Sărbătoarea Dragobetelor


          Pământurile pe care locuim noi au fost populate de zeci, sute și, poate, chiar de mii de strămoși de ai noștri. Cei cărora le datorăm apariția noastră au fost dacii, geții și tracii. Aceste popoare aveau o cultură înaltă, vorbeau aceeasi limbă, erau buni agricultori, meseriași, se pricepeau la dobândirea și topirea metalelor, în mod special, al aurului. Obiecte confecționate de strămoșii noștri au fost găsite pe teritoriile țărilor  vecine: Bulgaria, Grecia, Ungaria, chiar și în nordul Italiei, deoarece erau populate de daci, geți, traci. Savanții au demonstrat științific că codul nostru genetic și al lor este comun…

         Reieșind din cele spuse, putem afirma cu certitudine că obiceiurile, tradițiile, sărbătorile noastre au fost comune și își trag obârșia din trecutul îndepărtat. Astfel sărbătoarea Dragobetele este una care a apărut cu mult înaintea Sfîntului Valentin al italienilor, ambele având aceeași semnificație – sărbătoarea dragostei, a iubirii. Sărbătoarea reprezintă sfârșitul și începutul unui nou anotimp, a unui nou ciclu. Sărbătoarea Dragobetelor  este celebrată pe 24 februarie.

      Dragobetele este fiul Babei Dochia și e considerat nașul cosmic al păsărilor și animalelor. Se consideră că în această zi păsările își găsesc perechia și incep a-și face cuiburi noi.  De aici vine și ideea logodnei a doi tineri.  Băieții aveau dreptul să sărute fetele doar în această zi, în celelalte zile le era interzis,  de aceea ziua aceasta căpăta o importanță mare,  magică – se intemeiau noi logodne, familii care aveau menirea de a prelungi neamul. De aici vine și expresia „Dragobete sărută fetele”.

         Sunt multe legende despre această zi în folclorul românesc de azi, astfel una ne spune că Maica Domnului l-a transformat pe Dragobete într-o buruiană de leac „Năvalnic”, dar care e folosită și în ,,vrăji” de dragoste. În altă legendă se spune că Dragobete avea păr negru și ochi verzi, el cânta frumos la fluier și asta făcea ca fetele să se îndrăgostească de el. În așa fel el învăța lumea să iubească. Când a decedat Maica Domnului l-a transformat în iarba de leac  – năvalnic, ce renaște în fiecare primăvară din nou, semnificând un nou început, un nou ciclu, o nouă dragoste, o nouă viață… Această iarbă se ține într-o pungușă de mătase sau într-o bancnotă, ea te apără și ține dușmanii la distanță.

dyu

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 (floarea- năvalnic )

               În Ziua de Dragobete se alegeau frați și surori de cruce, asta însemna că aceste persoane iși jurau să participe unii în viața altora: la bucurie, dar și la tristețe, dăruindu-și coronițe de flori albe în fața unui măr sau a unui păr. În Transilvania băieții dăruiesc flori fetelor, iar ele la rândul lor îi sărută în vazul tuturor, cu aceste flori își spalau capul de Sfântul Toader ca să aibă noroc în dragoste tot anul.        

        Iată câteva obiceiuri și tradiții strămoșești care trebuie respectate în această zi:

  1. Cine nu sărbătorește Dragobetele se îmbolnăvește și nu se va putea îndrăgosti în acel an.
  2. De Dragobete nu se lucrează în câmp, nu se coase, dar se face curățenie toată casa ca sa vină sporul, prospețimea.
  3. Dacă plouă în această zi, va fi o primăvară frumoasă și devreme.
  4. În această zi nu se ceartă cu nimeni ca sa-ți meargă bine tot anul.
  5. De Dragobete nu se plânge, pentru că lacrimile aduc necazuri și supărări.
  6. Se fac ,,vrăji” ca și de Crăciun sau Bobotează: fetele își pun busuioc sub pernă ca sa-și viseze ursitul.
  7. Tinerii ca să fie iubiți beau în această zi ceai cu crengi de vișini.ș.m.a.

         Acestea fiind spuse, putem afirma cu certitudine că sărbătoarea are o semnificație pozitivă, sănătoasă, una ce ține de prelungirea vieții, de optimismul oamenilor ce dăinuiau pe aceste locuri, de dragostea față de semenii lor, de cei apropiați. Aceste idei stau la baza credinței creștine a lui Isus Hristos și au rădăcini în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri.

  

 

 

 

 

 

 

Expoziţie virtuală „Pădurea – rădăcina sufletului”


„…Natura, a cărei inimă

rămâne pădurea…”

Lucian Blaga

 

Anul 2011 – a fost proclamat de UNESCO

Anul Internaţional al Pădurilor.

Expoziţia „Pădurea – rădăcina sufletului” fost organizată cu scopul de a spori interesul publicului iubitor  de natură pentru pădure, creaţia naturală cea mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu pe pămînt. Foarte multe păduri din Republica Moldova s-au pomenit deodată într-o stare gravă, s-au deteriorat suprafeţe mari de comunităţi forestiere, iar organele de resort, de cele mai multe ori, rămîn indiferente faţă de aceste probleme. Reconstrucţia ecologică a pădurilor, reînoirea, refacerea vegetaţiei de pe anumite teritorii care există, care a dispărut, sau e divers degradată este obiectivul fundamental ce stă în faţa populaţiei. Ocrotirea acestora este o datorie atît faţă de noi, cît şi faţă de copiii noştri, care au dreptul la o moştenire naturală nealterată şi cît mai funcţională.

Bud, Nistor Ioan. Silvicultura României în 200 de ani / Nistor Ioan Bud. – Baia Mare: Ed. Ariana, 2000. – 174 p.

Lucrarea enciclopedică  se referă la evoluţia în timp a cunoaşterii şi punerii în valoare a potenţialului productiv, ecologic şi social al ecosistemelor din România. Cartea constituie un cadru riguros şi clar de prezentare sistemică a dezvoltării silviculturii. Elaborată pentru acoperirea unor cerinţe arzătoare ale silviculturii, cartea exprimă convigerea autorului că aplicarea unor obiective strategice pe termen lung va asigura nu numai o mai bună eficienţă economică, ci şi o dezvoltare durabilă a pădurilor din România. Cartea se adresează nu numai corpului etnic silvic, ci şi altor categorii de cititori care îndrăgesc şi ocrotesc învelişul verde al Terrei, fapt pentru care o recomandăm.

Cartea naturii: Antologie / alcăt.: Boris Vieru, Alecu Reniţă. – Ch.: S.n., 2007. – 252 p. – (Col. “Natura”)

Poporul român este un popor al codrilor. Bogăţie de preţ, izvor de sănătate şi de frumuseţe, motiv de inspiraţie în literatura şi în arta populară şi cultă, pădurea a fost şi este strîns legată de fiinţa poporului nostru. A o păstra şi a o ocroti este datoria noatră a tuturor. Cartea cuprinde poezii, povestiri şi  fragmente cu descrieri de natură din operele scriitorilor români: Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, etc.


Cherecheş, Dorel. Gestiunea durabilă a pădurilor din Maramureş / Dorel Cherecheş. – Cluj-Napoca: Ed.: “Dragoş Vodă”, 1999. – 175 p.

Lucrare de valoare ştiinţifică incontestabilă pe tema gospodăriei durabile a pădurilor în judeţul Maramurreş. Elaborată la nivelul exigenţelor moderne lucrarea de faţă reprezintă o operă de referinţă cu puternice înrîuriri în rîndul silvicultorilor români. Prin modul sobru, convingător şi elegant de exprimare şi analiză a rosturilor pădurilor maramureşene, cu deosebire a impactului social-economic al acestora, asupra colectivităţilor umane, convinge cu deosebită revelanţă că în această zonă pădurea se află acordată pretutindeni, prin întregul său freamăt la modelarea fiinţei umane.

Colpaci, Grigore. Contribuţii la studiul economiei forestiere din Basarabia / Grigore Colpaci, Inst. de Cercet. şi Amenajării silvice din Rep. Moldova. – Ch.: s.n., 2006 (CEP UASM). – 96 p.

Este o monografie detaliată a pădurilor şi a valorificării masei lemnoase din Basarabia. Ca o consecinţă a nimicirii şi a degradării pădurilor, problema lemnului în Basarabia devine din ce în ce mai dificilă, iar cerinţele locale în lemn de lucru şi pentru foc sunt în continuă creştere şi devin mai greu de satisfăcut. Tocmai această situaţie excepţională a economiei forestiere din Basarabia  reclamă găsirea mijloacelor de soluţionare a lor. Pentru întocmirea lucrării de faţă s-au folosit date culese de la centrul  Direcţei Regionale Silvice Chişinău şi toate studiile, manuscrisele, dări de seamă şi tot ce s-a gasit în Basarabia, în literatura rusească şi românească în legătură cu pădurile din Basarabia.

Drăgoi, Marian. Economie forestieră / Marian Drăgoi. – Bucureşti: Ed. Economică, 2000. – 288 p.

Cartea se adresează inginerilor silvici cu insuficiente cunoştinţe de economie şi economiştilor ce nu sunt familiarizaţi suficient de bine cu specificul bioproducţiei forestiere, precum şi studenţilor şi cadrelor didactice de la facultăţile cu profil economic, facilitîndu-le acestora o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă gestionare durabilă a pădurilor. Cartea are un preponderent caracter aplicativ, elementele teoretice fiind prezentate succind, ţinînd cont de cauzalitatea logică a acestora şi de liniile directoare ale modelelor economice ce guvernează funcţionarea economiei de piaţă.

Grigorescu, Grigore. Pădurea şi cultura / Grigore Grigorescu . – Ch.: Ed. Phoenix, Ed. Linadi, 2006. – 120 p.

Este o contribuţie colectivă la conştientizarea problemei poliaspectuale a mediului, cercetarea ei în complexitatea reală, contribuind astfel la dezvoltarea societăţii noastre spre civilizaţia ecologică a viitorului. În epicentrul acestui fenomen primordial pentru salvgardarea naţională este şi problema silvică, care este subiectul de referinţă al prezentului studiu.

 

Muşat, Ilie. Pădurea – scut şi bogăţie a naturii / Muşat Ilie. – Bucureşti: Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1980. – 125 p.

Natura are nevoie tot mai mult de dragoste, de grija oamenilor. Ori, ca să iubeşti trebuie să cunoşti îndeaproape şi scopul acestei lucrări este de a ajuta la cunoaşterea pădurii, de a arăta importanţa crescîndă, multilaterală a acesteia în viaţa omului, de a sublinia necesitatea utilizării raţionale şi, în acelaşi timp, păstrării şi conservării pădurii şi regenerării resurselor forestiere ca mijloc de îmbunătăţire a mediului înconjurător. Aceasta deoarece, cu cît va fi mai raţională utilizarea bogăţiilor naturii, cu atît mai bogată, mai frumoasă, mai plină de satisfacţie va fi viaţa oamenilor. Autorul îndeamnă cititorii să privească mai atent această lume mirifică cu viaţa ei, propunînd informaţii interesante despre cele mai îndepărtate colţuri ale ei, ca revenind în sînul naturii să nu mai treacă indiferenţi pe lîngă diferitele fenomene din viaţa pădurii, înţelegîndu-le şi astfel avînd grijă să le protejeze.

Natura rezervaţiei “Plaiul fagului” / Aganţia pentru silvicultură “Moldsilva”, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. – Ch. : S.n., 2005. – P. 386  –  424.

Cartea conţine cîteva capitole dedicate rezervaţiilor naturale forestiere. Sunt prezentate structura fondului forestier, lucrările experimentale de reconstrucţie ecologică a arboreturilor şi programele legate de zonarea funcţională a rezervaţiei. Monografia este destinată cercetătorilor ştiinţifici şi specialiştilor din domeniul botanicii, silviculturii, ecologiei, pedagogiei etc.


Pădurea – rădăcina sufletului / alc. şi red. Lidia Hlib. – Ch.: Ed. Uniunii Scriitorilor, 1992. – 235 p.

Această carte a fost publicată din necesitatea de a spori interesul publicului iubitor de natură, de pădure, creaţia naturală cea mai complexă şi mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu. Pădurile sînt importante nu numai prin lemnul pe care ni-l furnizează, ci mai ales prin extraordinarele servicii de natură ecologică, sanitară şi estetică pe care le aduc societăţii. Ocrotirea acestora este o datorie a fiecăruia. Colectivul de autori s-au axat pe două aspecte mai importante: să lanseze o punte de legătură sufletească între oameni şi pădure şi să pună la îndemîna silvicultorilor elementele de bază pentru a aplica principii moderne de cultură şi de protecţie a pădurilor pe bază ecosistemică, folosind limbajul ştiinţific al românilor de pretutindeni. Pentru a face materialul mai accesibil s-au introdus  şi lecturi  atractive preluate din scrierile ecologilor, biologilor, silvicultorilor şi chiar a oamenilor de litere români.

Popescu, Constantin I. Stări conflictuale generate de exploatarea abuzivă a pădurilor lumii / Constantin I. Popescu. – Târgovişte: Bibliotheca, 2008. – 228 p.

Problematica abordată în această lucrare se remarcă prin caracterul ei de strictă actualitate pentru silvicultură. Lucrarea se remarcă printr-o serie de contribuţii valoroase, la nivel conceptual, cu un caracter evident de noutate în domeniul forestier şi nu numai, privind geneza, tipologia şi modalităţile de atenuare a conflictelor legate de gospodărirea pădurilor, obţinute prin analizarea informaţiilor cuprinse într-o listă bibliografică, ce a fost consultată. Cercetările întreprinse reprezintă un important reper pentru dezvoltarea în continuare, pe baza contribuţiilor aduse prin această lucrare, a cestui nou domeniu de cercetare, conturat atât de bine, de către autor.

Revista bibliografică „Alege un singur stăpîn… Natura”


Astăzi biblioteca „Maramureş” vă prezintă Revista bibliografică  „Alege un singur stăpîn… Natura.”

Scopul nostru este de a vă familiariza despre cîteva resurse existente în colecţia noastră la această temă.

Vă invităm la lectură!

Calitatea mediului. – Ch.: Ed. Cartier, 1999. – 203p.

Prezenta culegere de documente, intitulată „Calitatea mediului”, înserează o serie de documente ce se referă la activităţile menţionate şi are destinaţia să familiarezeze cu aceste documente specialiştii din diferite ranguri (de la guvernamental pînă la cel de întreprindere), cît şi profesorii şi studenţii din instituţiile de profil di republică.

Ce-am putea face pentru ocrotirea mediului ambiant. – Ch.: Ed. Bulat Art Glob, 1995. – 37 p.

Prezenta broşură propune sfaturi ce le puteţi urma pentru a proteja mediul ambiant. Deoarece una din preocupările ecologiei este studiul interrelaţiilor dintre organizme şi mediul lor de viaţă, e firesc să începem tratarea temei ce ne-am propus-o cu modul nostru de viaţă contidian.

Celiţova, Elena. Cunoaşterea naturii / Elena Celiţova. – Ch.: Ed. S.l, 2000. – 47p.

Cartea aceasta este neobişnuită. Ea invită să observăm în apropiere şi schimbare plantele, animalele din jurul nostru şi să cunoaştem rolul lor ecologic.

Constantinescu, N.N. Economia protecţiei mediului natural / N.N Constantinescu. – Buc.: Ed. Politică, 1976. – 369 p.

Cercetarea aspectelor ecologice şi, în legătură cu ele, ale protecţiei mediului oferă economistului prilejul îmbunătăţirii felului de înţelegere tradiţională a multor concepte şi probleme, începînd cu cele ale modului de producţie şi trecînd prin cele ale costurilor, venitului net, reproducţiei lărgite şi creşterii economice, echilibrului şi optimului economic.

Din tainele şi curiozităţile mediului înconjurător. – Iaşi: Casa Editorială Regina, s.a. – 184 p.

Această mică enciclopedie vă invită într-o scurtă călătorie în lumea vie, pentru a dezlega cîteva dintre misterele care o învăluie. Se meditează asupra călătoriei Pămîntului în jurul Soarelui, asupra anotimpurilor şi a tainelor lor, asupra felului în care natura influenţează vieţuitoarele, lumea misterioasă a plantelor, a insectelor.

Grădinaru, Ilie. Protecţia mediului / Ilie Grădinaru. – Buc.: Ed. Economică, 2000. – 270 p.

O sinteză a teoriei şi a experienţelor unor ţări în privinţa protejării mediului poate reprezenta o modestă contribuţie la anumite clarificări în domeniu şi o sursă de informaţie incontestabilă pentru studenţi.

Moscovici, Serge. Despre natură: Să gîndim ecologia / Srege Moscovici. – Ch.: Ed. Ştiinţa, 2004. – 244 p.

Oricît ar fi regretabil, volumul de faţă nu poate reproduce totalitatea intervenţiilor lui Serge Moscovici. Aici sunt expuse textele cele mai reprezentative din punct de vedere teoretic, care au marcat cel mai puternic mişcarea pentru natură şi care au modelat ideea foarte ecologică a „revrăjirii lumii”.

Pora, Eugen. Omul şi natura / Eugen Pora. – Cluj – Napoca: Ed. Dacia, 1975. – 289 p.

Volumul conţine gîndurile autorului faţă de cîteva din problemele actuale ce se referă la relaţia dintre om şi natură. Importanţa lor pentru viaţa naturii de azi şi de mîine, cît şi pentru omul actual şi de viitor, constituie trăsătura comună a acestor materiale. Nu sînt doar enumerate problemele ce ameninţă omenirea şi natura dar se propun o serie de indicaţii pe baza cărora vor putea fi soluţionate.

Seneca, Lucius Annaeus. Naturales quaestiones=Ştiinţele naturii în primul veac / Annaeus Lucius Seneca. – Iaşi: Ed. Polirom, 1999. – 202 p.

Naturales quaestiones reprezintă un compendiu de ştiinţe ale naturii, în care subiectele tratate sînt însoţite de consideraţii cu caracter moral. Seneca este în căutarea eliberării spiritului prin cunoaştere.

Strategia naţională şi planul de acţiuni în domeniul conservării diversitaţii biologice / Min. Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării teritoriului, Banca Mondială. – Ch.: Ed. Ştiinţa, 2002. – 108 p.

Atingerea scopurilor şi rezolvarea pozitivă a problemelor conservării diversităţii bologice şi lanşaftice,  a fost elaborat Planul de acţiune, orientat spre soluţionarea problemelor cu privire la nivelul giosistemic, ecosistemic şi al speciilor.

Taine, curiozităţi, fenomene din Ştiinţele naturii / col.: Boris Crăciun; red.: Daniela Costin. – Iaşi: Ed. Porţile Orientului, 2006. – 276 p.

Oferă o suită de informaţii ştiinţifice elementare, cunoştinţe şi explicaţii ale unor fenomene din mediul natural înconjurător. Informaţiile, curiozităţile, enigmele, explicaţiile clare ale fenomenilor din ştiinţele naturii sunt însoţite de o mulţime de ilustaţii sugestive, lămuritoare. Carte este un bun ghid de povăţuire zilnică a copiilor.