Metafizica creației – o nouă experiență de explorare a creațiilor artistice


Alexandru LupusorBiblioteca „Maramureș” a început luna aprilie sub semnul metafizicii creației, dezvăluit și explorat împreună cu prof. Alexandru Lupușor.

Creație, ca și existența omului în general, dispune de anumite legi și teorii mteafizice. Or, dacă ne întrebăm ce este creația, cine este creatorul și dacă orice om poate lua această postură, dacă este vreo deosebire între creație și creatură, dacă are și creația viața sa etc., atunci vom observa că toate aceste întrebări poartă un caracter filosofic și nu pot fi tratate decât în cheie filosofică. De altă parte, creatorul, în actul de creare a unei opere de artă, suferă anumite mișcări interioare, ceea ce presupune și o trăire estetică, care se transformă în experiență artistică.

În acest context, pentru a extinde tematica inițiată, vă propunem o listă bibliografică ce abordează segmentar sau generalizat noțiunile și conceptele care au fost incluse nemijlocit în comunicare, completând spectrul cunoștințelor acumulate în timpul seminarelor date de profesorul ieșean. 

Călinescu G. Principii de estetică / George Călinescu. – Chișinău : Litera Int., 2003. – 392 p.

Friduș, Al. I. Cum să prinzi o pasăre măiastră / Alexandru I. Friduș. – București : Cartea Românească, 1987. – 240 p.

Hegel, G. W. Fr. Prelegeri de estetică. Vol. 2 / Georg Wilhelm Friedrich Hegel. – București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966. – 644 p.

MetapoeticaHusar, Al. Metapoetica (prolegomene) / Alexandru Husar. – Iași : Princeps Edit, 2005. – 402 p.

4Petrovici, I. Introducere în metafizică / Ion Petrovici. – Iași : Agora S.R.L., 1992. – 88 p.

Rădulescu-Motru, C. Elemente de metafizică / Constantin Rădulescu-Motru. – Iași : Timpul, 1997. – 256 p.

Rusu, L. Eseu despre creația artistică / Liviu Rusu. – București : Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. – 348 p.

Schaeffer, J.-M. Adio, estetică / Jean-Marie Schaeffer. – Chișinău : Știința, 2001. – 76 p.

Țuțea, P. Filosofia nuanțelor / Petre Țuțea. – Iași : Timpul, 1995, 352 p.

Vianu, T. Estetica / Tudor Vianu. – București : Orizonturi, 1997. – 440 p.3

Dicționare și enciclopedii:

Dickins, R., Griffith M. Introducere în artă / Rosie Dickins, Mari Griffith. – București : Enciclopedia RAO, 2004. – 144 p.

Dicționar de estetică generală. – București : Editura Politică, 1972. – 400 p.

Enciclopedia pentru tineri Larousse. Lumea artelor. – București : RAO, 1999. – 96 p.

Florea, V., Szekely Gh. Dicționar de artă universală / Vasile Florea, Gheorghe Szekely. – Chișinău : Litera Int., 2003. – 416 p.

Istoria artei (pictură, sculptură, arhitectură). – București : Enciclopedia RAO, 2000. – 320 p.

O viziune exclusiv feminină: Scriitoare Contemporane


Cotidianul şi obişnuinţa ne-a deprins să vedem printre scriitori o dominanţă masculină, iar scriitoarele au fost plasate, de multe ori, pe plan secund în literatură. Totuşi tentaţia de a descoperi viziunile şi mentalitatea feminină are farmecul său, deoarece stilul scriiturii masculine se deosebeşte net prin lipsa de eleganţă şi charm.

Biblioteca „Maramureş” vă propune o serie de romane moderne din colecţia Lira (parte a grupului editorial Litera), ale căror autori sunt exclusiv femei: Mary Jo Putney, Sandra Brown, Jo Beverley, Jacqueline Susann şi altele.

Confruntarea
Confruntarea

Brown, Sandra. Confruntarea. / Sandra Brown. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2011. – 211 p. Tiel este o tânără reporteră, plină de tact şi de ambiţie şi care tocmai se află într-o bine-meritată vacanţă. Totuşi cariera ei tocmai este pe cale să se schimbe, datorită unei noutăţi instant transmisă la radio: fiica unui milionar vestit a fost răpită de către prietenul ei – dar mintea ei de jurnalistă presimte că altceva e la mijloc, iar asta ar putea deveni reportajul ce îi va aduce celebritatea. Astfel, Tiel abandonează vacanţa pentru a face o investigaţie în acest sens, dar totul ia o întorsătură neaşteptată. Despre ce este vorba, veţi afla citind romanul Sandrei Brown.

Secrete si tradari
Secrete si tradari

Chamberlain, Diane. Secrete şi trădări. Vol. 2. / Diane Chamberlain. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2011. – 242 p. O moarte, multe întrebări şi multe mistere de descoperit. Sinuciderea lui Noelle, o femeie plină de viaţă, care aparent nu avea de ce să comită o asemenea faptă, pune la îndoială această moarte, mai ales pentru prietenele ei, Tara şi Emerson. Acest fapt le determină să înceapă o investigare care să explice gestul neîntemeiat. Dar ceea ce descoperă le ia prin surprindere. Viaţa prietenei lor nu era tocmai roz, iar dincolo de orice indicii se ascund adevăruri foarte crunte pe care Noelle a reuşit să le ţină în tăcere şi departe de cei implicaţi. Care au fost totuşi motivele sinuciderii? Ce au aflat cele două femei despre Noelle? Vor putea ele să o ierte şi să ţină aceste taine în continuare?

O femeie de succes
O femeie de succes

Morsi, Pamela. O femeie de succes. / Pamela Morsi. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2011. – 372 p. Jane are tot ce şi-ar fi putut dori o femeie frumoasă de la viaţă: o carieră de succes, bani, viaţă de lux, iar pe lângă asta, are şi o familie splendidă. Deşi ar fi câteva inconvenienţe – faptul că soţul o înşală uneori, iar fiica ei se poartă brutal cu ea – dar ce sunt acestea într-o viaţă fără lipsuri? Viaţa ei însă se schimbă radical după ce nimereşte într-un accident de maşină, după care personalitatea ei trebuie să se reorganizeze, ea trebuie să devină mai bună. Puţin posibil, dacă se ia în calcul că până acum ea a fost cea care cheltuia, şi nu este deloc obişnuită să ofere. De altă parte, asta e şansa ei să se schimbe, mai ales că trebuie să-şi ţină promisiunea faţă de Cel-de Sus. Îi va reuşi oare lui Jane să se schimbe? Cu ce se va termina această încercare?

Regele furtunilor
Regele furtunilor

Scott Amanda. Regele furtunilor. / Amanda Scott. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2011. –   376 p. O carte plină de dragoste şi aventură, diferită de ceea ce v-aţi obişnuit să citiţi până acum. Or, până aici, toate cărţile deschideau panorama actualităţii, acum însă veţi ajunge în Scoţia de la sfârşitul secolului XIV. De o parte misiunile lui Giffard MacLennan, de altă parte plictisul tinerei Sidony Macleod, fac astfel ca destinele celor doi eroi să se întâlnească şi între ei se nasc scântei de dragoste. Asta în contextul în care Gif trebuie să plece într-o misiune importantă pentru securitatea unor comori scoţiene împreună cu cumnaţii lui Sidony şi, întâmplător sau nu, ea nimereşte pe corabia eroului, îmblânzindu-i caracterul său de macho. Însă la orizont sunt multe pericole ce pasc această frumoasă dragoste. Prin ce aventuri urmează să treacă cei doi? Va rezista iubirea lor?

O iubire imposibila
O iubire imposibila

Putney, Mary Jo. O iubire imposibilă. Vol. 1. / Mary Jo Putney. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 235 p. Deşi titlul spune de la sine o parte din esenţa subiectului, imposibilitatea unei iubiri între eroii cărţii se realizează din mai multe motive. Stephen părea să aibă tot ce ar vrea un muritor de la viaţă, fiind unul dintre acei nobili care pot fi consideraţi modele umane, având o cultură înaltă şi fiind unul dintre cei mai buni la sporturi. Totul părea perfect, până în momentul în care este anunţat că o boală incurabilă îi va lua viaţa în câteva luni. Ce hotărâre va lua Stephen? Cum se va schimba viaţa lui după acest verdict?

Putney, Mary Jo. O iubire imposibilă. Vol. 2. / Mary Jo Putney. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 225 p. În primul volum aţi văzut că Stephen s-a lăsat pradă unei iubiri înfocate, deşi ea, Rosalind, nu este tocmai femeia pe care ar fi acceptat-o cei din rândurile lui, dar şi în pofida bolii care urma să-i curme viaţa foarte curând. Cei doi tineri se întorc la viaţa luxuriantă a lui Stephen, însă rudele şi prietenii acestuia nu-i privesc cu ochi buni. Totul însă urmează să ia o întorsătură neaşteptată, ieşind la iveală adevăruri ascunse. Despre de taine este vorba? Va supravieţui oare Stephen? Acest roman istoric de dragoste a avut un succes distins în literatura contemporană.

Susann, Jacqueline. Valea păpuşilor. Vol. 1. / Jacqueline Susann. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 299 p. Poveştile uimitoare de viaţă a trei tinere aduc în scenă viaţa de după culise a celebrităţii. Pornite în căutarea unei vieţi mai bune, Anne, Jennifer şi Neely (în ordinea apariţiei lor) sunt trei fete care îşi părăsesc locurile natale şi pleacă în marea metropolă a New-Yorkului pentru a vâna faima. Primul volum se deschide cu povestea lui Anne, care se distinge prin splendoare, frumuseşe şi candoare, lansată în lumea show-rilor şi a publicităţii industriale. Viaşa sa e plină de eşecuri amoroase, ceea ce o determină să-şi educe fiica în spirit tipic feminist. Apariţia lui Jennifer se face spre sfârşitul volumului. Prin ce aventuri trece Anne? Ce legătură se formează între cele două eroine?

  Valea papusilor
Valea papusilor

Susann, Jacqueline. Valea păpuşilor. Vol. 2. / Jacqueline Susann. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 310 p. Al doilea volum al romanului vine cu o descriere paralelă a vieţilor celor trei tinere, care îşi unesc destinele printr-o prietenie cu două faţete – una reală şi cealaltă imaginară, falsă. Soarta dramatică şi plină de zbucium face ca eroinele să cadă în mrejele vieţii profesionale, neglijând, apoi chiar uitând de scopurile lor primordiale şi vitale. Succesul, care se adevereşte a fi unul fals, le orbeşte, ele devin ca nişte păpuşi care depind de ceva, anume acest ceva le va duce la autodistrugere. Ce anume le creează succes şi dependenţă? Ce presupune viaţa de celebritate britanică? Cum se va sfârşi povestea celor trei?

Vă invităm să vă delectaţi din această proză savuroasă !

Ioan Slavici – marele puritan al literaturii române


Slavici IoanActivitatea de scriitor a lui Ioan Slavici (1848-1925) se suprapune unei perioade fertile a literaturii române. Asemeni tuturor membrilor “Junimii”, Slavici a desfășurat o activitate polivalentă.

Personalitate culturală complexă, Ioan Slavici a dezvoltat proza realist-psihologică dîndu-i semnificații profunde, eterne. Alături de Mihai Eminescu și Ion Creangă, Slavici este unul dintre marii clasici ai literaturii române.

La cei 165 de ani de la nașterea marelui prozator vă propunem spre lectură o listă bibliografică selectată din colecția bibliotecii. Aici veți găsi evocările figurilor marilor oameni ai culturii române care i-au fost apropiați : Mihai Eminescu, I. L. Caragiale sau Titu Maiorescu. Deasemenea veți observa că operele sale sunt inspirate din viața satului și din cea a tîrgurilor. Ca romancier, Slavici a dezvoltat teme sociale și istorice. Romanul istoric Mara relevă lumea târgoveților. La fel din operele sale descoperim că este și autor de basme. Printre acestea se numără : Zîna Zorilor, Florița din codru, Ileana cea șireată, ș.a. Acțiunile din basmele lui Slavici sunt mult mai stufoase, dirijate pe mai multe planuri narative, iar personajul  central se confruntă cu mai multe forțe ale răului decît în narațiunile populare.

Pentru a vă crea propria opinie vă invităm să consultați următoarele surse.

Așteptăm sugestiile la adresa de e-mail: maramures@hasdeu.md

Opere:

Slavici, Ioan. Amintiri. Lumea prin care am trecut / ed. și tab. cronologic de Constantin Mohanu. – București : Ed. Minerva, 1994. – 336 p.

 Slavici, Ioan. Basme : [“Zâna zorilor”, “Florița din codru”, “Ileana cea șireată”, “Petrea prostul”, ș.a.]. – București : Ed. Cartex, 2000. – 192 p.

Doi feti cu stea in frunteSlavici, Ioan. Budulea taichii. Moara cu noroc / vol. îngrijit de Constantin Mohanu. – București : Ed. Fundației Culturale Române, 1995. – 208 p.

Slavici, Ioan. Doi feți cu stea în frunte / red. Petru Radu. – Iași : Ed. Sedcom Libris, 2004. – 110 p.

Slavici, Ioan. Florița din codru : [și alte nuvele : “Păcală în satul lui”, “Spaima zmeilor”, ș.a.] / antolog., prefață și note de Constantin Mohanu-Lovisteanu. – Ch. : Ed. prut Internațional, 2008. – 152 p.

Slavici, Ioan. Închisorile mele / red. Răzvan Petrescu. – București : Ed. Allfa, 1996. – 220 p.

Slavici, Ioan. Mara / ed. îngrij., curiculum vitate de Constantin Mohanu. – București : Ed. Grama, 2006. – 224 p.

Zana ZorilorSlavici, Ioan. Moara cu noroc. Popatanda / București : Ed. Cartex, 2008. – 176 p.

Slavici, Ioan. Nuvele / studiu introd., tab. cron. de Elisabeta Lăsconi. – București : Ed. Național, 1996. – 240 p.

Slavici, Ioan. Opere : [“Zîna zorilor”, “Băiet sărac”, “Peștele pe brazdă”, “Doi frați buni”, ș.a.] / text ales de Dumitru Pop, Ion Șeulean. – București : Ed. Minerva, 2000. – 348 p.

Slavici, Ioan. Pădureanca. – București : Ed. Cartex, 2000. – 128 p.

Slavici, Ioan. Zîna zorilor și alte povești. – București : Ed. Europontic, 2000. – 208 p.

Slavici, Ioan. Zîna zorilor / il. de Anamaria Smigelschi. – București : Ed. 100+1 Gramar, 2000. – 64 p.

Despre Ioan Slavici:

Dictionarul literaturii romaneCrăciun, Gheorghe. Istoria literaturii române : pentru elevi și profesori : [despre activitatea literară a lui Ioan Slavici]. – Ch. : Ed. Cartier, 2004. – P. 329-340.

Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 : [despre Ioan Slavici] / Acad. Română. Inst. de Flologie Română; Lucia Berdan, Constanța Buzatu. – Ch. : Ed. Gunivas, 2002. – P. 811-815.

Istoria literaturii române în evocări : [vorbesc despre Ioan Slavici : Felix Aderca, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi] / propusă de I. Oprișan. – București : Ed. Saeculum I. O., 2001. – P. 146-150.

Micu, Dumitru. Istoria lietraturii române de la creația populară la postmodernism : [despre Ioan Slavici]. – București : Ed. Saeculum I. O., 2000. – P. 145-149.

 

COPILĂRIA ŞI IMAGINEA EI ÎN LITERATURA UNIVERSALĂ


Copilăria este vârsta fericirii umane, cînd totul este permis. De ea ne amintim la maturitate, ca de un vis pierdut. Întoarcerea spre copilărie este o realitate frecventă întîlnită şi la scriitorii români. Astfel, Ion Creangă îşi scrie Amintiri din copilărie la maturitate; Mihai Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga şi mulţi alţii procedează la fel. Aceşti autori n-au putut ocoli realitatea de suflet al spaţiului copilăriei şi adolescenţei, întrucît reflectarea  omului în artă ar fi fost lipsită de ceea ce e mai frumos şi mai expresiv.

Imaginea copilăriei obţine în literatura universală o reflectare originală prin operele unor talentaţi scriitori ca: Victor Hugo, Hector Malot, Charles Dickens, A. P. Cehov, ş.a.

Mitul copilăriei este şi marele mit al literaturii basarabene, elogiat de către George Meniuc, Liviu Deleanu. În anii 60-70 se anunţă o nouă pleidă de scriitori basarabeni ca: Aureliu Busuioc, Vladimir Beşleagă, Grigore Vieru, Iulian Filip, Vasile Romanciuc. Succesul literaturii pentru copii din Basarabia  se explică prin modul fundamental de a concepe lumea prin prisma universală a copilăriei.

Biblioteca “Maramureş” vine cu o listă de recomandare pentru lectură unde copilăria, imaginea copilului cu jocuri, bucurii şi suferinţele ei, a inspirat  pe mulţi scriitori de-a lungul timpului, care s-au aplecat, cu înţelegere şi dragoste, asupra unui univers cu bogate rezonanţe afective şi morale în planul expresiei artistice. 

Această prezentare necesită JavaScript.

Dickens, Charles. Oliver Twist. – Pitești : Ed. Herra, 2007. – 512 p.

Twain, Mark. Aventurile lui Tom Sawyer. – București : Ed. Steaua Nordului, 2000. – 256 p.

Twain, Mark. Prinţ şi cerşetor. – București : Ed. Corint, 2001. – 168 p.

Twain, Mark. Din copilărie. – București, s.a. – 128 p.

Twain, Mark. Aventurile lui Huckleberry Finn. – București : Ed. Adevărul, 2011. – 400 p.

Malot, Hector. Singur pe lume. – București : Ed. Cartex, 2000. – 352 p.

Hugo, Victor. Mizerabilii. – București : Ed. Cartex, 2004.

Andersen, Hans Christian. Povești : [Fetiţa cu chibrituri]. – Ch. : Ed. Prut Internațional, 2007. – P. 181-185. 

Eminescu, Mihai. Opera poetică. Vol. II : [Copii eram noi amîndoi]. – Ch. : Ed. Cartier, 1999. – P. 83-88.

Alexandri, Vasile. Pagini alese : [Vasile Porojan]. – București : Ed. Regis, s.a. – P. 198-209. 

Creangă, Ion. Amintiri din copilărie. – Ch., Iași, București : Ed. Nasticor, 2006. – 336 p.

Sadoveanu, Mihai. Domnul Trandafir și alte povești și povestiri alese pentru copii : [Domnul Trandafir, La Mestecănei, Hultanul, Părul din ograda bunicilor, Băiețel, Maica-mea era mare farmazoană și Printre gene]. – Iași : Ed. Sedcom Libris, 2004. – 170 p. 

Arghezi, Tudor. Cartea cu jucării. – București : Ed. Tudor Arghezi, s.a. – 240 p.

Blaga, Lucian. Hronicul şi cîntecul vîrstelor. – Ch. : Ed. Hyperion, 1993. – 400 p.

Teodorescu, Ionel. Uliţa copilăriei. – București : Ed. 100+1 Gramar, 2000. – 176 p.

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Neghiniță : schițe, povești, povestiri, nuvele : [Bunicul și Bunica]. – Cluj-Napoca : Ed. Europontic, 2000. – P. 26-34

Sântimbreanu, Mircea. Recreaţia mare. – București : Ed. Regis, s.a. – 352 p.

Literatură pentru copii : [Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă de Aureliu Busuioc; Băițelul din Coliba Albastră de Spiridon Vangheli] / selecție, note bibliogr. de Maria Șleahtițchi. – Ch. : Ed. Știința, 2004. – P. 171-172, P. 178-182.

 

În trecut pentru un viitor mai bun COLONELULUI N-ARE CINE SĂ-I SCRIE


Colonelului n-are cine sa-i scrieGabriel Garcia Marquez, scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel, este unul din reprezentanţii de forţă ai realismului magic, care a avut un răsunet mondial. Totuşi nu asta e ceea ce vrem să vă relatăm în următoarele rânduri, deşi ne vom referi exact la opera acestui scriitor trecut prin greutăţile vieţii de mai multe ori şi reuşind, într-un final, să-şi cucerească faima internaţională prin cuvânt.

Astăzi vă vom recomanda o cărţulie care nu se încadrează în stilul atât de bine recunoscut al autorului. Este vorba de cartea „Colonelului n-are cine să-i scrie”, care se presupune că a „izvorât” din două surse. Una din ele, după cum afirmă Gabriel Garcia Marquez, este exemplul bunelului său, care a avut soarta personajului din lucrare. A doua, susţin gurile rele ale criticelor, descinde din perioada în care se afla la Paris, urmărit de mizerie şi sărăcie, unde a cunoscut un bătrân care îşi aştepta pensia de veteran promisă de la stat, dar aceasta întârzia să apară (şi poate că aşa şi nu i-a mai fost acordată niciodată).

(Micro)romanul a fost publicat într-o revistă literară din capitala Columbiei, Bogota, şi în pofida faptului că nu primit nici un onorariu pentru această publicaţie, romanul a avut un succes enorm atâta în ţară, cât şi peste hotarele ei, iar în anul 1962 a fost premiat de către Asociaţia Scriitorilor Columbieni.

Deşi are o construcţie destul de simplă, amploarea şi profunzimea romanului sunt copleşitoare şi sensibilizează oricare cititor. Este descrisă drama unui bătrân care locuieşte într-o sărăcie cumplită împreună cu soţia sa. Speranţa că statul îi va oferi o pensie din care să se poată întreţine îl face să scrie scrisori prin care să o ceară insistent, dar acestea rămân fără nici un răspuns de confirmare. Mai mult decât atât, bătrânii îşi pierd fiul în represiunile politice, aşadar, încercarea de supravieţuire în condiţiile sociale vitrege ale unei societăți corupte este redusă la un tragism tacit şi apăsător.

Se pare totuşi că acest roman nu-şi pierde din intensitate şi actualitate chiar şi acum, după mulţi ani de trecere de la regim autoritar la unul aşa-zis democratic.

Or, ca să descoperiţi romanul în toată amploarea sa şi să redescoperiţi societatea în care trăim, noi vă invităm la lectura acestei opere. 

Secolul uitării: între tragic şi comic


Rafturile unei biblioteci, nu conţin numai literatură beletristică sau cărţi plictisitoare precum dicţionarele şi manualele de specialitate, sau enciclopedii de tot soiul… ar fi mult prea comun, să recunoaştem. Incitant este momentul în care găsim ceva pe cât de pragmatic, pe atât de captivant şi vesel cum ar fi, de exemplu, cartea lui Tom (…ăăă…) Friedman (dacă ar fi să reproduc autorul de pe copertă) – „1000 de momente ale uituceniei (din care ne-am amintit doar 246)”.

978

Autorul activând şi ca producător de televiziune, a fost marcat în ceea ce priveşte scriitura sa, prinzând unele dintre cele mai interesante momente aflate tranşant la doi poli diferiţi: dramatismul (nuanţat destul de tragic) şi comicul societăţii noastre într-un proces continuu de evoluţie. Ca să nu lungesc mult vorba, întru-cât risc să uit ceea ce am avut a vă spune, voi începe cu o succintă descriere a cărţuliei pe care am descoperit-o.

Uitarea este un fenomen tot mai des întâlnit printre oamenii din toate ţările şi de toate vârstele. Banuiesc că şi vouă vi s-a întâmplat să nu vă amintiţi unde aţi pus cheile sau telecomanda, sau ochelarii (care sunt pe nas) sau pixul (pe care îl ţineţi în mână), sau nu vă puteţi aminti un nume al persoanei pe care tocmai aţi salutat-o şi aţi interacţionat într-o discuţie, sau vă stă „pe limbă” un cuvânt dar nu puteţi să spuneţi exact care sau… Ei, bine, situaţii sunt multe, să recunoaştem. Şi uneori nimenrim într-o stare destul de incomodă, chiar penibilă.

Să admitem că au fost situaţii şi mai penibile cauzate de uitucenie. Ba mai mult, acestea li s-au întâmplat tocmai unor personalităţi destul de celebre. Or, această carte enumeră tocmai momente penibil de amuzante ale celebrităţilor din toată lumea şi din toate timpurile, printre care cad sub incidenţă şi preşedintele Richard Nixon, actriţa Drew Barrymore, vestitul compozitor Ludwig van Beethoven, scriitorul Mark Twain,  fosta prima-doamnă a SUA Jackie Kennedy, Winston Churchill, producătorul Sam Goldwyn, compozitorul rus Aleksandr Skriabin şi mulţi alţi oameni politici, de ştiinţă, de artă şi de cultură.

Din fericire, aceste fapte de uitucenie devenite celebre au fost dozate cu destul umor, astfel încât plăcerea de a citi această carte este nemaipomenită. Citiţi această carte, mai ales atunci când vă pare că aţi nimerit în cele mai jenante situaţii şi veţi vedea că, vorba lui Negruzzi, au mai păţit-o şi alţii… şi mai deocheat 😉

Diana Ungureanu

Pe culmile alegoriei sociale. „Scrisoare mareşalului” de Nicolae Esinencu


Aţi încercat vreodată să descrieţi în cuvinte uimirea unui om cu rădăcini rurale? Să o reflectaţi în cea mai veritabilă splendoare? Să o degustaţi apoi şi să-i simţiţi gustul amar, dar atât de plăcut? Ei, bine, dacă aţi încercat sau nu, e timpul să vedeţi cum transformă scriitorul Nicolae Esinencu trăirile în cuvinte şi cuvintele în trăiri în volumul de proză scurtă „Scrisoare mareşalului”.

Talentul de „copil teribil”, care se joacă cu cuvintele şi intuieşte combinaţii deseori „trăsnite” a fost observat înca din versurile sale, dar prozatorul din el a protestat, se pare, aşa încât scriitorul nu s-a putut limita doar la atât. Aşadar, savuraţi din plin umorul, pe alocuri mai delicat, dar în mare parte trăsnit, mişcările interioare ale personajelor, viciile şi soluţiile lor propuse de Esinencu.

Volumul se deschide cu o povestire halucinantă – „Eclipsa”. Aici copilul şi maturul se bat, amintirile şi nălucirile se împletesc, realitatea cu greu pătrunde în această încleştare şi de aici şi teribilismul unei încordări ce atinge culmile. Eclipsa – doar un pretext de scriere, de evadare în imaginaţie, de tresărire şi exaltare psihologică.

Este interesantă portretizarea femeii, dat fiind faptul că femeia esinenciană este alta decât o întâlnim la alţi scriitori de genraţie. Din povestirea „Eclipsa” se întrezăreşte o figură bine ancorată în realitatea secolului trecut, o decăzută pe deplin îndreptăţită. În „Amara” se conturează femeia, căreia societatea i-a dat generic atributul de „puternică” – femeie puternică. Sună tare, desigur. Dar în spatele acestui atribut se ascund o mulţime de trăiri, tresăriri, amorţiri, e departe de ceea ce s-ar presupune, departe de indiferenţă. Simpatia pentru femei este regăsită şi în „Femeie pentru toate timpurile” – cu o putere de alt soi, rezumată mai degrabă în faptul că se vede nevoită să-şi suporte bărbatul nesuferit. Jocul dintre soţ şi soţie este foarte amuzant, dar dincolo de amuzament, puteţi observa un tragism aspru, ce loveşte în destinul femeii, care ar fi fost un ideal. Or, sintagma „pentru toate timpurile” din titlu ar putea fi uşor înlocuită cu „pentru toate ocaziile”. Această femeie, alături de celelalte două amintite anterior, dă dovadă de un act de eorism în societatea noastră.

Aici se alătură şi celelalte, din alte povestiri incluse, două exemple concludente se regăsesc în „Tunul de lemn” şi „La furat bărbaţi”. Ultima invocă un caz particular, care din start se remarcă prin ironie care se metamorfizează într-un sarcasm dramatic. Un anturaj învăluit numai de femei face ca acestea să fie capabile şi la cele mai disperate acţiuni. Ele sunt, mai degrabă, nişte femei-bărbaţi, sau poate chiar femei care întrec ceea ce ar presupune un bărbat. Totodată se face aluzie la situaţia care ar putea să aibă loc în condiţiile în care pe glob se atestă o „insuficienţă” de bărbaţi, poevstirea fiind o alegorie a situaţiei respective. În „Tunul de lemn” se face referinţă la femeia lovită de soarta războiului, rămasă gospodină în casa soţului (pe care îl aşteaptă cu mare speranţă) împreună cu socrul. Păţaniile prin care trec cei doi dau dovadă de mare curaj şi cutezanţă, iar femeia este egalată, în acest caz, cu bărbatul.

Bătrânii – un caz aparte în opera lui Nicolae Esinencu. Este o opţiune bine argumentată, deoarece scriitorul reabilitează imaginea bătrânului, alături de cea a femeii. În „Tunul de lemn” s-a văzut un model de bătrân care luptă până la ultima suflare pentru dreptatea sa. Acesta reprezintă însă cazul de culminaţie, un ideal, care se estompează în nuvela „Scrisoare mareşalului”, unde accentele cad pe alte dominante, marcate puternic de realităţile timpului. Deşi se remarcă un caz aproape banal în sine, comportamentul crunt adeveresc văicărelile bătrânului, care în marea sa disperare şi dezamăgire, îi adresează o scrisoare mareşalului. Nu cere nimic, doar să se uite ce se petrece în afara cercului strâns al mai-marelui său. Dramatismul se amplifică pe tot parcursul lecturii, iar culminaţia este marcată de cele mai profunde şi mai contrastante trăiri.

De un exotism local, scriitura lui Nicolae Esinencu a fost nedreptăţită de critica naţională. Deşi a stârnit mereu reacţii explozive, acestea au marcat doar momentul de apariţie, deoarece întreaga operă a lui Esinencu a fost abordată foarte puţin în comparaţie cu talentul său. Un rebel din fire, acest scriitor rămâne să-şi etaleze teribilismul artistic încă multe generaţii înainte, şi va stârni aceleaţi reacţii de fiecare dată. Lectură plăcută celor care îi vor savura opera plină de pozne!

 Diana Ungureanu, 

masterandă  la Facultatea de litere, USM