Lacrima lui Grigore Vieru


Ziua de joi a venit cu un mare eveniment – ziua de naştere a lui Grigore Vieru, care a fost un prilej de sărbătoare în întreaga ţară, inclusiv şi la biblitoeca „Maramureş”, care a fost gazda unui eveniment cultural dedicat marelui poet basarabean. Oaspeţi şi invitaţi ne-au fost studentele de la Facultatea de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova şi elevii de la Liceul Republican cu Profil Real. Activitatea a fost ghidată de Victoria Fonari, poetă şi doctor conferenţiar la Universitatea de Stat.

Lacrima lui Grigore VieruActivitatea s-a început cu o succintă introducere în creaţia lui Grigore Vieru, marcată, în special, de poezia poetei Victoria Fonari dedicată Maestrului „Lumina Durerii” (publicată în periodicul „Dor de Basarabia”, ediţia din februarie 2009). Aceasta a dat tonul unui frumos recital de poezii ce a urmat.

Printre poeziile lui Grigore Vieru, care au fost recitate cu mult fast, au fost semănate şi creaţii proprii ale tinerelor poete de la Facultatea de Litere, Ecaterina Cernavca, Irina Caţer, Nadejda Luca şi Ecaterina Rotari, care au venit cu versuri de o afectivitate deosebită, dedicate acestei mari personalităţi a literaturii şi a culturii noastre.

După momentul poetic care a destins atmosfera lirică în toată biblioteca, au luat amploare discuţiile asupra operei vierene, fiind abordate cele mai diverse momente ale creaţiei poetului. S-a observat pregnant un fel de „sete” de viaţă, de cunoaştere şi lectură, sete de dragoste, toate acestea fiind explicate îndelung, ajungându-se la o concluzie unanimă că aceasta provine din condiţiile social-culturale precare, de interdicţii, când literatura era „sliţită” (când Eminescu şi Blaga erau scriitori necunoscuţi şi chiar interzişi), din perioada istorică în care şi-a făcut studiile şi şi-a început cariera literară Grigore Vieru. Un alt aspect, preluat din autobiografie, i-a marcat profund creaţia, este vorba despre dragoste, mai ales dragostea maternă, în care fiul-poet îşi exprimă dragostea enormă faţă de mama sa. Această dragoste vine din faptul că în copilăria sa, mama i-a fost cel mai puternic pilon de susţinere în tot ceea ce făcea. Din anii războiului, când era copil, a rămas fără tată, iar acesta a fost înlocuit efectiv de mamă, care şi-a asumat astfel dubla responsabilitate parentală. De altă parte, sărăcia şi foametea care au bântuit în acele vremuri prin ţară l-au determinat pe poetul în devenire să înţeleagă tragismul existenţei şi să preţuiască tot ceea ce a venit de la mama sa, valorile spirituale pe care i le-a cultivat prin tot ceea ce făcea pentru el. Grija mamei pentru fecior nu a încetat nici atunci când acesta a crescut, această grijă nu a încetat, poate nici după moartea ei. Aceste aspecte sunt copleşitor abordate în poeziile lui Grigore Vieru dedicate mamei. Or, cum afirma Alex Ştefănescu, „Grigore Vieru arLacrima lui Grigore Vieru merita Premiul Nobel pentru poezia dragostei filiale”. Totodată, în această ordine de idei, a fost relevată importanţa sa nu numai pentru cultura, dar şi pentru limba şi poporul nostru, dominante pentru care a luptat până la ultima suflare.

La sfârşit, una dintre participante – Mariana Stadnic – a propus o activitate interactivă, prin care toţi ceilalţi s-au relaxat şi au avut ocazia să recepteze opera şi mesajul poeziilor lui Grigore Vieru prin filiera literară şi picturală, receptare ce a antrenat spiritul de observaţie şi imaginaţie. Participanţii cei mai activi pe tot parcursul manifestaţiei au fost premiaţi.

Deşi activitatea la bibliotecă a luat sfârşit, cugetările asupra liricii şi asupra valorii lui Grigore Vieru în cultura noastră rămân să urmeze o continuitate datorată pe drept acestui scriitor de vază!

De ziua poetului Grigore Vieru


Grigore Vieru
Grigore Vieru

Mâine, 14 februarie 2013, ora 11:30, în incinta bibliotecii „Maramureş” va avea loc manifestarea consacrată lui Grigore Vieru cu genericul Lacrima lui Grigore Vieru. În cadrul acesteia vor avea loc comentarii şi analize ale operei şi eului liric vierean, precum şi recital poetic şi prezentarea creaţiilor proprii dedicate marelui poet.

Biblioteca „Maramureş” vă aşteaptă cu drag să participaţi în cadrul acestei frumoase manifestări!

Grigore Vieru – un poet al „pătimirii” noastre


Conferinţă

„Trăind într-un timp al freneziei, al vitezei… Grigore Vieru a promovat astfel de valori precum mama, natura, patria ș.a. …” – așa a început conferința din joia săptămânii lui Grigore Vieru, unde a fost redescoperită natura ilustrului poet prin prisma capodoperelor sale.

Săptămâna lui Grigore Vieru se apropie de sfârșit, dar activitățile culturale dedicate acestui mare poet sunt încă în toi. Astfel, pe data de 16 februarie 2012 biblioteca „Maramureș” a fost gazda conferinței cu genericul „Grigore Vieru – un poet al „pătimirii” noastre”, iar drept motto a servit afirmația lui Vieru: „Nu cunosc un dar mai frumos din partea unui musafir, decît de a-mi elogia ţara în limba casei mele”.

Scopul acestei conferințe, ca și a tuturor celorlalte manifestații culturale din această săptămână, a fost descoperirea valorilor promovate de marele poet al timpurilor noastre Grigore Vieru. Participanții la această activitate au fost elevii claselor a X-a și a XI-a de la Liceul Teoretic de Arte „Nicolae Sulac” și Liceul Teoretic „Litterarum”, ghidați de profesoarele de literatură română Nina Simon și Oxana Cernalevschi. Invitații de onoare ai acestei întruniri, scriitoarele Victoria Fonari (care a fost și moderatoarea conferinței) și Lidia Grosu, împreună cu actorul Sandu Aristid Cupcea, au marcat începutul  cu niște discursuri succinte, dar cu un conținut foarte sugestiv și cuprinzător și lecturări foarte vii și plastice ale creației vierene și dedicate poetului.

Esențele acestor relatări concise au fost continuate destul de minuțios de către discipolii doamnei Simon în expunerile lor despre mamă, copilărie și alte valori propagate de poet în operele sale. În mod curent, au uimit asemenea prezentări cu o viziune mai puțin comună cum ar fi „Poeții nu mor niciodată…”  sau „Grigore Vieru – Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”.  Un lucru e cert, toți liceenii au luat prin surprindere în cel mai bun sens a cuvântului pe invitați, demonstrând încă o dată că tânăra generație are un mod „sănătos” de percepere a literaturii noastre, mai ales a poeziei vierene, care este atât de simplă la suprafață și totuși atât de complexă dacă este percepută în toată profunzimea ei. Sfârșitul a fost marcat de premierea elevilor-participanți cu diplome de merit și cu premiile bine-meritate.

În încheiere, parafrazând spusele doamnei Lidia Grosu, afirm cu certitudine: Grigore Vieru reprezintă destinul poporului nostru, el a fost cel care a scris, a plâns și a râs, apoi a tăcut în limba română.

Concurs de poezie „Tu, iarbă tot ai mamă?”


Destin irepetabil în istoria basarabiei, Grigore Vieru lasă moştenire o operă ce abia acum, după trecerea lui la cele veşnice, îşi va contura adevăratele ei dimensiuni. E vorba nu doar de creaţia poetică, domeniu în care poetul Grigore Vieru a perseverat constant şi cu apreciabile rezultate de-a lungul a peste cinci decenii, poezia lui iradiind parcă, în lipsa poetului, noi valenţe emoţionale şi de expresie.

Miercuri, 15 februarie la Filiala „Maramureş” s-a desfăşurat concursul de poezie „Tu iarbă tot ai mamă?”. Participanţi au fost elevii claselor a VII-a a liceului „Nicolae Sulac” cu care biblioteca colaborează. Scopul acestui concurs e de a aduce o comemorare marelui poet, şi de a demonstra lumii întregi că poezia lui continuă să dăinuiască.

Impresionaţi am rămas chiar din primul moment cînd s-a dat start concursului. Copii au recitat poezii ce le-au selectat cu stricteţe, deoarece au zis ei la sfîrşit: Ideea poeziei alese coincidea cu starea mea sufletească pe care o aveam la moment.

Din poeziile recitate au fost: Nu am moarte cu tine nimic; Mi-e dor de tine mamă; I-o linişte iubire; Legămînt; Prin mine un cîntec, Cu viaţa, cu dorul ş.a.


Credem, suntem siguri chiar, că cei care valorifică creaţia lui Vieru vor ajunge oameni mari dovadă fiindu-ne prezenţa lor la concurul organizat de noi.

Biblioteca a remunerat aceşti copii frumoşi cu Diplome de participare, Dilomă de merit şi Diploma Cea mai frumoasă poezie. Toate acestea au fost însoţite de cîteva volume de poezie din colecţia noastră.

Iar pentru a cunoaşte mai bine viaţa şi opera poetului nostru, am pregătit o victorină din cîteva întrebări.

1. Cum se numeşte volumul de debut al lui Grigore Vieru, scris pe cînd era student? Alarma

2. În ce revistă a fost publicată pentru prima dată poezia Legămînt? Nistru

3. În ce an vizitează pentru prima dată poetul România? 1973

4. Ce film muzical pentru copii, al cărui autor este Grigore Vieru, regizor Ion Popescu Gopo se lansează la Chişinău şi Bucureşti, autorul muzicii este Eugen Doga? Maria Mirabela

5. Cum se numeşte discul cu cîntece pe versuri de Grigore Vieru , interpretate de Ion şi Doina Aldea-Teodorovici? Răsai

6. Ce jocuri erau mai populare în copilăria lui Grigore Vieru? Porca, Ţurca, de-a vaţiascunsălea.

7. Dacă nu îl înzestra Dumnezeu cu harul poetic, ce altă ocupaţie îşi alegea Grigore Vieru? Medicina.

Devenind clasic în timpul vieţii, Grigore Vieru este o figură emblematiică a neamului nostru, dar şi a literaturii secolului XX. Rar se întîmplă ca un scriitor să devină, în timpul vieţii, atît de popular, atît de iubit de la ţăran pînă la academician, precum a fost distinsul poet Grigore Vieru! Poporul nostru l-a nemurit în viaţă, considerîndu-l la propriu şi la figurat scriitorul poporului.

Simplu ca sufletul la suprafaţă şi complex în profunzime, marele nostru poet naţional Grigore Vieru este un fenomen care emană veşnic lumină spirituală.

Suntem siguri, creaţia lui va dăinui în veci.

 

Masă rotundă: Grigore Vieru – în amintirea copiilor


Cele două luni de iarnă, dar mai ales zilele de 18 ianuarie şi 14 februarie, ne-au umplut sufletele cu o tristeţe şi cu o bucurie: tristeţea că nu-l mai avem, bucuria că l-am avut…

Acum, cînd, de doi ani, Grigore Vieru  nu mai este printre pămînteni, ne-am pomenit cu dorinţa de a-l avea printre noi, de a-i spune cît ne este de drag şi scump. De această pornire sufletească au fost cuprinşi elevii claselor a VIII, a IX şi a X  de la Liceul „Nicolae Sulac”, care au participat la o Masă rotundă de comemorare a scriitorului, organizată la biblioteca „Maramureş”. Moderatoarea activităţii, Elena Leah (designer artistic la revista NOI) a discutat cu copiii despre nepreţuita Valoare pe care Poetul ne-a lăsat-o ca moştenire. Grigore Vieru a fost mai mult decît un poet. El a fost un simbol al ţării nostre. La întrebarea Cînd şi cum l-aţi cunoscut pentru prima dată pe poet? au fost răspunsuri diferite: Acasă, mama îmi citea; La grădiniţă, de la educatoare; La şcoală, de la învăţătoare; La televizor, radio, spectacole, întîlniri…

Elena Leah se bucură că l-a cunoscut pe scriitor personal, un om de o simplitate deosebită şi a împărtăşit şi copiilor din impresiile sale. A avut fericita ocazie de a-l vizita la spital, in ultimele clipe ale vieţii.

Elevii evident s-au pregatit pentru discuţie şi au menţionat cele mai importante date din viaţa scriitorului, iar moderatorul a venit cu cîteva lucruri curioase despre autor:

–       Grigore Vieru a debutat în presa din România cu un ciclu de versuri tradus din …ruseşte;

–       Cind revenea de la Bucureşti, compartimentul trenului era plin cu saci cu cărţi, chiar dacă era interzis.

Cărţile aduse de el: Iorga, Blaga, Preda, Stănescu etc. – le-a citit aproape un sfert de Chişinău. Nu era zgîrcit, le „împărtăşea” şi altora ca pe o azimă. Într-o perioadă de deznaţionalizare feroce a Basarabiei, de la el, dar şi din acele cărţi, generaţia noastră a pătruns adevărate sensuri ale noţiunilor de Patrie, Neam, Limbă, Istorie, sovietizate excesiv.

Curios pentru copii a fost să asculte istorioare legate de viaţa scriitorului.

– La o grădiniţă din Chişinău era preconizată o întîlnire cu G. Vieru. Deoarece autorul era plecat din ţară, Uniunea Scriitorilor l-a trimis la întîlnire pe poetul Ion Vieru.

Dar copiii nu pot fi minţiţi. La un moment dat unul dintre copilaşi s-a ridicat şi a   protestat:  Noi vrem s-ăl vedem pr Grigore Vieru cel adevărat.

Vieru cel adevărat era doar unul.

– La o întîlnire la Biblioteca „Ion Creangă” din Chişinău, poetul a început să recite una din cunoscutele sale poezii: „Tata fluiere ne face, Noi cîntăm voios…”

Şi aici poietului, se mai întîmplă, i-a dispărut vocea, şi atunci toată acea sală de copii  s-a transformat într-un fel de cor antic, care l-a ajutat pe poet să-şi termine poezia: „…Pentru pace, pentru pace Mulţumim frumos.”

Se crease într-un moment impresia că acei copii cunoşteau mai bine decît Grigore Vieru propriile lui versuri.

– N. Dabija, în anii studenţiei, în cadrul unei expediţii de colectare a literaturii folclorice, a întîlnit un bătrîn de vreo 80 de ani care a recitat mai multe poezii din creaţia lui G.Vieru. La întrebarea de unde le cunoaşte, uncheşul a răspuns: De la maică-mea, care le-a auzit şi ea, la rîndul ei, cred că de la bunica ei…

Ne face să zîmbim, căci acele femei trăiseră pe vremea lui Eminescu.

Multe din poeziile lui au devenit aproape folclor, lumea le rosteşte, trecîndu-le din gură în gură, omiţîndu-le autorul.

– În ziua înmormîntării lui Vieru s-au vîndut toate florile din Chişinău, încît s-a auzit că cineva s-a deplasat cu o maşină la Ialoveni să procure cîteva crizanteme.

Se pare că abia după ce a plecat poetul, Basarabia şi-a dat seama ce a însemnat acesta pentru ea.

Recitarea versurilor îndrăgite semnate de G.Vieru, este şi acesta un mod de a-l comemora , de a ne aminti de cel ce a fost…

Elevii şi-au reamintit cu placere poeziile preferate: Atît de mult, Mă rog, Tata, În limba ta, Mamă, tu ieşti…, Cămăşile, Legămînt etc. Au argumentat fiecare motivul alegerii făcute, precum şi ideea poeziei.

Cu emoţii deosebite a declamat E.Carabet poezia Inscripţie pe stîlpul porţii, poezie care i-a adus elevei o menţiune la un concurs republican de poezie.

Copiii au enumerat o serie de cîntece scrise pe versurile lui Vieru, numind şi unii interpreţi ce i-au cîntat Cuvîntul.  Au fost miraţi să audă de unele cîntecele foarte cunoscute de ei, sunt semnate de scriitor.

Poetul Grigore Vieru a fost şi este apreciat pentru tot ce a făcut pentru poporul român, precum şi pentru alte popoare, au fost lecturate cîteva din aprecierile marilor critici, poeţi şi oameni de ştiinţă ca: Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Gheorghe Ciocoi, Mihai Dolgan, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Arcadie Suceveanu, Spiridon Vangheli, Iurie Sadovnic…

Au trecut doi ani decînd Grigore Vieru nu mai este printre noi, dar nu putem spune că au trecut doi ani fără Grigore Vieru. Pentru că în fiece zi, în zeci de situaţii, oricare dintre noi a avut ocazia să-şi amintească de el, să-l recitească, să-i aprecieze versul.

Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor, prin exemplul său de creare şi slujire a Valorii.

Să-l citim şi să-l recitim, să fim demni de creaţia lui, să ne mîndrim cu El, căci o merită din plin!