Emilian Galaicu-Păun & Cenaclul „Magia cuvântului”


Întâmplător sau nu, ziua de 20 martie este recunoscută în lume prin două evenimente: Ziua Francofoniei şi Ziua Mondială a Fericirii. Ziua imediat următoare este proclamată Ziua Mondială a Poeziei.

Emilian Galaicu-PaunOr, densitatea acestor evenimente la „metru patrat” de timp pare să fi cerut de la sine şi o activitate pe măsură, ceea ce s-a şi realizat, deoarece ieri după-amiază, în incinta bibliotecii noastre, a avut loc o manifestaţie deosebită, care a contopit valorile a toate trei sărbători.

Vorbim despre vizita mult-aşteptatului scriitor şi traducător Emilian Galaicu-Păun, care a constituit parte din proiectul cenaclului „Magia cuvântului”, iar evenimentul a putut fi organizat în cooperare cu poeta Victoria Fonari, care a fost şi moderatoarea activităţii.

Absorbiţi de încântare faţă de acest poet, prozator, critic literar şi traducător, cei prezenţi l-au ascultat cu cea mai mare atenţie, interacţionând cu întrebări, opinii, interpretări.

Una din cele mai „înrăite” admiratoare – Mihaela Motruc – a venit cu un cadou foarte special şi personalizat, un portret al scriitorului, care, să recunoaştem, a fost pe placul lui. Anastasia Bancu, o altă participantă, a venit cu un recital al poemului „Levitaţie (din umbră)” al autorului vizat.

Ce s-a discutat? S-au pus în discuţie mai multe aspecte literare şi artistice, dat fiind faptul că atât scriitorul, cât şi audienţa, au fost persoane (de ce nu, chiar personalităţi) care gândesc multilateral şi multiaspectual, deoarece marea majoritate erau elevi de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” şi printre ei se aflau studente de la Facultatea de Litere USM.

Începând cu discuţii asupra recentului volum de poeme „A-Z. best”, volum apărut cu mari insistenţe şi cu mici (dar importante) pretenţii de structurare şi organizare, poetul a trecut, pe rând, printr-o serie de subiecte de dezbatere care au confirmat (a câta oară!) intelectul înalt, gândirea şi viziunile nonconformiste, care au avut priză la public.

Câteva idei considerâm că vor avea continuitate prin cei care le-au prins, de exemplu: „Ce vrem (aşteptăm) de la literatura pe care o citim?”, faptul că avem opţiunea de scriere, dominantele şi accentele scrierii, raportul (şi decalajul) dintre opera de artă şi public, dimensiunile (non)-literare ale opereri, axul / generatorul / motorul unei lucrări artistice etc.

Acestea au fost nucleele discuţiilor şi dezbaterilor iniţiate şi susţinute de către scriitorul Emilian Galaicu-Păun şi membrii cenaclului „Magia cuvântului”.Activitatea s-a sfârşit şi nu s-a sfârşit. Au mai rămas multe de spus.

Dar acestea le-am lăsat pentru o viitoare vizită, pentru a nu epuiza feeria momentelor în care ne-am aflat împreună cu Emilian Galaicu-Păun.

Italia, un stat tînăr cu un lung trecut influent


Margherita Riva, voluntară din Italia în Republica Moldova, a venit astăzi cu o prezentare despre țara sa. Ne-a prezentat-o în cele mai frumoase culori și cu cele mai frumoase cuvinte: țara diversității și a contrastelor, care nu poate să nu placă. Aici orașele sînt pline de viață, iar în munții îndepărtați timpul pare că a încremenit, în fiece colț de țară, pe cîmpuri sau grădini descoperi mărturii emoționante ale unui trecut măreț: care datează din epoca romanilor, grecilor și etruscilor. Natura oferă priveliști inegalabile: sălbătăcie în Abruzzi și în Alpi, vulcani în sud, izvoare fierbinți și peșteri stranii în mai multe zone, precum și un litoral de o frumusețe frapantă.

Tinerii Centrului de zi și activități ”Start” pentru persoane cu disabilități de intelect, cu ușurință au identificat ”cizma” pe hartă amintindu-și despre pastele făinoase – de toate formele și mărimile și cu o infinitate de sosuri – renumite în Italia, de pizza, care a cucerit toate continentele și o gamă întreagă de vinuri cunoscute peste hotarele țării. Menționăm că domnișoara voluntară a venit cu constatări, completări și argumentări.

Ne-a recomandat moderatoarea activității să vizităm orașele istorice Roma, Veneția, Pisa, Florența – zone de atracție turistică, vizitate zilnic de mii de turiști. Italia este bine cunoscută și pentru arta și cultura sa. Aici au fost menționate nume care au influențat la dezvoltarea culturii italiene: Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Vivaldi etc.

Italia este una din cele mai frumoase țări din lume – aceasta a fost concluzia ascultătorilor, afirmație, cu adevărat, întemeiată.

Pădurea – mediu de viaţă natural


„Pădurile dacă ar şti să plîngă, ne-ar inunda casele cu lacrimi” cu aceste cuvinte ale lui Nistor Ioan Bud am început discuţiile din 02.02 a.c. la tema Pădurea – mediu de viaţă natural. Apoi am continuat prin ai informa că dacă omul nu s-ar fi amestecat în treburile naturii, pe planeta noastră ar fi fost mult mai multe păduri de cîte avem acum, aspectul lor fiind cu totul altul. Omul a schimbat radical înfăţişarea Pămîntului, distrugînd imense masive forestiere, sau prefăcîndu-le după bunul său plac. La cei mai puternici factori ai mediului geografic, care secole la rînd au lucrat la formarea pădurilor, s-a alăturat factorul uman. Urmele înfluenţei lui asupra masivelor forestiere pot fi găsite în orice colţuşor al globului pămîntesc, în toate regiunile geografice şi la diferite înălţimi deasupra nivelului mării, la toate popoarele şi în toate ţările.

Copiii ne-au uimit prin faptu că au dovedit prin cunoştinţele lor că ştiu care este rolul pădurilor în viaţa noastră de zi cu zi. Asfel succind vom da cîteva exemple:

Copil 1: Pădurea, datorită structurii, formei şi densităţii arborilor care o compun, modifică climatul zonei în care se găseşte şi creaază în interiorul său un microclimat cu caractere diferite de cele ale terenului descoperit.

Copil 2: Poluarea, în orice condiţii s-ar manifesta, în atmosferă, în apă, în sol şi de orice natură ar fi, chimică, radioactivă este o acţiune agresivă asupra integrităţii mediului înconjurător. Dezvoltarea în ultimele decenii a combinatelor industriale de pare capacitate, instalate în preajma pădurilor, a avut efecte fitotoxice din ce în ce mai mari, prin reducerea productivităţii pădurilor, degradarea sau chiar distrugerea lor, parţială sau totală.

Copil 3: Nu este posibilă o societate sănătoasă într-o natură bolnavă. Relaţia pădure – sănătate se bazează pe principiil medicinei ecologice. Această medicină acordă importanţă majoră peisajului în ansamblul său, întrucît aceasta influenţează comportamentul omului.

Copil 4: Rolul pădurilor este important direct şi indirect, prin funcţiile lor ecologice, de protecţie a celorlalţi factori de mediu. Protecţia aerului se bazează pe capacitatea pădurii de a emana O2, element chimic indispensibil menţinerii vieţii.

Copil 5: Pădurea este lăcaş biologic pentru un număr mare de plante cu virtuţi curative.

Copil 6: În viitor, pădurile trebuie orientate către realizarea structurilor naturale, care este legea de aur a silvicuturii ecologice. Omul poate să reacţioneze pozitiv sau negativ asupra stării de sănătate a pădurii şi prin aceasta poate influenţa propria lui sănătate.

Concluzie: Cel mai periculos poluant al Terrei este sărăcia spirituală a omului modern.