Biblioteca activă – un imperativ al secolului nostru…


Nu există pe lume un miros mai plăcut decât cel de carte, de foi tipărite şi legate în volum. Sunt zile când simţul olfactiv îmi cere cu nesaţ să-l alimentez. Atunci pasul mi se îndreaptă în casa cărţilor – la bibliotecă. Inspir adânc din Homer, Eminescu, Arghezi, Blaga, Beşleagă, Cărtărescu, Galaicu-Păun ş.a. pe rând, apoi din toţi luaţi la un loc şi simt că trăiesc, că sunt vie. Simt cum energia creatoare a lor îmi pulsează în vene şi cum îmi curge caldă şi feerică prin tot corpul, acoperindu-mă cu o mantie de protecţie, cum îmi dictează coduri de la uşi ce duc în lumi paralele (dar care există!).

Trăind într-un secol în care parcă nu-şi mai au loc cărţile, fiind înghesuite de tehnica computerului, nu o dată (în calitate de profesoară de limbă şi literatură română) îmi pun întrebarea: oare ce aş mai putea face ca elevii mei să citească, să se îmbolnăvească de livresc, de frumosul propus spre a fi muşcat şi savurat? În una din meditaţiile sale Barbara Tuchman spunea: „Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.” În acest caz, în ajutor îmi vine biblioteca, cu toate fondurile ei de texte încrispate în mănunchi, care, prin diversitatea ei de activităţi orientate în aceeaşi direcţie cu dorinţele şi interesele mele, organizează proiecte incitante ce au menirea de a trezi la copii interesul spre lectură, spre plăcerea cititului.

În aceste momente, idealismul ce-mi ghidează fiinţa mă îndeamnă să-mi iau discipolii de mînuţă şi să intrăm gălăgioşi în lumea celor care trăiesc veşnic, să spargem tihna la care au fost condamnaţi şi, ghidaţi de zînele bune ce stăpînesc acest tărîm (bibliotecarele), să insuflăm cu toată puterea vise ce se vor retrăite, revizionate, reactualizate…

În pragul unui deceniu de activitate, biblioteca „Maramureş” are în portofoliul său realizări pe de-a dreptul grandioase, realizări ce-şi au o triplă orientare: pe de o parte, incitând prin diversitatea şi modernitatea promovată de fiecare dată,  pe de altă parte, mărindu-şi în permanenţă numărul de cititori care se lasă prinşi în lanţul întrebărilor din întrebări şi revin aici pentru a căuta răspunsuri, şi nu în ultimul rînd, sărind în ajutorul nostru, al profesorilor. În acest context, nu pot trece cu vederea nişte momente cu adevărat surprinzătoare din practica mea. Un elev din clasa a V-a, după o întrunire cu Ianoş Ţurcanu, desfăşurată în sala de lectură a instituţiei date, a exclamat: „Îl cunoşteam pe domnul Ianoş din textele sale, din ceea ce mai citisem, dar imaginea despre dumnealui era împrăştiată, vagă, neclară, asemenea unui puzzle. Acum, după ce am discutat faţă în faţă, după ce mi-a răspuns la toate întrebările ce mă frămîntau, pot afirma cu certitudine că este o personalitate marcantă a Republicii Moldova, că am să-l relecturez pentru a-l redescoperi pe acest poet!” Sau, altă dată, în urma participării în cadrul unei reviste bibliografice cu genericul „George Bacovia la 130 de ani”, un copil din clasa a VIII-a mi-a mărturisit cu entuziasm: „Doamnă profesoară, cred că mi-am găsit poetul preferat, eul liric al căruia se tînguie în tristeţi nedefinite astfel mie, pe Bacovia.” Să nu credeţi însă că discipolilor mei le-a scăpat cumva maturitatea viziunii lui Leo Butnaru, forma şi conţinutul poeziei căruia i-a incitat spre lecturi participative şi spre reorientări ale gustului estetic. Poate anume atunci au conştientizat ei că poezia nu este doar versificaţie, ci, mai mult decît toate, conţinut ideatic, valori transpuse în metafore, simboluri încifrate în culori, fenomene sau personalităţi.

Şi dacă şcoala de azi îşi are menirea de a-l învăţa pe elev să înveţe, înseamnă că biblioteca trebuie să-l înveţe pe cititor să citească. Acest „să-l înveţe să citească” nu trebuie înţeles în stricto senso, ci, din contra, menirea acesteia rezidă în a-l ghida pe lector înspre carte, în a-l face să conştientizeze că atîta timp cît nu va exista contactul viu între cei care-i dau viaţă textului, lectura ca proces se va anula. Doar o bibliotecă care răspunde imperativului vremii rămîne un garant în ceea ce numim „iluminare”.

Anume în acest sens, filiala „Maramureş” este  mai mult decât o sală bine amenajată, un coridor tihnit de cărţi bune, un muzeu de autori rari, biblioteca se orientează mai ales în a ţine cont de cerinţele unei lumi contemporane, păstrînd mereu ochiul treaz la una dintre cele mai acute şi mai grave probleme ale secolului nostru (nu se mai citeşte!?).

În această ordine de idei, ţin cu tot dinadinsul să vă îndemn: citiţi!, citiţi oricum!, fără a vă impune mari pretenţii, de orice tip n-ar fi acestea. În acest sens, subscriu la opinia lui Gustave Flaubert, care menţiona: „Nu citiţi pentru a vă distra precum copiii, nici pentru a vă instrui precum cei ambiţioşi. Nu! Citiţi pentru a trăi!

                                                 Angela Badan – Lazarenco,

                                                           profesoară de limbă şi literatură română

Liceul „Litterarum”

Biblioteca “Maramureş” la ceas aniversar


“Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci”

(Jorge Luis Borges)

Biblioteca “Maramureş” a marcat 10 ani de activitate. Un moment aniversar pentru  bibliotecă este, în esenţă, unul al bucuriei, un bun prilej de a face totalurile şi de a-şi exprima recunoştinţa faţă de cei ce au pus temeliile acestui templu, cei ce s-au implicat în tot acest răstimp în buna funcţionare şi “creştere” a bibliotecii, cei ce sînt prieteni buni cu cartea, fără de care nu ne justificăm existenţa. Biblioteca, acest mic focar de cultură, şi-a marcat, printr-o serie de evenimente omagiale, împlinirea celor 10 ani de existenţă. În curtea bibliotecii s-a strîns un public destul de numeros, din rîndurile căruia nu au lipsit autorităţile locale, nume distinse din România, reprezentanţi ai instituţiilor culturale chişinăuene, elevi, studenţi şi alţi iubitori de carte din Chişinău.  Născută dintr-un proiect comun al Bibliotecii Municipale “B.P.Hasdeu” şi a Bibliotecii J udeţene “Petre Dulfu”, biblioteca s-a bucurat să-şi aibă alături fondatorii. Lidia Kulicovschi, directorul Bibliotecii Municipale “B.P.Hasdeu”, a deschis manifestările aniversare exprimîndu-şi recunoştinţa şi plăcerea de colaborare la acest proiect. După spusele dumneaei, fiecare proiect fiind nu altceva decît o altă cale de a împărtăşi carte, cultură, cunoaştere.

Au răsunat cuvinte de recunoştinţă, urări de bine şi felicitări din partea celor prezenţi, accentuîndu-se importanţa acestui edificiu cultural preţuit şi valoros de toţi iubitorii de carte şi înţelepciune. Admiraţie şi recunoştinţă din partea: lui Teodor Ardeleanu, director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare; Vladimir Şarban, pretoru sector Centru, Chişinău; Maria Prisăcuţă, director liceul „Litterarum”; Stela Goncear, directorul şcolii primare nr. 88; Victoria Bardacova, director adjunct la calsele primare a liceului „Nicolae Sulac”; Marcela Ţaran, conducător Centrul de zi şi activităţi „START”; Multe urări de bine din partea: Claudiei Partole, scriitoare; Ianoş Ţurcanu, scriitor; Iulian Filip, scriitor; Andrei Viziru, pictor, fotograf; Tudor Braga, critic de artă, Sala de Expoziţii „Constantin Brîncuşi”; Victoria Fonari, doc.conferenţiar, moderator cenaclu „Magia Cuvîntului”; Lidia Grosu, poetă; Vasile Şoimaru, economist, conferenţiar universitar, publicist; Vasile Marina, doctor habilitar, profesor universitar; Ion Moiş, medic chirurg.

Realizările şi meritele instituţiei şi a colaboratorilor ei au fost apreciate cu diplome şi menţiuni. Cu ocazia aniversării colectivul bibliotecii a fost decernat cu diplomă de către Ana Lucia Culev, şef al Direcţiei Cultură. Cu diplomă şi sincere felicitări a venit Pretorul sectorului Centru Vladimir Şarban: Vă exprimăm  întreaga recunotinţă pentru contribuţia Dumneavoastră la formarea şi întreţinerea spiritului comunitar, cultivarea pasiunii pentru lectură şi a respectului faţă de carte. Iar Stela Goncear, directorul Şcolii Primare nr. 88 a mulţumit pentru spirit de parteneriat, pentru contribuţie la formarea potenţialului uman, pentru dragoste de muncă şi devotament. Cu un mesaj frumos a venit Vasile Marina, Rectorul Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova: Aducem omagiul nostru tuturor colaboratorilor bibliotecii, care prin înaltul profesionalism, căldura sufletului şi dăruire de sine, fiind promotori ai spiritului maramureşean în lumea cărţilor, au reuşit să-şi asigure o imagine pozitivă şi să se afirme ca un centru cultural şi educaţional.

După deschiderea oficială a Săptămînii Uşilor Deschise, suita de manifestări a continuat cu lansarea publicaţiilor: Teodor Ardelean. Sunt ani la mijloc şi-ncă mulţi vor trece; Documentar bibliografic aniversar; Revista Familia română, nr.3. 2011-10-04; Buletinul semestrial Bibliotheca Septentrionalis, nr. 1, 2011; Revista BiblioPolis, nr.3, 2011.Întreg programul pentru Zilele bibliotecii a cuprins lansări şi prezentări de carte, concursuri, discuţii/dezbateri, conferinţe, vernisaje de pictură, reviste bibliografice etc. De fiecare dată încercăm să venim cu ceva nou, interesant utilizatorilor, care să incite la meditaţii şi căutări, să stîrnească întrebări şi contradicţii. Participarea comunităţii la evenimentele şi activităţile organizate de bibliotecă este o modalitate permanentă de comunicare cu diferitele categorii de public şi de promovare a programelor culturale prioritare pentru bibliotecă

S-ar părea că 10 ani pentru o bibliotecă nu este o cale atît de lungă, dar de atunci şi pînă azi, biblioteca a parcurs un drum deloc uşor, cu împliniri, dar şi cu dificultăţi, cu schimbări de manageri şi bibliotecari, cu schimbarea sediului, însă rezistînd încercărilor la care au supus-o oamenii şi vremurile. Iar astăzi, la aniversarea celor 10 ani de existenţă, sperăm să ni se aprecieze eforturile pe care le-am depus şi biblioteca să fie folosită cu înţelepciune.

Magia Cuvântului lui Gheorghe Colţun


Pe data de 3 octombrie, 2011, a avut loc un eveniment remarcabil pentru cei ce încă mai savurează plăcerea poeziei poetice, căci în ultimul timp am cam uitat ce înseamnă o poezie autentică, de calitate. Biblioteca publică „Maramureş” a găzduit cu ospitalitate , aşa cum se cuvine la moldoveni, lansarea de carte a poetului, apoi şi doctorului habilitat, Gheorghe Colţun, în cadrul cenaclului  „Magia Cuvântului”.

Moderatorul activităţii a fost Victoria Fonari, poetă şi doctor conferenţiar, care a venit nu numai cu un grup de studenţi de la Facultatea de Litere a USM, dar şi cu o serie de activităţi mai rar întâlnite la o lansare de carte. Astfel, cântecele, lectura şi analiza promptă a mai multor poezii a creat o atmosferă distinsă şi foarte plăcută pentru tot auditoriul adunat, pentru că oaspeţii au numărat, în afară de studenţi, şi elevi de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, împreună cu prof. Ana Cozma, precum şi personalităţi notorii, care s-au bucurat împreună cu ceilalţi de versurile pline de savoare şi farmec.

Un moment incitant a fost introducerea, în acest context, a unui moment de afirmare a unor tineri poeţi, care au dat citire propriilor creaţii. Printre ei, Elena Tcaci, Mihai Carabet, Ludmila Manţuc şi Irina Constantin – studenţi ai Facultăţii de Litere, iar dacă deschidem parantezele aici, pot spune că începutul lor este promiţător…

 Cuvinte de laudă şi de felicitare au fost adresate lui Gheorghe Colţun de către Ionel Căpiţă, scriitor, publicist, dar în primul rând prieten apropiat, care a contribuit şi la editarea unor volume de poezii. Discursul său a inclus atât observaţii asupra versurilor, cât şi îndemnuri la lecturare a poeziei (cu unele note de umor subtil), menţionând că „omul informat este de neîngenunchiat”, şi că, într-un final, „creaţia nu are vârstă”. Au urmat încă multe felicitări şi laude din partea lui Valeriu Râşniţă, care a venit cu un cântec dedicat „meşterului ce topeşte cuvintele”, Ion Melniciuc, dr. conferenţiar, care a remarcat cu o doză de invidie (în sensul bun al cuvântului, după cum a şi ţinut să menţioneze) că „poetul Gheorghe Colţun e Poet!”, iar poezia sa lirico-filosofică îndeamnă la meditaţie şi incită la lectură, în ea „palpită frumosul”, sfârşind cu o frază concludentă: „Ferice de omul care poate cuprinde necuprinsul, care poate depăşi infinitul numai el ştie cum”. O analiză destul de amplă a prezentat-o soţia d-lui Colţun, Tatiana Colţun, care a lăsat „haina ” de profesoară de limba şi literatura română şi pe cea de soţie, adoptând postura de critic literar. Şi cred că aceasta i-a reuşit foarte bine. Uimitor, toţi au fost pur şi simplu absorbiţi de lectură şi de discuţiile pe marginea acesteia, astfel încât timpul a trecut fulgerător de repede, cu o activitate fructuoasă.

Un moment aparte a fost colaborarea, poate mai puţin obişnuită, a poetului cu compania StarNet, care şi-a adus o mare contribuţie la editarea volumelor de versuri. Alexandru Machedon, directorul companiei, a reliefat aportul tehnologiilor informaţionale în promovarea literaturii, aceasta, în ultimă instanţă, fiind una din cele mai accesibile căi de a avansa în secolul nostru. De fapt, daca nu ar fi fost această cooperare, această lansare nu ar fi fost atât de degrabă, specifică însuşi autorul.

În final, ne bucurăm enorm că „poezia l-a găsit pe Gheorghe Colţun, iar Gheorghe Colţun a găsit StarNet-ul”, cum a spus profesorul Ion Melniciuc, iar noi suntem totalmente de acord, căci altfel nu mai avea loc un eveniment atât de palpitant pentru o părticică de Chişinău, într-o zi însorită şi galbenă de toamnă, cu aromă de gutuie în biblioteca „Maramureş”!

Ungureanu Diana, an. II, USM

10 ani de activitate. Zece pași în lumea mare!


 Filiala „Maramureș” este la 10 ani de la înființare. Sînt 10 ani de activitate, 10 ani în care am adunat carte cu carte, ajungînd azi să avem pe rafturi 18 300 de volume.  Chiar dacă a întîmpinat greutăți, și-a schimbat sediul, și-a schimbat managerii și bibliotecarii, biblioteca continuă să existe, să funcționeze, dovedind că este o instituție valoroasă, prin colecțiile sale și necesară prin ceea ce oferă comunității. De la biblioteca de acum 10ani pînă la ceea ce suntem azi, am străbătut un drum nu foarte ușor, chiar anevoios pe alocuri.

Pornind de la realitatea faptului că biblioteca deservește o comunitate, am implicat această comunitate în proiectele și activitățile noastre, am descoperit cine sîntem și ce așteptăm unii de la alții. Astfel am adus aproape de bibliotecă parteneri respectuoşi şi dornici de a colabora. E firesc ca între participanţi să fie respect reciproc, iniţiativă şi angajament asumat unul faţă de celălalt. Fără angajament orice iniţiativă e sortită pieirii, iar parteneriatele sînt formate pentru a aduce eficienţă. Activitatea bibliotecii „Maramureş” devine realizabilă în primul rînd prin implicarea şi colaborarea  cu Autorităţile Publice Locale: Pretura sectorului Centru, Pretura sectorului Buiucani şi Departamentul Cultură al Primăriei Municipiului Chişinău.  S-au dovedit destul de avantajoase relaţiile de colaborare cu Instituţiile de cultură şi educaţie din Chişinău: Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Ziariştilor, Radioul Naţional (comunicarea mass-media), Asociaţia Istoricilor din Moldova. Se obişnuieşte de a organiza diverse evenimente la care se invită personalităţile notorii pentru a recunoaşte contribuţia acestora la dezvoltarea cunoaşterii. Aceste evenimente au totodată şi scopul de a promova rolul bibliotecii în prezervarea şi accesul la operele acestora.

 Destul de avantajoase s-au dovedit relaţiile de colaborare cu Centrul de zi şi activităţi Start pentru persoane cu dizabilităţi de intellect, Centrul pentru Copilărie, Adolescență și Familie și spitalul „V. Ignatenco” . Ne bucurăm să-i avem în vecinătate, să-i avem ca cititori şi să organizăm în comun programe şi activităţi.

Biblioteca  este în colaborare permanentă cu  Instituţiile preşcolare, şcolare şi universitare din comunitate: liceele  „Nicolae Sulac”, „Vasile Lupu”,”Litterarum”, şcoala primară nr. 88; instituţiile preşcolare Nr. 194, 156; instituţiilor superioare: Universitatea de Stat, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat dinTiraspol,”,  ş. a.

Parteneriatul realizat între grădiniţă şi bibliotecă îşi propune să devină o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea micului cititor. Prin această colaborare încercăm să-i introducem pe copii în lumea cărţilor, să le dezvoltăm creativitatea în exprimare, să le formăm o atitudine pozitivă faţă de carte.

 Biblioteca cu un fond de carte adecvat de 18 000 volume, este un partener de nadejde al scolilor din sector şi chiar din municipiu în asigurarea cu carte pentru lectura obligatorie si cea extraşcolara. Pe langa aceasta, s-a creat o buna traditie de organizare în parteneriat a activitaţilor culturale. Prin acestea se promoveaza cartea, valorile culturale nationale si universale, iar copiilor li se ofera prilejul de a veni cu propriile creaţii, realizate sub indrumarea sarguitoare si competenţa  dascalilor.

Cu instituţiile de învăţămînt superior filiala “Maramureş” are o colaborare aparte. Deja al cincilea an funcţionează în cadrul bibliotecii Cenaclul literar “Magia cuvîntului”, cenaclu ce intruneşte tineri, studenţi şi liceeni îndrăgostiţi de literatură şi ademeniţi de poezie. Modeartorul Cenaclului V. Fonari, poetă, membrul Uniunii Scriitorilor din RM, doctor conferenţiar, încurajează creaţia tinerilor, invitînd în rol de îndrumători profesori universitari, scriitori, critici literari şi oameni de artă. Discuţiile care au loc o dată sau de două ori pe lună sunt determinate de interesele participanţilor: textul artistic şi imaginaţia, exerciţii de creativitate, visul şi scrierea, masajul ermetic al poeziei, forma strictă sau versul alb, libertatea individuală şi constrîngerea socială, confruntări de opinii în privinţa esteticii urîtului, literatura română şi optici de străinătate etc. Aceste teme şi multe altele sînt discutate cu invitaţii cenaclului. Menţionăm că cenacliştii noştri sînt studenţii următoarelor instituţii: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Universitatea „Perspectiva-INT”

La nivel internaţional filiala „Maramureş” a stabilit o colaborare strînsă şi de durată cu Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu”, Baia Mare, jud. Maramureş, care a venit cu 8 000 volume de cărţi, în valoare de peste 300 milioane de lei la inaugurarea bibliotecii. Au fost selectate lucrări valoroase din producţia editorială curentă, lucrări reprezentative pentru toate domeniile cunoaşterii, predominând literatura beletristică Colegii noştri de la BJ „Petre Dulfu”: Teodor Ardelean (director), Ioan Micle, Ioana Dragotă, Dorina Cadar, Cosmin Sabo, Anca Grobei, Monica Albiciuc; reprezentanţi ai Consiliului Judeţean: Alexandru Cosma, Monica Mare; scriitori: Florica Bud, Vasile Radu Ghenceanu, Ion M. Mihai vin de fiecare dată cu impresionante lansări şi donaţii de carte. Donaţiile permanente din partea BJ „Petre Dulfu” au contribuit substanţial la la îmbogăţirea colecţiei de carte a bibliotecii. Obişnuim să organizăm în comun programe şi activităţi ca de exemplu: zilele bibliotecii, simpozioane, duplexe şi ateliere profesionale, lansări şi prezentări.

Filiala „Maramureș” a făcut pași importanți și spre lumea voluntariatului. Cîțiva tineri entuziaști, dedicați, dornici de reușită și de rezultate frumoase au decis să se implice în activitățile bibliotecii și să pătrundă în tainele biblioteconomiei. În programul voluntarilor au intrat jocuri, concursuri, discuţii / dezbateri, ore de lectură şi poveste, lecţii de pictură etc.  Sîntem ferm convinși că acțiunea lor a umplut un gol, a mișcat o inimă, a creat iubire. În fiecare an împreună cu organizația de voluntariat Projects Abroad  planificăm  şi alte acţiuni la fel de interesante, care vin în sprijinul elevilor şi al profesorilor. Unul dintre acestea se referă la învățarea limbilor străine şi se desfăşoară sub forma unor lecţii interactive de învăţare şi perfecţionare a limbilor străine.

Conjugarea eforturilor noastre a făcut posibilă reușita activității.

Vă mulțumim pentru colaborare, pentru contribuția adusă, pentru că ați fost alături de noi.

În speranța unei colaborări la fel de frumoase și pe viitor, vă mulțumim încă o dată. 

Dacă dorim să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei.