Pe 14 februarie îndrăgostiţii din întreaga lume l-au sărbătorit pe Sfîntul Valentin, protectorul îndrăgostiţilor, iar peste cîteva zile, pe 24 februarie vin Dragobetele – ziua constituirii perechilor, o sărbătoare moştenită încă de la strămoşii daci, o sărbătoare neaoşă a neamului nostru. Sînt zile speciale pentru cei îndrăgostiţi, cei care se iubesc, dar şi pentru cei care visează ca arcul lui Cupidon să-i nimerească cu săgeata dragostei.
Cu acest prilej Biblioteca “Maramureş” a invitat elevii claselor a IX de la Liceul “Nicolae Sulac”, pentru a consacra o zi DRAGOSTEI, la o discuţie cu mottoul: Dacă dragoste nu e, nimic nu e.
Domnişoara Elena Leah, moderatorul activităţii, împreuna cu elevii a încercat să dea o definiţie pentru acest cuvînt murmurat chiar şi de cei ce nu-i cunosc cu adevărat sensul. Fiecare si-a expus aforistic părerea cam ce ar însemna dragostea pentru fiecare din ei.
Dragostea e o bucurie. Dragostea e o nebunie. Dragostea e atotputernică, ea face minuni. Dragostea ne înfrumuseţează viaţa, dar tot ea o poate şi zdrobi. Numai prin dragoste cunoşti cu adevărat lumea. Nu e dragoste dacă nu e reciprocitate. Dragostea uşor găsită nu e dragoste adevărată. Dragostea cere jertfe şi compromisuri. Da aşa e ea dragostea…
E firesc că sunt doar la vîrsta copilărie şi adevărata dragoste urmează să o cunoască. La această oră, însă, s-a discutat doar o latură – dragostea în artă şi anume în literatură. Dragostea a inspirat muzicieni, pictori, sculptori, scriitori şi datorită dragostei au apărut cele mai frumose şi mai valoroase opere de artă. Nimic nu sensibilizează inimile mai delicat decît căteva rînduri de dragoste, scrise la lumina sufletului, cu peniţa muiată în zorii dimineţii.
Iubirea luminoasă, tainică, sfîntă, divină, eternă, sinceră, curată, profundă, aleasă, fascinantă, înălţătoare, sublimă, purificatoare, minunată, fierbinte, nebună, romantică, platonică, iluzorie, efemeră, inexplicabilă, irepetabilă – a inspirit pe mai toţi poieţii lumii, chiar şi cei mai raţionali nu au putut rămîne indiferenţi în faţa acestei legi.
S-a spus că cel mai vechi mesaj scrijelit de mina omului ar fi o solie de dragoste, chiar dacă aceasta ar fi o erezie a unor visători nebuni. Pentru copii au fost selectate cîteva rînduri din Biblie, Cîntarea cîntărilor ca fiind cele mai vechi gînduri de dragoste:
Să mă sărute cu sărutările gurii lui!
Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vîntul,
mirodeniile tale au un miros plăcut.
Numele tău este ca o mireasmă vărsată.
De aceea te iubesc pe tine fetele! etc.
Au ascultat cu interes aceste fragmente din Biblie, a urmat Parabola Iubirii, un text vechi de dragoste, după care elevii şi-au expus părerea asupra celor lecturate. Nimic nu este mai frumos şi mai sublim pe această lume decît dragostea cea mare, care înalţă şi purifică sufletele noastre. Doar ea dă sens existenţei omului şi îl apropie sau chiar îl contopeşte pe acesta cu divinitatea.
Fie ca eşti implicat într-o relaţie, fie că eşti singur, poveştile romantice vor rămîne întodeauna nemuritoare şi te vor face să visezi. Şi, cine ştie, poate şi povestea ta este la fel de romantică ca a personajelor principale. S-au recomandat spre lectură cîteva romane de dragoste din literatura română şi universală.
Romane de dragoste din literatura univarsală
Love Story de Erich Segal
Dragostea înseamnă să nu spui niciodată “îmi pare rău”. Probabil una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste spuse vreodată, “Love Story” cu siguranţă nu te va lăsa indiferent. Autorul a creat o poveste remarcabilă în care generaţii întregi de tineri s-au regăsit. Romanul este povestea a doi tineri colegi de facultate, a căror dragoste a rămas nemuritoare. Oliver Barrett, un tînăr care provenea dintr-o familie înstărită şi Jennifer Cavilleri, o tînără modestă, dar cu multe vise, se îndrăgostesc. Părinţii lui Oliver îi trasaseră deja întreaga viaţă, după bunul lor plac, iar Jennifer îşi dorea cu ardoare să studieze muzica la Paris. Dragostea lor este însă mai puternică decît visele şi planurile părinţilor. Oliver renunţa la averea părinţilor şi se căsătoreşte cu Jenny. Traiul modest nu îi sperie pe cei doi tineri, care sunt fericiţi împreună. Însă viaţa nu este întotdeauna aşa cum ne aşteptăm. Planurile celor doi tineri pentru o viaţă întreagă alături se spulberă atunci cînd Jenny este diagnosticată cu leucemie.
Pe aripile vîntului de Margaret Mitchell
Romanul lui Margaret Mitchell este unul dintre cele mai reprezentative pentru literatura americană. În afară de povestea tulburătoare de dragoste dintre cei doi eroi principali, cartea este şi povestea întregii Americi. Pe aripile vîntului este una dintre cele mai cunoscute poveşti de dragoste: aceea dintre Scarlett O’Hara şi Rhett Butler. Planurile lui Scarlett, pasiunile ei şi eforturile de a salva Tara sunt punctele forte ale romanului. În această lume a relaţiilor reci şi brutale pe care Nordul industrial o aducea pe pămîntul plantatorilor sudişti, numai Scarlett şi Rhett pot supravieţui. Aceasta este marea lor dragoste şi împlinire.
Mîndrie şi prejudecata de Jane Austen
Mîndrie şi prejudecată este un roman sensibil şi romantic. Este un amestec între iubire, drama, eşecuri şi izbînzi, dar în final reuşeşte să ne convingă ca o astfel de dragoste este posibilă. Cartea ne spune povestea celor cinci surori Bennet: Jane, Elizabeth, Mary,Catherine şi Lydia şi poveştile lor de iubire. Cei care sunt vinovaţi de sentimentele “necurate” ale fetelor sunt cei doi tineri, Charles Bingley şi Fitzwilliam Darcy.
Povestea se derulează meticulos şi pune aristocraţia engleză de la sfîrşitul anilor 1700 într-o lumină interesantă, în care doamnele din societatea boierească încearcă să impună tinerelor ce partener de viaţă să-şi aleagă. “Mîndrie şi prejudecată“ este povestea independenţei şi curajoasei Elizabeth Bennet, una dintre cele cinci surori care trebuie să ia în căsătorie pe bogatul, dar arogantul Mr. Darcy. Ceea ce urmează este una dintre cele mai frumoase, amuzante, naturale, încîntatoare, inteligente şi savuroase curtare cunoscută în literatură.
La răscruce de vînturi de Emily Bronte
Potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie, „La răscruce de vînturi” a fost aleasă cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor. Romanul prezintă povestea zbuciumată de dragoste dintre Heathcliff şi Catherine Earnshaw. La răscruce vînturi este o poveste pasionantă de dragoste şi răzbunare şi subliniază forţa distructivă a iubirii: Catherine şi Heathcliff, deşi împart o dragoste puternică, sfîrşesc prin a se distruge reciproc.
Jane Eyre de Charlotte Bronte
Romanul Jane Eyre este izvorît dintr-o viaţă plină de greutăţi şi suferinte, de frămîntări şi constrîngeri, care au ascuţit mult agerimea de spirit a eroinei nespus de simţitoare. Charlotte Bronte foloseşte arta pentru a proclama adevăruri trăite. Ea oferă tuturor ceva din propria ei viaţă amară şi tragică, prin marturisirea revoltelor şi nădejdilor, deziluziilor şi visurilor.
Poveşti de dragoste din literatura română
Critici şi scriitori români contemporani au făcut un top al celor mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română. Cu toţii au fost de acord că perioada interbelică a fost cea mai prolifică din acest punct de vedere. Cele mai frumoase poveşti de iubire au fost scrise de Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Gib Mihaescu şi Garabet Ibraileanu. Ei au oferit cititorilor, prin paginile cărţilor, momente emoţionante şi frumoase.
Maitreyi de Mircea Eliade
Opera lui Mircea Eliade este un roman de o remarcabilă intimitate. “Maitreyi” este povestea de iubire a lui Alain, un tînăr francez cosmopolit care ajunge în India. Această ţară îl atrage imediat, prin mister, frumuseţe şi cultură. Însă şi altceva îl mai atrage în India. Este vorba de o tînără indiancă, Matreyi, fiica gazdei sale, de care se îndrăgosteşte. Ceea ce urmează este o poveste de dragoste atipică pentru acea perioadă şi mai ales pentru acele locuri. Este o poveste de dragoste care se dezvoltă frumos, senzual şi mistic, dar care se sfîrşeşte tragic. Prin sensibilitate şi naturaleţe, Maitreyi reprezintă eternul feminin, care iubeşte cu adevărat.
Patul lui Procust de Camil Petrescu
În Patul lui Procust, Camil Petrescu prezintă dramele iubirii şi ale intelectualului. Personajele se definesc prin neputinţa de realizare prin comunicare, atît pe plan erotic, cît şi pe plan social. Personajele cărţii lui Camil Petrescu au o existenţă paralelă. Fred o iubeşte pe doamna T, dar nu îşi mărturiseşte iubirea, Ladima o iubeşte pe Emilia, iar Emilia nu iubeşte pe nimeni. Cel care aduce în prim plan viaţa celorlalte personaje, dar şi a lui însuşi, este Fred.
Pentru Fred Vasilescu, iubirea este experienţa fundamentală. Dragostea înseamnă cunoaştere. Intîlnirea cu doamna T. este un punct de referinţă în existenţa sa: „noţiunea de normal eu nu o am decît comparînd existenţa mea de dinainte de a întîlni pe doamna T. cu existenţa mea de acum”. Iubirea pentru doamna T. a dat sens existenţei sale şi îi lărgeşte sfera spirituală: „nici nu bănuiam atîtea înţelesuri cîte îmi sar în ochi de atunci încoace”.
Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război de Camil Petrescu
Ştefan Gheorghidiu se căsătoreşte cu Ela din dragoste. El era student la Filozofie, ea la Litere. Dragostea dintre ei aducea în viaţa lui de student sărac unica bogăţie spirituală pe care o năzuia. Dar o moştenire neaşteptată, lăsată lui de Tache Gheorghidiu, unchiul sau foarte bogat, îi transformă viaţa. Atrasă în lumea marii burghezii, Ela se adaptează la morala acesteia.
Noua sa condiţie socială o conduce la mondenitate şi cochetărie erotică şi dragostea pentru soţul ei scade. În psihologia lui Ştefan Gheorghidiu îşi face loc gelozia. Sentimentul devine exclusiv dominant şi-l torturează. De la nevoia de dragoste absolută la gelozia chinuitoare, acesta este procesul sufletesc al lui Ştefan Gheorghidiu.
La finele activităţii elevii au vorbit şi ei despre romanele de dragoste citite, prezentînd pe scurt subiectul, recomandînd şi celeorlalţi spre lectură.
Iar concluzia e una: Toate în lume sînt dirijate de această lege supremă a universului cu ajutorul căreia Dumnezeu a creat lumea. Dragostea nu va pieri niciodată.
Apreciază:
Apreciază Încarc...
BIBLIOTECA MARAMUREȘ 