Sfaturi pentru părinți


Povestea terapeutică

Pentru a utiliza povestea terapeutică părinţii trebuie să-şi cunoască şi să-şi înţeleagă bine copilul. Chiar dacă basmul cu efect vindecător este utilizat în majoritatea cazurilor de către psihoterapeuţi, se vehiculează ideea că o poveste, dacă este aleasă adecvat, nu poate dăuna unui copil. Tocmai graţie acestui fapt, povestea terapeutică poate fi folosită şi de către părinţi. Pentru o ghidare mai eficientă a părinţilor şi facilitarea accesului la poveştile terapeutice pe blogul bibliotecii „Maramureş” vom interveni cu prezentări succinte ale problemelor identificate în poveşti. Astfel, părintele va avea ocazia să aleagă din amalgamul de poveşti, acelea care se potrivesc complexului emoţional al copilului.

Pentru un rezultat eficient în diminuarea problemelor emoţionale şi comportamentale ale copilului, părinţii trebuie să ţină cont de careva recomandări în alegerea şi relatarea poveştilor terapeutice:

  • Iniţial este necesară identificarea problemelor emoţionale cu care se confruntă copilul.
  • Vă recomandăm să citiţi toate poveştile terapeutice pentru o alegere cât mai adecvată a poveştii necesare copilului dvs..
  • Pentru început se pot povesti basme care contribuie la dezvoltarea stimei de sine, de autocunoaştere, de creştere a încrederii în sine etc. După care se prezintă poveştile cu efect vindecător al copilului, care sunt axate pe problema propriu-zisă.
  • O poveste terapeutică nu trebuie citită, ci spusă. Astfel după ce aţi ales poveştile, e bine să le învăţaţi.
  • Modificaţi titlul şi conţinutul poveştii, astfel încât să corespundă copilului dvs. De exemplu, dacă i se povesteşte basmul unei fetiţe, atunci şi în poveste apare eroina. Dacă este băieţel, atunci personajul principal este de sex masculin. De exemplu, modificarea titlului poveştii pentru băieţei „Veverel iarăşi se duce la grădiniţă”; pentru fetiţe: „Veverica iarăşi se duce la grădiniţă”. În cazul în care nu se va ţine cont de acest indiciu, copilul nu se va putea identifica cu eroul poveştii, nu va putea descoperi morala şi în consecinţă basmul nu va avea efect terapeutic.
  • Trebuie să se ţină cont de ambianţa în care are loc prezentarea poveştii: să fie un mediu relaxant, copilul să dorească acest lucru, dvs. să nu fiţi stresaţi şi să povestiţi nu din obligaţie, ci din plăcere.
  • Excludeţi factorii şi stimulii care ar putea perturba procesul de relatare a poveştii terapeutice: este preferabil să deconectaţi televizorul, calculatorul etc. Copilului îi va fi mai uşor să se axeze pe vocea dvs. şi să asculte povestea.
  • Atunci când povestiţi copilului basmul, observaţi toate reacţiile pe care le manifestă copilul. În cazul în care copilul este indiferent, distrat şi nu ascultă ceea ce-i relataţi, ar fi bine să întrerupeţi povestirea şi să încercaţi mai târziu.
  • Repovestiţi-i poveştile care i-au plăcut mai mult copilului. De obicei, copiii singuri spun care poveşti le-au plăcut cel mai mult şi cer să i le mai povestiţi. Faceţi acest lucru, interferând însă şi poveşti noi, după un interval de timp care să nu depăşească o săptămână pentru copiii mai mici şi trei săptămâni pentru cei mai mari. Bineînţeles, la cer­erea copilului reluaţi basmul ori de câte ori este nevoie. Este un indiciu semni­ficativ faptul că anumite basme din colecţie sunt resolicitate.
  • Urmăriţi cu atenţie şi impactul în timp al basmului asupra copilului (modificarea comportamentului, schimbarea părerii etc.).
  • Nu comparaţi copilul în mod direct cu eroul basmului. Copilul singur trebuie să se identifice cu personajul principal. Faceţi doar ca datele din basm să coincidă cu cele ale copilului. Cu cât datele vor coincide mai mult, cu atât impactul poveştii va fi mai mare, luându-se în consideraţie şi vârsta copilului. Pentru copiii mai mici asemănările şi coincidenţele din basm au o influenţă mai mare.
  • După prezentarea poveştii terapeutice nu comentaţi în nici un fel mesajul din ea. Copilul singur îl va descoperi.
  • Nu forţaţi copilul să vă repovestească istorioara, aceasta este de prisos şi nu puneţi întrebări despre felul cum a înţeles copilul povestea. El are nevoie de timp pentru a înţelege semnificaţia basmului. Aceasta depinde în mare parte de viaţa emoţională a copilului. Nu trebuie să uitaţi că viaţa interioară a unui copil diferă semnificativ de viaţa interioară a unui adult.
  • Nu folosiţi prea multe poveşti, aceasta ar putea să-i creeze copilului o stare de confuzie.

În cazul în care nu aţi obţinut rezultatele scontate, apelaţi la un psiholog pentru a primi o consultaţie specializată şi a vă ajuta copilul.

Anunțuri

Un gând despre “Sfaturi pentru părinți

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s