Publicat în Întîlniri cu scriitorii, Discuţii/dezbateri, Educaţia copilului

Un prea mîndru curcubeu, Așa ești tu Chișinău!


Începutul lunii decembrie a pregătit un eveniment surprinzător şi demult aşteptat pentru biblioteca „Maramureş” şi cititorii acesteia, deoarece a venit în vizită scriitorul Nicolae Dabija. Cu dumnealui am făcut un popas în istoria şi cultura oraşului nostru natal – Chişinău, ghidaţi de moderatoarea Marina Casap şi împreună cu elevii claselor a 8-a şi a 9-a de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”.

Popas in istoria Chisinaului

Chişinăul este oraşul natal al majorităţii celor care au fost prezenţi la activitate, dar nu şi al scriitorului, de aceea, ca să releve importanţa acestuia în viaţa fiecărui chişinăuian, a început cu importanţa localităţii de baştină a fiecărui om, spunând că „cel mai frumos oraş/sat din lume este oraşul/satul natal”.

Oraşul Chişinău este un oraş tânăr, până acum două secole el a fost un sat, o provincie. Abia în 1819, la propunerea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, Chişinăul devine oraş şi capitală a Basarabiei. Astfel, Chişinăul devine o importantă unitate administrativ-teritorială, precum şi un centru cultural de mare valoare.

În acest context, este tratată valoare cărţii, care în timpul de faţă descreşte substanţial, zilnic. În vremurile demult trecute, bunăoară, o carte valora cirezi de boi sau vaci, care si azi, transpuse în bani, ar constitui o avere. În timpul sovietic, cartea era o adevărată comoară şi ispită, pe când astăzi, având acces la orice carte şi libertatea de opinie şi de alegere, societatea tot mai mult se îndepărtează de literatură.

Nicolae Dabija a crescut între cărţi, acolo şi-a format universul său interior, şi-a dezvoltat calităţile sale scriitoriceşti, iar astăzi am ajuns să ne delectăm din poezia şi proza sa. Chişinăul i-a oferit scriitorului să se manifeste, să-şi ia avânt în literatura noastră, să progreseze şi să creeze opere consistente, de mare însemnătate pentru noi. Marea majoritate a scriitorilor noştri, de altfel, şi-au găsit în Chişinău acea uşă deschisă pentru a primi pe oricine cu mare ospitalitate, printre aceştia numărându-se şi cunoscutul poet în toată lumea, Grigore Vieru. Tot aici, în Chişinău, chiar în centrul oraşului, se află şi Aleea Clasicilor, care pentru scriitorii noştri era ca un pelerinaj cultural şi a rămas locul cel mai sfânt, „o bucată de veşnicie”, cum a spus Nicolae Dabija.

După o asemenea lecţie de cultură, moralitate şi demnitate naţională a urmat un recital de creaţie proprie a elevilor, care, inspiraţi de oraşul lor natal Chişinău şi de tot ce îl face frumos zi de zi, anotimp cu anotimp, an de an. Copiii au relevat necesitatea de a cunoaşte istoria Chişinăului, au expus informaţii vaste despre acest oraş, începând cu legenda formării ca localitate şi legenda denumirii până la date ample despre starea actuală a oraşului, cu toate domeniile ce le poate cuprinde: întinderile, administrarea, clima, străzile, evenimentele culturale ce se petrec etc. Totuşi cele mai incitante momente au fost poeziile şi eseurile, care au scos la iveală talentul tinerei generaţii, puterea de a supravieţui prin cultură şi metaforă, prin moral şi frumos.

Domnului Nicolae Dabija îi mulţumim pentru vizită şi pentru atenţia maximă ce ne-a acordat-o cu plăcere tuturor şi îl aşteptăm cu mare drag să mai intre în vizită pe la biblioteca „Maramureş”!

Publicat în Poftiţi la lectură

TEMA PENTRU ACASĂ de Nicolae Dabija


Romanul prezentat este salutat de critici și solicitat de cititori: ”Romanul lui Nicolae Dabija e un model de limbă românească. Semn că și-n Basarabia se scrie bine, iar pe alocuri și mai bine decât se scrie la București sau Galați. Basarabenii nu trebuie să aibă complexe: marea literatură românească se scrie și la Chișinău, ca oriunde în Țară unde creează maestru. Dacă românii cumpără cu sutele de exemplare aceeași carte înseamnă că asistăm la o revoluție în domeniul cărții, care trebuie să ne bucure.” – Ion Lazu, prozator și poet român;

”Prin acest strălucit debut ca romancier, Nicolae Dabija se dovedește a fi un scriitor total și un model uman. Traducerea acestei cărți în limbi de circulație internațională l-ar aduce, după opinia noastră, în apropierea unui binemeritat Premiu Nobel, ceea ce ar fi o mândrie națională și o dovadă că literatura română nu vine cu firimituri la masa marilor literaturi ale lumii.” – Tudor Nedelceea, scriitor român;

”În anul 2010 în cadrul campaniei ”Chișinăul citește o carte”, care s-a transformat în ”Republica citește o carte”, a fost propus spre lectură romanul ”Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. Cartea s-a bucurat de o solicitare deosebită, fiind împrumutată la bibliotecile din Chișinău de 17.572 de ori. În total, în republică, începînd cu luna aprilie, cînd a fost lansat proiectul, romanul ”Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija a fost împrumutat de la biblioteci de peste 100 000 de ori, fiind cea mai citită carte de beletristică națională din ultimii zece ani.” – Elena Vulpe, directoarea Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”.

Nicolae Dabija este un scriitor și istoric literar din RepublicaMoldova. Autor a peste 50 de volume de publicistică, eseuri, poezii (unele traduse şi editate în SUA, Italia, Federaţia Rusă, Ucraina), a ciclului de manuale de istorie “Daciada“ pentru clasele I-IV și a unui manual de literatură română pentru clasa a IV-a. Este directorul săptămânalului Uniunii Scriitorilor dinMoldova”Literatura și Arta” și președinte al Forului Democrat al Românilor din RepublicaMoldova.

Romanul de faţă este o scriere despre regăsirea de sine, despre fiinţarea în timp şi spaţiu a unui personaj aflat într-o situaţie tragică, dar prin biografia căruia poate fi recuperată o istorie.

Naratorul poartă numele Ivan Ivonov-15 şi-l găsim în orfelinat. Spre deosebire de ceilalţi copii, Ivan Ivanov-15 are o taină pe care o ţine ascunsă. Pe la trei-patru ani el descoperă că are tatuat ceva pe partea interioară a braţului, ulterior citind cuvîntul Mircea. Îşi descoperă adevărata identitate abia la 13 ani, cînd este găsit în orfelinat de tatăl său Mihai Ulmu, profesor de limba română, arestat pentru că era „contra poporului”. Din acel moment, naratorul se desprinde de sine şi devine narator obiectiv, reconstituind viaţa părinţilor săi, începînd cu lecţia de limba şi literatura română din 1940 şi pînă la revenirea în Poiana, după 13 ani, Mihai Ulmu avînd surpriza să fie aşteptat de foştii săi elevi pentru a încheia ora cu „tema de acasă”.

Cartea este despre drama deportaților basarabeni și despre credința în Dumnezeu care i-a ajutat să o depășească. E tragedia unor oameni nevinovați, umiliți de regimul comunist pentru simplul fapt că gândeau altfel. El – Mihai Ulmu – profesor, și ea – Maria Răzeșu – elevă.”E Ea, femeia pe care o căutase atît, dar care îl găsise ea” (p.113). Dincolo de tragedia deportărilor sau în paralel, urmărim o frumoasă poveste de dragoste (deși una neordinară): “Ființele lor se amestecară: el era ea, ea era el, iar lumea erau ei” (p.114); “A spune cuiva te iubesc este o invitație la veșnicie”(p.140).

Sînt pagini frumoase, unde comentariile sînt de prisos: “De cîteva ore, de cînd are un urmaș e ca și cum Dumnezeu i-ar mai fi pus la dispoziție încă o viață. E ca și cum, la timpul său, trăit și netrăit, s-a mai adăugat un alt timp, sufficient, pe care-l va trăi altcineva”(p.208).

„Tema pentru acasă”  este mai mult decît un roman, mai bine spus este  un ghid practic, care destăinuie cititorilor importanța unui mentor într-o viață scurtă și noduroasă de om. În urma lecturării, realizăm că în fiecare din noi există un Mircea născut dintr-o Marie, care știe că undeva acolo îl caută un  Mihai spiritual. Ca și creator de destine, Nicolae Dabija  își înzestrează eroii cu abilitatea de a construi din credință, speranță și chiar din oroare scări spre cerul evadării fizice și sufletești. În lupta pentru adevărurile depozitate în scoarța cerebrală a neamului, însuși Dumnezeu  intervine cu milă și miracole, deoarece  deznaționalizarea  stalinistă și-a setat agenda în direcția trimiterii Celui Preaînalt … în concediu.

Un roman profund, percutant, cu un conținut zguduitor. Citind acest roman retrăiești împreună cu protagoniștii acele sentimente puternice ale ființei omenești – dragostea, libertatea, durerea, răbdarea, sacrificarea ș.a. Merită să-l citiţi cît de curînd.

Elena LEAH, 

utilizator fidel