Chișinăul citește 2023, a XX-a ediție

Programul de lectură „Chișinăul citește 2023” a ajuns la cea de-a XX-a ediție. Din anul 2004 Programul se desfășoară anual şi este unul din cele mai îndrăgite și longevive programe culturale de nivel municipal, ce promovează lectura și susține cunoașterea aprofundată a literaturi române contemporane din Republica Moldova.

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” a numit trei cărți recomandate pentru trei categorii de utilizatori: copii, adolescenţi şi adulţi.

Pentru anul curent, cele trei cărți semnate de autori autohtoni, selectate și propuse spre lectură, sunt:

1. Întâmplări cu tâlc, de Cristina Bujor – categoria copii;

Cristina Bujor – tânăra care scrie despre ideea de a crește copii atenți la ce se întâmplă în jurul lor, ca ulterior să devină adulți fericiți, întregi și responsabili.

Colecția de povestioare „Întâmplări cu tâlc” abordează lumea emoțiilor și valorilor morale, într-un stil amuzant și apropiat copiilor, prin diferite situații trăite de Tărcuș, Zorba și alte personaje. Cărțile propuse sunt destinate copiilor de 5-10 ani şi binevenite pentru lectură în familie atât copiilor cât şi adulților.

2. Montana, de Alexandru Popescu – categoria tineri;

Alexandru Popescu este un tânăr jurnalist basarabean, născut la Bender (Tighina) și stabilit în Marea Britanie. A scris un roman despre întoarcerea și evadarea din iad. Din iadul transnistrean. „Montana” este metafora unei aspirații spre libertate și a unei iubiri recuperate. Un roman despre fragilitatea și demnitatea vieții, în Est.

3. Patimile după Iov, de Val Butnaru – categoria adulți.

Val Butnaru este un analist politic, dramaturg, publicist și scriitor basarabean, fondatorul trustului media „Jurnal Trust Media”.

VAL BUTNARU, scriitor, jurnalist: „Am încercat prin prisma unei familii care stă în sudul Basarabiei să redau întreaga dramă, de 200 de ani, poate și mai mult, a Basarabiei care este divizată, a fost divizată, a fost împărțită.

„Patimile după Iov” este un roman contemporan, postmodernist, care se axează pe două dintre cele mai frământate secole prin care a trecut Basarabia – de la anexarea acestui teritoriu de către ruşi până în contemporaneitate (războiul de pe Nistru), reprezentând istoria noastră basarabeană, trauma noastră geopolitică ca popor, ca spațiu mental și cultural…

Scopul Programului de lectură „Chișinăul citește” este educarea culturii lecturii în societatea chișinăuiană, promovând şi încurajând lectura ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă, orientând cititorul spre valorile literare şi artistice autohtone.

Programul se va desfășura în toate filialele BM B. P. Hasdeu, în perioada februarie – noiembrie 2023, unde vor avea loc întâlniri cu autorii volumelor incluse în program, prezentări de carte, lecturi publice, discuții-dezbateri, sesiuni foto și autografe. 

Cărţile vă aşteaptă pe rafturile bibliotecilor pentru a fi citite, sunt disponibile aici: https://opac.hasdeu.md/

Lectură plăcută!

Cireş Valentina, şef sector

Săptămâna Internațională de Comemorare a Holocaustului 2023

Anual, la data de 27 ianuarie, în întreaga lume este marcată Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, conform Adunarei Generale a ONU (Rezoluția 60/7) din noiembrie 2005 – cel mai mare genocid din istoria omenirii, care a lăsat o cicatrice adâncă peste toată Europa.

În această zi, în urmă cu 78 de ani, a fost eliberat cel mai mare lagăr de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, în care, femei, copii şi bărbaţi  au fost torturaţi, maltrataţi, mutilaţi şi ucişi în cele mai crunte moduri, în încercarea regimurilor autoritare de a distruge întreaga populaţie evreiască.

Peste șase milioane de evrei, sute de mii de sinti și romi, persoane cu dizabilități, opozanți politici, persoane persecutate ca homosexuali, criminali sau „asociali”, muncitori silnici, prizonieri de război, adepți ai ”martorilor lui Iehova” și nenumărate alte persoane vizate de teroarea nazistă au murit până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în mai 1945.

În Republica Moldova, Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată anual din 2015, conform unei hotărâri aprobate de Parlament.

La Chișinău, victimele Holocaustului sunt comemorate  în cadrul unui miting, organizat de către Ministerul Culturii la Memorialul victimelor fascismului (str. Calea Orheiului, 19, mun. Chișinău), cu participarea demnitarilor de stat, a corpului diplomatic acreditat la Chișinău, a comunității Evreești din Republica Moldova, a Coaliției „Vocea romilor” și a supraviețuitorilor acestor atrocități.

 În raportul Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului, prezentat de Elie Wiesel, scriitor de origine română, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, se arata că doar în 1941, în Basarabia și Bucovina au fost omorâți între 45 de mii și 60 de mii de evrei, iar peste o suta de mii s-au stins urmare a deportărilor în Transnistria. În același raport se mentionează că în 1941 pe teritoriul Basarabiei existau 49 de lagăre de concentrare și ghetouri, iar dincolo de Nistru – 189. În Basarabia, în primul an de război au fost exterminați peste 200 de mii de evrei și peste 10 mii de romi.

Comemorarea acestei zile are drept scop responsabilizarea întregii comunități mondiale de a conștientiza această tragedie fără precedent în istorie și îndeamnă la acțiuni de prevenire a tuturor formelor de antisemitism, rasism, discriminare și intoleranță religioasă față de alții, împiedicând ca astfel de crime să fie repetate.

Valentina Cireş, şef sector

Unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită, pe nedrept, şi „Mica Unire”, act istoric realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un demers de voinţă politică al celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă, dar extrem de importantă, în crearea statului unitar român modern.

Alexandru Ioan Cuza

24 Ianuarie 1859 – Primul pas spre Marea Unire

Unirea Moldovei cu Țara Românească la 24 Ianuarie 1859 este punctul de plecare al marelui vis împlinit al României Mari și pasul fundamental al readucerii națiunii românești în marele concert european.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Alexandru Ioan Cuza a fost forţat de complotiştii din „monstruoasa coaliţie” să renunţe la tron în noaptea 10 spre 11 februarie 1866. La finalul zilei, domnitorul a fost obligat să părăsească ţara. Avea să moară în Germania, la 15 mai 1873. Avea doar 53 de ani. Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I a făcut că actul de la 1859 să fie ireversibil, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Istoria ne arată că uniți putem face orice și că fără susținerea poporului, atunci la 24 ianuarie 1859, domnitorul vizionar Alexandru Ioan Cuza nu ar fi putut înfăptui statul român de astăzi. Prin dubla sa alegere ca domn al Moldovei și Țării Românești, de-acum 164 de ani, au fost puse bazele primelor reforme economice, și astfel ia naștere România modernă.

La mulţi ani, România!

Sursă: Wikipedia

Valentina Cireş, şef sector

Alecu Donici, poet, fabulist şi traducător român

Alecu Donici, sau Alexandru Donici, (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei – d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț) a fost un poet fabulist român basarabea.

Fiul clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei. Prin mijlocirea lui L. A. Capodistria, om de stat şi diplomat al Rusiei, care conducea Basarabia, se înscrie în Corpul de Cădeţi nr. 1 din Sanct-Petersburg (1819). Îşi finisează studiile către anul 1825,  este trimis în grad de sublocotenent în regimentul „Ekaterinburg”, într-o unitate militară din sudul Basarabiei. În 1826 demisionează din armată şi revine acasă.

Debutează cu traduceri din Pușchin și Krâlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii” (scris de poetul rus după vizitarea Basarabiei), mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi cîini ș.a.

La Iași, deține o funcție în Epitropia școlilor, apoi – cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățământului public, a presei periodice, a teatrului național. Întreține legături strânse cu aproape toți literații moldoveni, colaborează la „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și la alte publicații periodice. În afară de fabule, a compus poezii și piese de teatru. Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre scriitorii care „și-au încuscrit talentul individual cu geniul poporului…”, numindu-l, în poezia „Epigonii” – „Donici, cuib de-nțelepciune”.

Opere:
„Opere”, sub îngrijirea lui I. Grecul − Chișinău, 1956;
„Opere”, îngrijirea textului, studiu introductiv, comentarii şi glosar de L. Ciobanu, Chișinău., 1975; ed. a II-a revăzută − Chișinău, 1979;
Scrieri − Chișinău, 1997.

În Republica Moldova sunt licee care îî poartă cu demnitate numele fabulistului A. Donici. În parcul „Ștefan cel Mare”, în 1957 în mod solemn a fost instalat bustul lui Alexandru Donici pe Aleea Clasicilor (lucrarea sculpturului I.L. Cheptănaru); în satul Donici, raionul Orhei găsim Casa-muzeu „Alexandru Donici”, care conține și o colecție bogată de articole de uz casnic, printre care doar un singur obiect personal al poetului, care s-a păstrat până în prezent, o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este adunată o colecție impresionantă de publicații ale acelor vremuri, precum și documente și imagini care, într-un fel sau altul, au legătură cu viața fabulistului.

Bustul lui Alexandru Donici pe Aleea Clasicilor

Casa-muzeu „Alexandru Donici”din satul Donici, raionul Orhei

A murit la 21 ianuarie 1865 la Iași, în Principatele Unite.

Sursa Wikipedia

Valentina Cireş, şef sector

Ioana Pârvulescu – eseistă, publicistă, critic literar

Ioana Pârvulescu (n. 10 ianuarie 1960, Orașul Stalin, România) este o eseistă, publicistă, critic literar român și profesor la Universitatea din București.

A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-franceză, în 1983. Între 1983 – 1990 a fost profesoară (de română și franceză) la Școala nr. 1 din Roata de Jos, județul Giurgiu. Între 1990 –1993 a fost redactor la Editura Litera București. Între 1993 – 2010, este redactor la săptămânalul România literară, responsabil cu secțiunea de critică literară. Rubrici săptămânale permanente în această perioadă: Cronica literară, Premiile literare, Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatura română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin), Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) etc. Colaborări cu articole la principalele reviste culturale din România. În prezent, este profesor universitar la Departamentul de Studii Literare al Facultății de Litere din București.

Devine doctor în filologie, în 1999, cu teza Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, coordonată de criticul literar Nicolae Manolescu. Lucrarea este alcătuită dintr-o primă parte teoretică urmărind definirea prejudecății literare și delimitarea ei, dintr-o a doua parte aplicativă referitoare la literatura română și din anexe arhivistice. A fost publicată parțial cu titlul Prejudecăți literare, Ed. Univers Educațional, București, 1999.

Volume: Lenevind într-un ochi (poezie), Ed. Eminescu, București, 1990; Alfabetul doamnelor (critică literară), Ed. Crater, București, 1999; Prejudecăți literare (teorie și critică literară), Ed. Univers, „Excellens”, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic (eseu), Ed. Humanitas, București, 2003; În intimitatea secolului 19, Ed. Humanitas, București, 2005;  În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, Ed. Humanitas, București, 2007;  Întoarcere în secolul 21, Ed. Humanitas, București, 2009; Viața începe vineri (roman), Ed. Humanitas, 2009; Cartea întrebărilor, Ed. Humanitas, București, 2010; Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2011; Viitorul începe luni (roman), Ed. Humanitas, Bucuresti, 2012; Cum continuă povestea, poezie. Ed. Humanitas, București, 2014; Inocenții, roman, Ed. Humanitas, București, 2016; Dialoguri secrete, Ed. Humanitas, București, 2018; Prevestirea, roman, Ed. Humanitas, București, 2020

Câteva (foto cărţi mai sus) din volumele Ioanei Pârvulescu sunt disponibile în reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, le găsiţi aici: https://opac.hasdeu.md/

Sursa: Wikipedia

Valentina Cireş, şef sector

Cărţi bune de citit în vacanţa de iarnă

Irezistibil  Jill Shalvis

Maddie More constată că trebuie să facă o schimbare radicală în viață când, în aceeași zi, își pierde jobul și decide să renunțe la o relație sentimentală care nu îi mai aduce nici o mulțumire sufletească. Cum nu mai are nimic care să o lege de Los Angeles și refuzând să se lase pradă depresiei, Maddie se hotărăște să preia moștenirea lăsată de libertina ei mamă – un han dărăpănat din orășelul Lucky Harbor, de pe malul Pacificului. Deși vede în această schimbare oportunitatea de a-și găsi un cămin nou și o carieră inedită, lucrurile nu sunt atât de simple când în această aventură trebuie să-și convingă și surorile vitrege să i se alăture. În plus, apariția lui Jax Cullen, constructorul angajat pentru renovarea hanului, un bărbat sexy, fermecător și dispus să îi pună totul la picioare reprezintă pentru Maddie o complicație neașteptată. Va reuși Cullen să o facă să-și depășească problemele de familie, teama de implicare și vulnerabilitatea? Va avea Maddie curajul să acorde o a doua șansă dragostei?

Jill Shalvis este autoarea unui număr impresionant de bestselleruri, majoritatea regăsindu-se în topurile de bestelleruri ale New York Times. De asemenea, a câștigat de mai multe ori premiul RITA al Asociației Scriitorilor de Romane de Dragoste din America și distincția National Readers Choice.

Şarada iubirii / Amanda Quick

După un an plin de aventuri în care a vizitat ruinele antice din Italia și Grecia, Iphiginia Bright se întoarce în Anglia și descoperă că viața mai are multe surprize de oferit. Se pare că mătușa ei Zoe a căzut victimă unui șantaj sinistru și numai Iphigenia este în stare să-l oprească pe vinovat înainte să facă și mai mult rău. Punând la cale un plan ingenios, Iphigenia se va transforma cu totul și va intra în societatea londoneză drept uluitoarea amantă a lui Marcus Valerius Cloud, conte de Masters. Se zvonește că șantajistul este cel vinovat și de dispariția contelui și, pozând în amanta sa necunoscută, Iphiginia este convinsă că poate să-l determine pe ticălos să iasă la iveală. Peste noapte, tânăra stârnește nenumărate pasiuni, chiar și una total neașteptată ¬ însuși contele de Masters, care reapare surprinzător ca să-și cunoască „amanta”. Iar acesta este exact cum se zvonește… arogant, atractiv, seducător, și Iphiginia nu se poate decât să fie entuziasmată când contele este de acord cu șarada ei. Dar cum totul are un preț, și Marcus are propriul plan: să o facă pe frumoasa înșelătoare să se îndrăgostească de el și să-i devină iubită nu numai cu numele.

Săruturi furate / Mary Jo Putney

Sezonul sărbătorilor în Anglia – momentul potrivit pentru secrete pasionale, șoapte savuroase și daruri neașteptate.

O tânără îndrăzneață se străduiește să-și salveze cea mai bună prietenă de la o logodnă nepotrivită… Un spion temerar are pe neașteptate ocazia de a câștiga inima femeii pe care a iubit-o dintotdeauna… O domnișoară de familie bună joacă rolul de chelneriță fermecătoare pentru a-și cuceri alesul inimii, iar fiica unui contrabandist de whisky, îndrăgostită de seniorul ținutului, va face orice pentru a-și împlini visul…

Cele mai cunoscute autoare de romane de dragoste ale momentului vă aduc opt nuvele originale care vă vor transpune în atmosfera plină de farmec a epocii începutului de secol XIX, oferindu-vă câteva superbe povești de iubire, cu final neprevăzut.

Jo Beverley, Mary Jo Putney, Patricia Rice, Nicola Cornick, Susan Fraser King, Anne Gracie, Joanna Bourne si Cara Elliott au scris impreuna 231 de romane si 74 de nuvele, si sunt o prezenta constanta in topurile de bestselleruri ale The New York Times si USA Today. De asemenea, au castigat premii prestigioase, cum ar fi RITA, RT Lifetime Achievement, RT Living Legend si RT Reviewers Choice.

Valentina Cireş, şef-sector

Provocarea verii la „Maramureș”

Totalizarea turului I-i din cadrul Programului „Provocarea verii” – 2022, Biblioteca ”Maramureș”

Programul  ,,Provocarea verii “ aadunat cei mai curioși copii, unde și-au găsit cele mai preferate activități pentru timpul liber în perioada estivală.

În cadrul Programului „Provocarea verii” – 2022, turul I-i, Biblioteca ”Maramureș” s-a implicat activ, promovându-l cu multă inițiativă printr-o diversitate deosebită de activități. Ne-am asumat cu responsabilitate scopul nobil de a dezvolta, susține și educa dragostea de lectură, de cunoaștere a tehnologiilor moderne,  de dezvoltare a creativității și gustului estetic, de formare a abilităților de comunicare, de stimulare a gândirii logice la copii. La baza activităților au stat  urmatoarele tipuri si metode tehnice ca: ore de lectura, activitate ludica (joc prin cunoastere/descoperire), atelier/laborator de creatie, s.a., Participanții au obținut noi cunoștințe despre bibliotecă; au aflat mai multe informații privind istoria bibliotecii și istoria cărții, au descoperit detalii despre biblioteca „Maramureș”, s-au familiarizat cu profesia de bibliotecar, au învățat cum se aranjează cartea la raft și multe altele.

Participând la atelierele de creație organizate de bibliotecari, copiii au făcut prezentări și recomandări de carte, au învățat să scrie o poveste, au scris poezii, au executat lucrări din plastilină, hârtie colorată și au pictat. Copiii au confecționat o carte proprie cu recomandări de carte, cu recenzie despre bibliotecă și cu multă inspirație.

Descoperind biblioteca, participanții au descoperit cărțile, operele autorilor autohtoni și universali. Au fost informați despre serviciile, programele și concursurile care sunt desfășurate în toate filialele BM „B.P. Hasdeu”.

Ajunși la finalul turului I, participanții au plecat acasă cu cunoștințele acumulate despre: cum înregistrăm un utilizator, ce este Catalogul electronic, cum căutăm cartea și cum o rezervăm în catalogul electronic.

      Desfășurarea activităților educative specifice diferitor categorii de vârste, cu tematici speciale s-au desfăşurat cu participarea copiilor de la Liceul ”Vasile Lupu”, Centrul Copilărie, Adolescență și Familie (CCAF), Scoala Primara Gradinita nr 88, Gimnaziul ,,Decebal”, LTPA ,,N.Sulac”, LT ,,L.Rebreanu”, LT ,,M.Viteazul”, s.a., precum și cu centrele pentru persoane cu dizabilități ”START” și ”Planeta Carității”.  Locul desfășurării a variat în funcție de tema și natura activităților de la teritoriul bibliotecii până la terenuri de joacă, la excursii in raza amplasarii sediului nostru.Totalitatea impunătoare de activități organizate – ( 92 activitati), programul respectiv a adunat împreună – (331 participanti), care și-au petrecut eficient vacanța în bibliotecă. O promovare mai ampla a fost constituita pe pagina Facebook si Youtube a filialei ,,Maramures”.