POEZII DE SEAMA VOASTRĂ


Poezii de seama voastră este titlul cărții lui Grigore Vieru, carte jubiliară care împlinește anul acesta 45 de ani de la publicare, din paginile căreia am citit astăzi împreună cu copiii de la Grădinița ”Prichindel” din  sector.

În adîncul ființei sale poetul a fost întotdeauna copil și a avut grijă să ne simțim și noi copii. Ne-a mîngîiat pe creștet, fiind copii de grădiniță, din paginile ”Albinuței”, ne-a însoțit în drum spre școală cu ”Abecedarul”. Iar azi trăim copilăria cu versurile care ne-au rămas drept moștenire.

Cu drag și-au amintit copiii date din viața scriitorului, au recitat cele mai cunoscute poezii ale autorului și cu tristețe au vorbit despre gravul accident care ni l-a răpit pe Grigore Vieru.

Volumul Poezii de seama voastră cuprinde cele mai simple poezii ale scriitorului, pe care copiii ușor le memorează, neștiind încă să citească. Poezii despre Mama, ploaie, lacrimă, plai natal, despre anotimpuri, animale, păsări – poezii simple, dar, totodată profunde. Moderatorul activității le-a citit copiilor Scrisoarea de pe prima pagină, cu care autorul se adresează copiilor, vorbindu-le despre moștenirea pe care o lasă tuturor – despre poezia sa.

Ne-am promis să cinstim memoria poetului, să citim opera lui, s-o recitim, doar așa îi putem mulțumi pentru tot ce ne-a oferit. Să fim vrednici de Omul, Poetul, Artistul pe care l-am avut, să fim recunoscători pentru poezia pe care o avem.

Nebănuita forță a scenei


De la Eshil încoace, secolele care au urmat demonstrează convingător că teatrul a fost căutat, stimat, iubit de spectator, întotdeauna cînd a știut să-i ofere acestuia ceea ce îi trebuia: adică să-i sugereze coordonate de gîndire și să-i ofere puncte ferme de echilibru moral. Nici teatrul românesc nu suferă de o adevărată ”criză de public”, teatrul care, dînd spectatorului alimentul spiritual necesar, își asumă prin aceasta o nobilă funcție culturală.

Ce reprezintă aceste surse  pe care le propunem în egală măsură specialistului competent în domeniul artei scenice, intelectualului rafinat de orice profesie și spectatorului obișnuit, cucerit de misterul teatrului? Sînt cronici a evenimentelor teatrale, reflecții și istorii din viața artiștilor, analize teoretice ale actului scenic, confesiuni ale actorilor, pagini memorabile din trecutul vieții noastre artistice.

  1. Autograf pe cortina Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” din Bălți (1957-2007) :  Anatol Pînzaru, actor și regizor, la 70 de ani / Uniunea Teatrală din Moldova; alcăt. : Ion-Gheorghe Șvițchi . – Ch. : Uniunea Teatrală dinMoldova, 2007. – 160 p.
  2. Caragiale să ne judece / ed. îngrijită de Ion Diviza. – Ch. : Ed. Universitas, 2006. – 268 p.
  3. Caranfil,  Ninela. Nebănuita forță a scenei / Ninela Caranfil. – Ch. : Ed. Prometeu, 2009. – 300 p.
  4. Cemortan, Leonid. Actorul Eugeniu Ureche / Leonid Cemortan. – Ch. : Ed. Epigraf S.R.L., 2005. – 160 p.
  5. Cemortan, Leonid. Valeriu Cupcea actor și regizor / Leonid Cemortan; Acad. de Științe a Moldovei, Inst. Patrimoniului  Cultural. – Ch. : Ed. ”Business-Elita” SRL, 2008. – 242 p.
  6. Drimba, Ovidiu. Istoria teatrului universal / Ovidiu Drimba. – Buc. : Ed. Vestala, 2008. – 352 p.
  7. În reverberațiile scenei : Spiru Haret- Paulina Zavtoni / autori : Valentina Stoica, Anatol Ciocanu, Ianoș Țurcanu. – Ch. : Centru Editorial-Poligrafic ”Chișinău-Prim”, 2002. – 40 p.
  8. Mihai Curagău : Argint viu pe scîndura scenei / Teatrul ”Satiricus Ion Luca Caragiale” ; coord. : Victoria Cazacu. – Ch. : Ed. Bons Offices, 2008. – 137 p.
  9. O masă tremură-n oglindă… : Monoloage împrăștiate / Teatrul Satiricus ”Ion Luca Caragiale”; ed. îngrijită de Ion Diviza. – Ch. : Ed. Bons Offices SRL, 2009. – 100 p.
  10. Proca, Pavel. Mă rog să pardonați… : Dialoguri cu antracte / Pavel Proca. – Ch. : Ed. Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices, 2008. – 138 p.
  11. Proca, Pavel. Notițe pe nojițe / Pavel Proca; cop. : Ion Puiu. – Ch. : Ed. Dragodor, 2007. – 320 p.
  12. Pelin, Pavel. Ce dragoste veche – actorii / Pavel Pelin. – Ch. : Ed. Cartea Moldovei, 1998. – 200 p.
  13. Roibu, Nicolae. Cei care sunt… : Dialoguri, eseuri, medalioane și întîmplări cu personalități din RepublicaMoldova : [despre actorii : Victor Ciutac, Veniamin Apostol] / Nicolae Roibu. – Ch. : s. l., 2000. – 352 p.
  14. Roibu, Nicolae. Spovedanii de Vineri : [despre actorii Viorica Chircă, Dina Cocea, Vasile Zubcu-Codreanu, Grigore Grigoriu, Constantin Constantinov, Mihai Volontir, Paulina Zavtoni, Domnica Darienco, Eugeniu Ureche] / Nicolae Roibu. – Ch. : s.l., 2002. – 384 p.
  15. Roșca, Angelina. Teatralitate : pre- și post-Vahtangov / Angelina Roșca. – Ch. : Ed. Epigraf, 2003. – 160 p.
  16. Rusu, Grigore. Din coturnii timpului / Grigore Rusu. –Ch. : F.E. –P.  Tipografia Centrală,  2000. – 144 p.
  17. Rusu, Grigore. Petru Baracci : Teatrul – dragostea mea / Grigore Rusu. –Ch. : F.E. – P. ”Tipografia Centrală”,  2004. – 192 p.
  18. Un deceniu cu Satiricus / red. coord. : Ion Diviza . – Ch.: Ed. Universitas, 2000. – 232 p.

Ediții periodice: 

  1. Actorii pe care îi confundăm cu Eminescu : [Valeriu Cupcea, Vasile Zubcu, Iurie Gologan – actori care au interpretat rolul lui Eminescu] // Jurnal de Chișinău. – Nr. 3. – 2012. – P. 17.
  2. Budeanu, Gheorghe. Chemați-mă, căci sunt al vostru… : de vorbă cu actorul Florin Piersic // Noi. – Nr. 2. – 2012. – P. 6-7.
  3. Cibotaru, Mihail Gh. Teatrul Național de operă și balet ”Maria Bieșu” // Literatura și arta. – Nr.6. – 2012. – P. 6.
  4. Ciornei, Vsevolod. Rebelul anului Sergiu Voloc : [interviu cu actorul Sergiu Voloc] // Vip magazin. – Nr.92. – 2011. – P. 71-72.
  5. Crudu, Dumitru.Momente și schițe de Caragiale a fost cartea mea de căpătâi în armata sovietică” : Un fragment dintr-un interviu realizat de Dumitru Crudu cu regizorul Petru Hadârcă // Timpul. – Nr. 14. – 2012. – P. 22.
  6. Crudu, Dumitru. ”Numărul spectatorilor a crescut anul trecut” : Un interviu repovestit cu regizorul Alexandru Grecu // Timpul. – Nr. 1. – 2012. – P. 20.
  7. Lavric, Victor. O tradiție frumoasă la teatrul ”Guguță” // Literatura și arta. – Nr. 4. – 2012. – P. 8.
  8. Nechit, Irina. Satiricus I.L. Caragiale a devenit Teatru Național // Jurnal de Chișinău. – Nr. 8. – P. 22.
  9. Șchircă, Iuliana. Mă regăsesc în fiecare rol : de vorbă cu Ala Menșicov, actriță la teatrul Eugene Ionesco // Noi. – Nr.3. – 2012. – P. 6-7.
  10. Roibu, Nicolae. Teatrul i-a salvat de proza vieții : [actrița Paulina Zavtoni  – 70 ani de la naștere] // Timpul. – Nr. 4. – 2012. – P. 26.
  11. Tătaru, Nadia. Andrei Sochircă: ”Teatrul este un virus sănătos, de care m-am contaminat pentru toată viața” : [despre actorul Andrei Sochircă] // Timpul. – Nr. 13. – 2012. – P. 8.
  12. Toma, Marcel. Tudor Țărnă : actor, regizor, director general CCA ”Gintalatină” // Vip magazin. – Nr. 95. – 2012. – P. 58.
  13. Trofimov, Rodica. Ion Ungureanu : actor, regizor, 75 de ani // Vip magazin. – Nr.5. – 2011. – P. 46-48.

 

 

Mihai Eminescu – sub umbra geniului, cîntă glasul eternităţii


Opera lui Mihai Eminescu, asemenea aceleia a tuturor marilor creatori ai lumii, este deschisă continuu interpretărilor critice. În jurul ei s-au învîrtit toate generaţiile care au urmat, asimilînd-o din perspective diverse. Personalităţi notorii ale spiritualităţii noastre naţionale şi ale celei universale au lăsat în urma lor un gînd, o idée, despre acest “rege al cugetării omeneşti”.

Faptul se explică uşor de vreme ce, “ca geniu universal, Eminescu ne apare drept artistul demiurg care a realizat în opera lui cea mai profundă şi mai deplină sinteză a spiritului creator românesc”. Rămînînd rezistentă în faţa măcinătoare a timpului, creaţia eminesciană se constituie ca o sumă de valori estetice unice şi ca un tezaur de gîndire creatoare la care ne raportăm mereu, spre înţelegerea mai adîncă a identităţii şi a integralităţii noastre spirituale în acest spaţiu geografic. Eminescu este poetul nostru absolut, de necomparat cu nici unul dintre contemporanii sau urmaşii săi.

Propunem în continuare strălucite aprecieri, mărturii profunde şi semnificative despre ce a însemnat Eminescu pentru literatura română şi universală, pentru întreg neamul românesc. Sînt lucrări de reală utilitate pentru elevi, studenţi, profesori, cît şi pentru toţi împătimiţii de Luceafăr…

 

Anca, George. Mantra Eminescu / George Anca. – Târgovişte : Ed. Bibliotheca, 2011. – 140 p.

Arghezi, Tudor. Eminescu / Tudor Atghezi ; îngrij. ed., postf. de Leonard Gavriliu. – B. : Ed. Univers Enciclopedic, 2000. – 108 p.

Călinescu, George. Opera lui Mihai Eminescu / George Călinescu; introd. de Eugen Simion. – Ch., B. : Ed. Litera Internaţional, 2003. – 692 p.

Cimpoi, Mihai. Esenţa fiinţei : (Mi)teme şi simboluri existenţiale eminesciene / Mihai Cimpoi. – Iaşi: Ed. Princeps Edit, 2007. –  216 p.

Ciobanu, Constantin Gh. Mihai Eminescu în filateria şi cartofilia universală: Catalog enciclopedic / Constantin Gh. Ciobanu, Maria Godorozea. – Ch.: Ed.  Î.E.P. Ştiinţa, 2010. – 120 p.

Costandache, Marian. Luceafărul eminescian : Note la o paradigmă transmodernă / Marian Constandache. –  Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2006. – 94 p.

Derşidan, Ioan. Monologul dramatic eminescian / Ioan Derşidan. – Cluj-Napoca : Ed. Dacia, 2001. – 200 p.

Drăgan, Gheorghe. Poetică eminesciană : Temeiuri folclorice. – Iaşi : Ed. Polirom. – 256 p.

Drăgan, Mihai. Eminescu tînăr sau “a doua mea fiinţă” / Mihai Drăgan. – Iaşi : Ed. Institutul european, 1999. – 479 p.

Drăgan, Mihai. Poetică eminesciană: Temeiuri folclorice / Mihai Drăgan. – Iaşi : Ed. Polirom, 1999. – 256 p.

Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit : corespondenţă inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle: scrisori din arhiva familiei Graziella şi Vasile Grigorcea / ed. îngrij., transcr., note şi pref. de Christiana ZarifopoI-Illias. – Iaşi : Ed. Polirom, 2000. – 276 p.

Dumitrescu Buşulenga, Zoe. Eminescu. Viaţa / Zoe Dumitrescu Buşulenga. – B. : Ed. Elion, 2000. – 232 p.

Georgescu, N. Moartea antumă a lui Eminescu : 1883-1889 / N. Georgescu. – Ch. : Ed. cartier, 2002. – 304 p.

 Horvat, Săluc. Însemnări despre Mihai Eminescu : studii şi articole / Săluc Horvat. – Baia Mare : Ed. Universităţii de Nord, 2000. – 132 p.

Mămăligă, Dumitru. Eminescu şi Veronica : Poveste de dragoste / Dumitru Mămăligă. – Ch. : Ed. Pontos, 2005. – 84 p.

 Mănucă, Dan. Pelerinaj spre fiinţă : eseu asupra imaginarului poetic eminescian. – Iaşi : Ed. Polirom, 1999. – 288 p.

Melancu, Ştefan. Eminescu şi Novalis : paradigme romantice / Ştefan Melancu.  – Cluj-Napoca : Ed. Dacia, 1999. – 176 p.

Melian, Alexandru. Mihai Eminescu – poezia invocaţiei / Alexandru Melian. – B. : Ed. Atos, 1999. – 272 p.

Munteanu, Goerge. Hyperion, 1. Viaţa lui Eminescu / George Munteanu. – Ch. : Ed. Ştiinţa, 2002. – 348 p.

Murăraşu, D. Naţionalismul lui Eminescu / D.  Murăraşu; ed. de Stancu Ilin. – B. : Ed. Atos, 1999. – 398 p.

Nedelcea, Tudor. Eminescu, istoricul / Tudor Nedelcea. – Craiova : Ed. Fundaţia “Scrisul Românesc”, 1998. – 304 p.

Nedelcea, Tudor. Eminescu şi cugetarea sacră / Tudor Nedelcea; postf. de Victor Crăciun. – Craiova : Ed. Fundaţia “Scrisul Românesc”, 2000. – 186 p.

Papu, Edgar.  Eminescu într-o nouă viziune / Edgar papu. – Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2005. – 124 p.

Păsat, Dumitru. Eminescu şi fascinaţia cărţii. – Ch.: Ed. Pontos, 2002. – 64 p.

Toma-Damşa, Maria. Eminescu – erou literar : antologie / Maria Toma-Damşa. – Deva : Ed. EMIA, 2000. – 300 p.

Ungureanu, Gheorghe. Eminescu în documente de familie / Gheorghe Ungureanu; îngrij. de Dumitru Ivănescu şi Virginia Isac. – Iaşi : Ed. Junimea, 2001. – 569 p.

Călători prin spaţiu


Oră de lectură

Suntem foarte norocoşi pentru că locuim pe o planetă uimitoare, planeta numită Pămînt. Scriitorul italian Gianni Rodari a numit Pămîntul – o Planeta Luminoasă, iar pămîntenii – luminieni. A întitulat astfel şi o povestioară pe care ne-am propus să o lecturăm împreună cu copiii. O povestire hazlie din culegerea Planeta pomilor de Anul Nou, dar în acelaşi timp instructivă, care i-a îndemnat pe copii să-şi amintească planetele cunoscute: Marte, Mercur, Venus, Jupiter, Uranus, Neptun etc. Mai puţin cunoscute copiilor sînt stelele şi constelaţiile. Am vorbit puţin despre Calea Lactee, sau Calea Laptelui cum i-a plăcut autorului să-i spună. Iar despre culorile stelelor, viaţa şi moartea unei stele şi constelaţii ne propunem să discutăm la o altă oră.

Concluzia noastră: fiecare planetă este unică în felul ei. Unicitatea Pămîntului este dată, în primul rînd, de existenţa vieţii. Şi fiecare o numeşte cum îi place mai mult: Pămînt, Terra, Planeta vie, Planeta albastră, sau Casa vieţii. 

Înc-o zi, înc-o poveste!


Oră de poveste

Nu există o lume mai frumoasă şi mai fascinantă decît lumea poveştilor, mai ales cînd acestea sînt scrise de Ion Creangă, marele povestitor, care a reuşit să încînte generaţii şi generaţii de copii.

Basmul reprezentativ al autorului, “Harap Alb”, adevărată capodoperă, carte jubiliară în anul 2012, s-a dovedit a fi o lectură plăcută pentru copii. Au parcurs împreună cu eroul poveştii lungul drum pînă la Împăratul Verde, au trecut prin toate aventurile alături de Gerilă, Sătilă, Flămînzilă, Ochilă şi Păsărilă, învingînd răul numai toţi împreună. Generozitatea, curajul, milostivenia, demnitatea, sensibilitatea, răbdarea şi străduinţa – sînt cîteva din calităţile pe care i le-au atribuit copiii eroului principal, care nu are puteri supranaturale şi nici însuşiri excepţionale, dar este întruchiparea adevărului, dreptăţii şi a binelui.

Înc-o zi, înc-o poveste, căci sunt atîtea poveşti frumoase fără de care nu ne închipuim trecerea prin minunata vîrstă a copilăriei.

Lumea de vis a plasticianului Igor Dublenco


„Un  tablou ar trebui să fie fertil. Din el ar trebui să se nască lumea” spunea Joan Miro, cunoscut pictor şi sculptor suprarealist.

Lumea văzută de plasticianul Igor Dublenco este, întradevăr, o lume fascinantă, o lume de vis. Reflectările gîndirii sale misterioase au putut fi admirate la filiala “Maramureş” în perioada  1 noiembrie – 1 decembrie. Autorul îşi pune imaginaţia sa neobişnuită în slujba picturii, care îi permite să-şi transforme visele şi viziunile în tablouri. Majoritatea utilizatorilor bibliotecii au recunoscut că nu au avut acazia să cunoască picturi suprarealiste. La prima vedere sunt lucrări foarte ciudate, dar analizînd detaliile poţi găsi în ele lucruri interesante la care te-ai gîndit uneori, dar nu ţi-ai imaginat că pot arăta astfel.

La prezentarea vernisajului, moderatorul activităţii le-a vorbit celor prezenţi lucruri interesante despre Suprarealism – ca curent literar şi pictural. Au aflat tinerii că în suprarealism nu există hotare, ci doar o libertate nemaivăzută de expresie. S-a menţionat originea curentului, trăsăturile caracteristice, principalii pictori suprarealişti şi lucrările lor mai importante.

După ce au aflat mai multe dspre acest curent, participanţii au putut să spună mai multe şi despre lucrările tînărului pictor:espre Suprarealism – ca curent literar şi pictural. Au aflat tinerii că în suprarealism nu există hotare, ci doar o libertate nemaivăzută de expresie. S-a menţionat originea curentului, trăsăturile caracteristice, principalii pictori suprarealişti şi lucrările lor mai importante.

Sunt picturi destul de imaginative;

Inovaţia, noutatea şi multă originalitate – trăsături ce caracterizează opera pictorului;

Tablouri extrem de abstracte, izvorîte din subconştient şi pline de imaginaţie;

Lucrări ce prezintă adevărate coşmaruri… 

Picturile impresionează şi prin multitudinea elementelor atît de mărunte, că uneori nici nu pot fi distinse din învălmăşeala imaginilor. Persistă culorile întunericului, culorile plumburii şi şterse unde nu străbat razele soarelui.

O ezpoziţie interesantă cu tablouri absolute fascinante, ce merită a fi vizualizate, indiferent dacă sunteţi sau nu fani ai suprarealismului.

Concurs de desene: Sînt iarbă, mugure sau soare…


(pe marginea operei lui Grigore Vieru)

Grigore Vieru a fost și este, întradevăr, poetul copilăriei, al copiilor de toate vîrstele. Versurile sale sînt inspirate din viața celor mici, cu bucuriile și grijile lor zilnice, cu lumea lor plină de farmec, speranțe și vise. Poetul are harul de a trezi în cititor imaginația. Deaceea, puși în situația de a desena ceva pe marginea unei poezii a poetului, copiilor nu le-a fost greu să vadă cu sufletul firul de iarbă fremătînd, steaua pe bolta albastră luminînd, rîndunica zidindu-și casa cu aripa, iepurași perechi scriind pe frunze de curechi, părul mamei treptat albind etc. Dragostea de țară, față de natură, față de pămînt, care rămîn valori eterne în istoria noastră, nu sînt dictate de scriitor, ci sugerate, fără să se simtă acest lucru.

Concursul a fost anunțat tuturor utilizatorilor bibliotecii ”Maramureș”. Am admirat desene bogate în imagini, pline de obiecte și oameni, desene ce relatau acțiuni sau ilustrau fenomene din natură, toate prezente în opera marelui poet. Un element folosit frecvent în desenele copiilor – soarele, nu ne-a mirat deloc, căci acest simbol predomină în versurile scriitorului și copiii încă de mici învață să-l deseneze. Iarba verde, copacii în floare, case cu copaci în curte, spicul auriu, frunza în vînt – simboluri întîlnite la Grigore Vieru, sînt pentru copii lucrurile cele mai simple și mai ușoare de ilustrat. Cerul înstelat și luna ivindu-se printre nori au fost desenate cu ușurință chiar și de cei mai mici participanți. Culorile folosite au fost din cele mai vesele și mai luminoase, chiar dacă era un tablou nocturn, căci poezia pentru copii a lui Grigore Vieru e însăși ”lumina”.

Ne-a fost greu să analizăm și să alegem cele mai bune desene, dar în final am premiat cu cărți și diplome trei dintre cele mai reușite.

Am argumentat alegerea prin încercarea reuștă de a ilustra mesajul poeziei și talentul de pictor al participantului. Îndrumîndu-i pe copii în ilustrarea unei poezii am urmărit să descoperim talentele de observator ale copiilor. Desenul conturează creativitatea copiilor și simțul lor pentru frumos.