectorul Botanica, și urmărind scopul de a acoperi necesitățile și solicitările specifice parvenite din zona respectivă.Prin voia intâmplării, dar și ale instituțiilor dislocate în preajmă, filiala noastră este unica din rețeaua bibliotecilor, care alături de utilizatorii obișnuiți, oferindu-le servicii tradiționale  și inovatoare (adaptându-le în pas cu schimbările din comunitate), îi deservește cu plăcere și pe persoanele cu dezabilități fizice și intelectuale, indiferent că sunt copii sau oameni în etate.

        Gama serviciilor noastre este destul de variată, colorată și orientată spre a cuprinde toate ramurile de bază caracteristice unei biblioteci moderne, mereu în dezvoltare și gata să intervină la orice solicitare venită din partea cititorului nostru cu gusturi mai rafinate sau idei „năstrușnice”, dar binevenite pentru societate și  ridicării imaginii instituției noastre la un nivel și mai inalt.

       Printre aceste servicii se înscriu cu succes:

• Accesul liber la toate documentele din colecție;
• Accesul la INTERNET;
• Consultarea documentelor în sala de lectură;
• Împrumut de documente la domiciliu;
• Împrumutul interbibliotecar (intern și extern);
• Rezervarea unor titluri solicitate pentru un anumit timp;
• Prelungirea termenului de împrumut, inclusiv prin telefon;
• Deservirea la domiciliu a persoanelor dezavantajate;
• Oferirea unor servicii la distanță (prin telefon, prin e-mail);
• Oferirea servicii extramuros (la grădinițe, școli speciale, aziluri, centre de zi);
• Audierea sau vizionarea individuală și colectivă a casetelor audio/video din colecțiile bibliotecii și discuția colectivă a celor văzute;

       Tehnologiile moderne informaționale consolidează rolul bibliotecilor în calitate de centre comunitare. Calculatoarele, puse la dispoziția utilizatorilor în condiții sigure și inofensive, accesibile pentru orice om, mare sau mic este primordial pentru dezvoltarea de mai departe a bibliotecii.

     Sigur,că utilizatorii Bibliotecii „Maramureș” sunt diverși și din acest motiv și  necesitățile acestora sunt diferite: de informare și instruire etc. Poate asta și este cauza, că pentru mulți, Biblioteca „Maramureș” a devenit o a doua casă…

       Uneori, când colaboratorii noștri, observă că un utilizator sau altul este chinuit, mâhnit, fără dispoziție, ii prepară un ceai sau cafea, un biscuite, sau mă rog, ce avem…Relația pozitivă in circuit dintre bibliotecar și utilizator pentru foarte mult contează.

          În afară de serviciile menționate anterior, „Maramureșul” mai prestează și servicii de cercetare bibliografică, de asistență și îndrumare, servicii culturale, cu un palmares excepțional de divers.

           Vom menționa doar câteva din acestea:

• Serviciul ,,Lecturici”  are ca scop dezvoltarea interesului pentru lectură și adaptarea lecturii la diverse situații de comunicare.
• Serviciul ,,ProSănătatea ”, acest serviciu vine să completeze informații despre modul sănătos de viață, formează atitudini și deprinderi indispensabili unui comportament responsabil și sănătos.
• ,,Muzeeum Virtual” se axează pe studierea și cunoașterea patrimoniului cultural național, dar și internațional.
• ,,Cărți cu benzi desenate” – scopul acestui serviciu este de a crea atmosfera de socializare.
• ,,ExplorComp” se inițiază persoanele în domeniul IT.
• ,,Exploram Aplicatii” este un curs instructiv-educativ ce formează pentru copiii deprinderi de a crea desene prin aplicația Paint, Storry Boord Creater”.

        Indiferent de situație, vreau să știți, că Biblioteca „Maramureș” vă iubește și suntem deschiși spre noi colaborări și cu siguranță că vom izbuti împreună să facem lucruri mari și frumoase.

                                            Elena SINIȚA, sef filială, Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”

Ginduri și reflecții postlectorale ale cititorului

        Cenusa rece de Mihaela Perciun

        Istoria a trei generații care s-au trezit în imposibilitatea de a empatiza între ele. Trei femei cu trei destine aspre și societatea care le-a mutilat sufletele. Emoționant, un tablou viu al omului în raport cu timpul…,,cenusa rece” s-a  așternut peste relații și amintiri… Autoarea a reușit să ne atingă sufletele. Am râs și am plâns împreuna cu personajele. Întelepciunea, tristețea și bucuria sufletului le-am căutat în orice personaj. Emoțiile m-au inundat, m-au smuls de realitate, m-au prins captiv în dansul nesfârșit al cuvântului…

 

Un popas în biblioteca modernă ,,Maramureș”

un popas in bibiloteca moderna ,,Maramures”

     Pentru detalii accesați link-ul

         Biblioteca „Maramureș” a fost deschisă la 14 octombrie 2001 în baza protocolului de colaborare  între Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, România, director Teodor Ardelean și Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chișinău, ex-director Lidia Kulikovski. Fondul inițial de 8 000 volume donate de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare s-a completat pe parcursul anilor ajungând la 27 141 carți.

      Colecția bibliotecii conține documente din toate domeniile cunoaşterii. Prioritare rămân a fi domeniile umaniste, în special, beletristica şi cartea pentru copii. Potrivit destinaţiei, colecţia bibliotecii găzduiește: documente pentru împrumut la domiciliu și pentru consultare pe loc.

         Accesul la serviciile prestate de bibliotecă este gratuit și nelimitat pentru fiecare persoană dornică de a cunoaște, indiferent de naționalitate, orientare politică sau religioasă, de statutul socio-economic, condițiile fizice sau capacitățile intelectuale. Indeplinim cerințele unei biblioteci moderne care participă activ la dezvoltarea societății. Principiile care stau la baza activității noastre sunt: flexibilitatea, integritatea și reciprocitatea, adaptate în funcție de cerințele utilizatorului. Astfel, am reușit să implementăm o serie de cursuri pe diverse domenii, ce au ca scop dezvoltarea și îmbunătățirea anumitor abilități. Lista cursurilor oferite poate fi văzută mai jos. Aceastea sunt accesibile tuturor și sunt absolut gratuite.

 

Serviciul „LecturICI” ” are ca scop dezvoltarea interesului pentru lectură și adaptarealecturii la diverse situații de comunicare;

Serviciul „Engleza pentru tine” și  ,,ABC-ul limbii franceze” ”  sunt servicii educative, destinate comunității cu scopul de a însuși o limbă străină;

         

Serviciul „ProSănătate” acest serviciu vine să completeze informații despre modul sănătos de viață, formează atitudini și deprinderi indispensabili unui comportament responsabil și sănătos;

Serviciul „Teatrul păpușilor din hârtie” ” are la bază metoda terapeutică, în special pentru copiii cu CES;

Serviciul „Cărți cu benzi desenate” – de cultură și relaxare, scopul acestui serviciu este de a crea atmosfera de socializare și de afirmare a personalității;

Serviciul „ExplorCOMP” se inițiază persoanele în domeniul IT;

Serviciul „Creionul Fermecat” este un curs instructiv-educativ ce formează copiilor deprinderi de a crea desene prin aplicația Paint;

Serviciul „EdFilm” se axează pe situații concrete de învățare cu exemplul din mediul școlar, familial și social.  

        De asemenea, un obiectiv major al activității noastre este focusat pe susținerea și participarea activă la integrarea în societate a persoanelor cu cerințe educaționale speciale (CES). Sunt organizate o serie de activități destinate acestor persoane în parteneriat cu anumite instituții școlare și ONG-uri, Centrul de Zi, Activități pentru Persoane cu Dizabilități de Intelect  „START”, Centrul „Planeta Carității” și CCAF. Aceste activități sunt bazate pe metode specifice ce includ stimularea atenției, memoriei, gândirii și a imaginației (,,proceselor cognitive” – ar fi într-un cuvant) acompaniate de empatie și sprijin.

         Biblioteca, de asemenea, favorizează dezvoltarea tinerilor prin oferirea oportunităților de a participa la activități de voluntariat și de a obține o experiență unică alături de noi. Utilizatorii bibliotecii,,Maramureș” participă activ în cadrul diverselor proiecte culturale de promovare a lecturii (,,Chișinăul Citește”, ,,Bătălia Cărților”, ,,Lectura Central”, ,,Să re-auzim povestea”, s.a.).

Scopul final al bibliotecii este de a  forma un  cititor  cult și avizat în contextul social de astăzi. Activitatea bibliotecii este postata pe diverse pagini de socializare în scopul promovării imaginii bibliotecii în comunitate.

 

 

 

„Gândul Românesc” – tămăduitorul «„Maladiilor” curabile»

Cea de-a 16-a zi a lui aprilie a venit cu o surpriză din România la biblioteca „Maramureș”. Este vorba despre directorul revistei „Gând românesc” Virgil Șerbu Cisteianu, care a venit cu prietenul său de la noi din țară, medicul și epigramistul Andrei Roșca.

La acest eveniment au venit și elevii clasei a IX-a din Liceul Teoretic „Litterarum”, împreună cu profesoara lor Angela Doroș, precum și elevi dornici de a fi la curent cu noutățile lumii literare, care au venit de la L. T. „Nicolae Sulac”.

Activitatea s-a scindat în două etape: prezentarea noului volum de lirică epigramatică, organizată în forma unui dicționar «„Maladii” curabile», autor Andrei Roșca, iar a doua parte a constat în prezentarea revistei culturale „Gând românesc” de la Alba-Iulia.

În cadrul activității au fost puse în discuție problemele moravurilor sociale, care ne afectează tot mai mult pe zi ce trece. Printre acestea: bârfa, beția, lenea, corupția, dependența de droguri etc., defecte care au fost dezvoltate în volumul lui Andrei Roșca. Acesta motivează ideea și apariția acestui volum prin faptul că este alarmat din ce în ce mai mult pentru viitorul omenirii, al generațiilor actuale, tinere, ceea ce l-a determinat să li se adreseze prin această carte pentru a le promova modul de viață sănătos.
Virgil Șerbu Cisteianu, în dialog literar cu Victoria Fonari, a prezentat revista culturală „Gând românesc”, care are o punte de legătură directă cu istoria și dezvoltarea culturală a tuturor vorbitorilor de limbă română.

S-a remarcat faptul că această revistă a fost înființată încă în perioada interbelică, printre cei care au publicat în ea fiind incluse somități precum Lucian Blaga, David Prodan, Radu Brateș etc.

Finalul a fost marcat de îndemnul profund patriotic de a scrie și a vorbi corect în limba română, deoarece aceasta este cea care ne unește într-un neam și această unitate va ține cultura și civilizația noastră!

B. P. Hasdeu – o prezență tulburătoare în cultura românească

Cea de-a 175-a aniversare de la nașterea unui mare om al culturii românești – B. P. Hasdeu – a fost prilej de mare sărbătoare pentru biblioteca „Maramureș”, care este filială a Bibliotecii Municipale cu aceeași denumire „B. P. Hasdeu”. În acest context, nu am ezitat să organizăm o conferință dedicată acestei personalități universale din cultura românească, la care au participat cercetători din domeniul filologic, filosofic, istoric și artistic: Adriana Cazacu, dr. conferențiar (șefa Catedrei de Literatură Română și Teorie Literară a Facultății de Litere, USM); Dumitru Caldare, dr. habilitat, conf. universitar; Svetlana Coandă, dr. habilitat; Ana Ghilaș, dr. conferențiar; Marcela Adam, lector superior; dr. Marius Tărâță și Victoria Fonari, dr. conf., care a fost și moderatoarea conferinței.

Primul discurs a fost cel al d-nei Adriana Cazacu, relevând ipostaza de teoretician literar a lui B. P. Hasdeu și sesizând optica cercetătorului asupra criticii literare, lingvisticii, artei etc.

Domnul Caldare, în virtutea experienței filosofice vaste de care dispune, a supus analizei conceptul de adevăr după tezele expuse de filosoful Hasdeu, accentuându-se coexistența omului în contextul naturii, religiei, moralității și creării istoriei. Tot în cheie filosofică a fost concepută și comunicare d-nei Svetlana Coandă, care a sintetizat ideile filosofice din opera savantului, relevând rolul lui din punct de vedere al metodologiei și exegezei celor trei dominante existențiale: omul, viața și divinitatea, punându-se în lumină aura demnității, moralității, cunoașterii și a esenței divine. Studiul d-nei Marcela Adam a trecut de la nota filosofică la cea literar-artistică, reliefând importanța vocației artistice în contextul reflecțiilor de natură științifică.

D-nul Marius Tărâță a venit cu o cercetare minuțioasă a copilăriei lui B. P. Hasdeu, care, potrivit arhivelor, și-a petrecut acești ani (1838 – 1848) în satul Cristinești. În acest sens, a fost realizat un segment cronologic în care s-au prezentat detalii precum mediul unde a fost încreștinat, a copilărit și și-a făcut primele studii școlare.

În încheiere, d-na Victoria Fonari a venit cu un discurs care a abordat importanța numelor proprii pentru conceperea creativității în creația lirică a lui B. P. Hasdeu. Codificarea mesajelor prin intermediul numelor proprii oferă o paletă largă de interpretare a poeziei, dat fiind faptul că este realizată o punte de legătură între eul liric și toposul prezentului său și marile personalități ale timpurilor, precum anticii Homer, Vergiliu, Anacreon, sau personalități cum este Milton.

Sfârșitul conferinței a fost încununat cu impresiile asupra personalității lui Hasdeu și ședințele de spirit ale sale, oferite de studenta Victoria Climenco.