Se spune că primăvara este anotimpul dragostei, tinereții, pasiunilor. Avem motive să credem că este o afirmație pe cât se poate de reală, deoarece odată cu venirea soarelui, cenacliștii s-au reîntrunit la biblioteca „Maramureș”, și de data aceasta cu elan în materie de lirică de dragoste.
Totul a început cu o discuție banală, care urma să răspundă la întrebarea: „Ce e dragostea și de unde se ia aceasta?”, însă firile nonconformiste ale tinerilor nu s-au mulțumit cu un răspuns simplu. Așadar, dezvoltând tematica, iată la ce răspunsuri poetice au ajuns:
Vis
Dragostea este un vis
Sau un refugiu
Ea deznoadă realitatea
Zbor cu aripile ei.
(Cristina Marian)
Lumină sau întuneric?
Lumină sau întuneric?
Dumnezeu sau om?
Bine sau rău?
Întrebări la care omul,
comun de firea lui,
nu a găsit răspuns niciodată
la vreme potrivită
sau la loc.
Lumină sau întuneric?
Când spaima iar în tine-și face loc.
(Irina Onofrei)
Program: DR460573;
Var EL, EA: {0,1}, Natural;
BEGIN
Writeln (‘Dragostea e o poveste nebună!’);
Readln (‘o ia(u) razna!!’);
Case EL+EA=2, then 2= DR460573;
Case EL/EA=0, then writeln (‘ERRRRROR!!!’);
Readln;
(happy) END.
(Diana Ungureanu)
Culoarea dragostei
În dragoste nu mergi pe curcubeu –
Zbori!
Zâmbești de la un verde,
Simți că te rupi de negru
Și dansezi împreună cu albul transparent
Ce te ridică mai sus de cât albastrul.
Și nu te temi să cazi în gri.
Te ții strâns de roșu…
Dragostea îți pune ochelari în culori –
Permite-ți să vezi lumea!
(Natalia Dobrovolschi)
Sfârșit
Dragostea – gradul de absurditate
Ce dictează sufletul lipsit de rațiune.
Ia sfârșit
Când nu te mai poți
Întoarce înapoi.
Un somn din care te trezești tresărind.
Dragostea – o frumoasă amintire…
Nu o curma!
(Natalia Burlacenco)