Gabriel Garcia Marquez, scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel, este unul din reprezentanţii de forţă ai realismului magic, care a avut un răsunet mondial. Totuşi nu asta e ceea ce vrem să vă relatăm în următoarele rânduri, deşi ne vom referi exact la opera acestui scriitor trecut prin greutăţile vieţii de mai multe ori şi reuşind, într-un final, să-şi cucerească faima internaţională prin cuvânt.
Astăzi vă vom recomanda o cărţulie care nu se încadrează în stilul atât de bine recunoscut al autorului. Este vorba de cartea „Colonelului n-are cine să-i scrie”, care se presupune că a „izvorât” din două surse. Una din ele, după cum afirmă Gabriel Garcia Marquez, este exemplul bunelului său, care a avut soarta personajului din lucrare. A doua, susţin gurile rele ale criticelor, descinde din perioada în care se afla la Paris, urmărit de mizerie şi sărăcie, unde a cunoscut un bătrân care îşi aştepta pensia de veteran promisă de la stat, dar aceasta întârzia să apară (şi poate că aşa şi nu i-a mai fost acordată niciodată).
(Micro)romanul a fost publicat într-o revistă literară din capitala Columbiei, Bogota, şi în pofida faptului că nu primit nici un onorariu pentru această publicaţie, romanul a avut un succes enorm atâta în ţară, cât şi peste hotarele ei, iar în anul 1962 a fost premiat de către Asociaţia Scriitorilor Columbieni.
Deşi are o construcţie destul de simplă, amploarea şi profunzimea romanului sunt copleşitoare şi sensibilizează oricare cititor. Este descrisă drama unui bătrân care locuieşte într-o sărăcie cumplită împreună cu soţia sa. Speranţa că statul îi va oferi o pensie din care să se poată întreţine îl face să scrie scrisori prin care să o ceară insistent, dar acestea rămân fără nici un răspuns de confirmare. Mai mult decât atât, bătrânii îşi pierd fiul în represiunile politice, aşadar, încercarea de supravieţuire în condiţiile sociale vitrege ale unei societăți corupte este redusă la un tragism tacit şi apăsător.
Se pare totuşi că acest roman nu-şi pierde din intensitate şi actualitate chiar şi acum, după mulţi ani de trecere de la regim autoritar la unul aşa-zis democratic.
Or, ca să descoperiţi romanul în toată amploarea sa şi să redescoperiţi societatea în care trăim, noi vă invităm la lectura acestei opere.