Schimbând o viață, schimbăm lumea


  • Asistență socială a persoanelor cu dizabilităţi / A. Racu, D.V. Popovici, V. Crețu [et al.]. – Ch.: Pontos, 2007. – 297 p. – ISBN 978-9975-102-74-2.
  • Asistenţa socială în contextul transformărilor din Republica Moldova / Maria Bulgaru, Nicolae Sali, Tatiana Griincea [et al.]. – Ch.: „Cu drag” S.R.L., 2008. – 440 p. – ISBN 978-9975-80-146-1.
  • Copilul cu dizabilităţi: Aspecte de dezvoltare şi comportament: ghid practic / aut.: I. Puiu, A. Cojocaru, M. Jalbă [et al.]. – Ch.: Centrul Ed. „Medicina”, 2004. – 280 p. – ISBN 9975-918-36-0.

Citește în continuare „Schimbând o viață, schimbăm lumea”

Viaţa studenţească – axa romanului “Turnatorul de medalii” de Anatol Moraru


La 5 aprilie 2011 la ora 13:30 a avut loc lansarea de carte a romanului “Turnătorul de medalii” de Anatol Moraru, în incinta bibliotecii „Maramureş”. Discuţia romanului în cadrul Cenaclului literar “Magia cuvantului” a fost moderată de Victoria Fonari, dr.conf. Au participat: autorul cărţii Anatol Moraru, prozator şi critic, Dumitru Crudu, poet, dramaturg, Ana Ghilas, dr. conf. Universitatea de Stat din Moldova, Nina Corcinschi, dr.conf., Academia de Ştiinţe din Moldova, Dorina Butucuioc, teatrolog, licenţiată în Universitatea „Aleco Russo”, Balti, interesaţi de proza vieţii studenţeşti au fost tinerii de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogica „Ion Creanga”, studentii de la Universitatea de Stat din Tiraspol.

La aceasta lansare de carte, noi, studentii am descoperit tainele ce l-au îndemnat pe  Anatol Moraru să scrie acest roman. Viaţa şi creaţia lui literară a fost relatată de Ana Ghilaş, dr.conf. Cu toţii am fost interesaţi să descoperim de ce anume a fost inspirat să se apropie de anii studenţeşti.  Spre marea noastră uimire aceste „felii de viaţă” ale tinerilor studenţi si ale profesorilor de la Universitatea din Bălti (supranumit Bolţi în textul artistic) a fost un răspuns la  o provocare lansată de fiica dumnealui care l-a întrebat daca ar putea sa scrie un roman. Anatol Moraru a urmat provocarea şi a realizat aceasta capodoperă si este foarte important sa recunosc că e un roman care nu s-a mai întâlnit vreodată in creaţia literară a poporului roman, în care sunt abordate problemele actuale ale neamului şi anume viaţa studenţilor, care este perfect redată prin personajul Dorin Pânzaru; este reflectată şi viaţa politică a Republicii Moldova, interesele profesorilor de la Universitatea din Bălti şi interacţiunea lor cu studenţii, la care scriitorul fiind profesor la Facultatea de Litere, a recunoscut ca unii colegi de ai lui nu mai vorbesc, fiindcă s-au regăsit printre personajele cadrului didactic din roman; este tratata problema dragostei, a cuplului ideal a lui Dorin Panzaru şi Severina etc.

Este un roman care se citeşte cu multa plăcere, este o recunoaştere a tuturor participanţilor prezenţi. Este romanul care iţi captează atenţia, nu te plictiseşte si “nici nu te adoarme”, cum a relatat Nina Corcinschi, pătrunsă de fluxul vitezei romanului.

Se ştie că este nevoie de multa abilitate de a scrie un roman si nu unul doar sa fie redactat si sa nu inspire curiozitatea cititorului, spre a descoperi ce este redat in roman, dar unul care iti ofera numai plăcere când începi sa-l lecturezi şi sa fie excentric (curios) sa scoţi la lumina ce este ascuns in fiecare cuvant sau litera in acel roman. “Turnatorul de medalii” este acel roman care iţi dezvăluie aceste sentimente despre care au fost relatate mai sus. “Din ce cauza se manifesta aceste trăiri ale cititorului?” este o buna intrebare la care domnul Crudu a comunicat ca acest roman a fost scris cu multa placere si sinceritate, acestea fiind manifestate in “fiecare litera” in romanul lui Anatol Moraru. O alta descoperire a fost ca scriitorul a realizat acest roman timp de opt ani. In acest timp romanul a fost abandonat, apoi reluat, deoarece îi provoca amintiri dureroase care sunt greu de relatat, iar uneori zâmbete şi râsete. “Turnatorul de medalii” a avut o grea încercare si provocare care până la urma a fost realizat impecabil, cu toate ca autorul muncea chiar si nopţile. Cei 15 ani care au fost petrecuţi de Anatol Moraru in căminul studenţesc, au fost unul din impulsurile care l-au făcut pe scriitor sa scrie anume despre viata de la camin a studenţilor si anii de studii a lor si la întrebarea “De ce anume Turnătorul de medalii?” pusa de Cristina Hangan, scriitorul astfel a răspuns: anii lui traiti in caminul studentesc alaturi de tinerii studenti.

“Turnătorul de medalii” este centrat pe protagonistul Dorin Panzaru fiind “prototipul studentului inteligent provenit din spaţiul rural”, dupa cum a mentionat Elena Scutelniciuc de la Universitatea de Stat din Tiraspol, “Mă numesc Dorin Panzaru, am 20 de ani, sunt brunet, înalt, frumos, mă îmbrac cu gust si am succes la femei. Am citit o biblioteca intreaga, ce-I drept sateasca, sunt student aproape eminent la Litere. Vreau sa vad America live si sa ajung peste ani un profesor de intelepciuni ale natiunii”.

Este un roman care merita sa fie citit, deoarece “Turnătorul de medalii” ne reprezintă pe noi, pe mine, pe tine cum a menţionat fosta licenţiata Dorina Butucuioc, în prezent doctorandă la AŞM, care a simţit atmosfera vieţii de cămin studenţesc. E magnific să vezi aceasta lume din perspectiva unui scriitor ca Anatol Moraru care a recunoscut ca a scris acest roman pentru a fi citit din plăcere, de noi studenţii, dar nu din obligaţie.

Lucia MACOVEI, studentă an. II,

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Litere

1 Aprilie: Să rîdem un pic împreună



…Şi iarăşi e 1 aprilie – ziua ghiduşiilor, a şotiilor, a glumelor, a veseliei şi a bunei dispoziţii. Ziua cînd amatorii de păcăleli se simt în largul lor şi nu ratează nici o ocazie de a face farse pe seama cuiva. Totuşi, sîntem convinşi că nu aşteptaţi tot anul aceeastă zi pentru a scăpa unzîmbet, sau a asculta o glumă. Aţi zîmbit , aţi rîs din toată inima şi nu o singură dată, poate chiar în fiecare zi. Şi e foarte bine, căci veselia, după cum susţin medicii, e un remediu bun pentru sănătatea noastră.

Nici filiala “Maramureşnu a ratat ocazia de zîmbi în această zi împreună cu cititorii săi. A invitat utilizatorii la o oră dedicată umorului. S-a discutat despre acest obicei neobişnuit de a păcăli pe cineva la 1 aprilie, care a dăinuit în timp, ajungînd pînă la noi din India Antică. E o sărbătoare pe care o întîlnim la mai multe popoare. La francezi ziua păcălelilor poartă denumirea de Peştişorul de april, un captivant festival al umorului întitulat Umorina, are loc în fiecare an în Odesa, la bulgari 1 aprilie este o adevărată sărbătoare naţională a satirei şi a umorului. Nici noi nu sîntem mai prejos decît alte popoare europene. Păcală şi Tîndală ai noştri se trag, probabil, încă de pe timpurile Daciei lui Burebista, fiind nişte simpatici eroi folclorici, care personifică simţul fin al umorului neamului nostru. Au aflat copiii că nu numai poporul nostru a născocit asemenea eroi isteţi. Turcii, bunăoară, îl au pe Hogea Nastratin. De la ei, el a trecut şi la multe alte popoare din Asia. Poporul rus îl au pe Petruşca, italienii pe Polichinelle, englezii  pe Punch etc. Dar oricum le-am zice, toţi aceşti eroi sunt bineveniţi într-o asemenea zi, cînd sîntem chemaţi să ne veselim. Am înveselit în continuare publicul cu texte vesle, versuri şi dialoguri cu umor, ghicitori şi glume pe diverse teme. La rîndul lor copiii au pregătit glume, bancuri, fabule şi istorioare amuzante.

A fost prezentată expoziţia de carte Rîdeţi cu noi, e ziua păcălelilor!, unde au fost expuse antologii de umor, cărţi cu bancuri, epigrame, texte vesele, paodii, proză umoristică etc, ale autorilor binecunoscuţi ai genului Petru Cărare, Ion Cuzuioc, Aurel Scobioală, Dumitru Vasi-Şoimoşanu, Efim Tarlapan…

Îndemnul bibliotecii a fost următorul Să rîdem, să ne veselim, dar s-o facem sincer şi din suflet, căci rîsul e terapeutic şi că inima zîmbitoare trăieşte mai mult.


 

 

Marea enciclopedie „STATELE LUMII”


Atlas geographic, ghid turistic şi carte de referinţă.

Această enciclopedie în 10 volume vă poartă într-o călătorie fascinantă de-a lungul continentelor. Ea însumează o documentaţie bogată despre fiecare dintre ţările lumii: localizare, specific geografic, istorie, economie, cultură, societate, politică, dar şi frumuseţi ale naturii sau situri spectaculoase şi momente grandioase care trebuie vizitate. Numeroase fotografii, hărţi şi grafice însoţesc textul dens şi cuprinzător.

Lucrarea de faţă oferă cititorului imaginea lumii exprimată în fapte şi cifre  din cele mai diferite sfere de activitate umană. Drept surse de informare  la elaborarea acestei enciclopedii au servit lucrările similare existente, enciclopediile şi dicţionarele de specialitate, studiile ştiinţifice, presa românească şi străină, anuare statistice, precum şi site-urile  din domeniu.

Ghidul se adresează unui public larg, fiind o lucrare de sinteză – accesibilă deopotrivă elevilor, dar şi celor ce doresc să-şi completeze cunoştinţele cu date la zi.

Vă invităm la lectură!!!

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 1: Europa de Nord şi de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. – 95 p.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 2: Europa Centrală şi de Est. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P 100 – 191.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 3: Europa de Sud – Est şi de Sud – Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 196  – 287.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 4: Asia de Sud – Est şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 292 – 407.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 5: Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 412 – 503.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 6: America de Nord şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 508 – 623.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 7: America Centrală şi Indiile de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 628 – 719.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 8: Africa de Nord şi de Vest. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 724 – 815.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 9: Africa Centrală şi de Sud. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 820 – 911.

Marea enciclopedie – Statele lumii: Vol. 10: Australia, Oceania şi Antarctica. – Bucureşti: Ed. Litera, 2009. P. 91

Expoziţie virtuală „Pădurea – rădăcina sufletului”


„…Natura, a cărei inimă

rămâne pădurea…”

Lucian Blaga

 

Anul 2011 – a fost proclamat de UNESCO

Anul Internaţional al Pădurilor.

Expoziţia „Pădurea – rădăcina sufletului” fost organizată cu scopul de a spori interesul publicului iubitor  de natură pentru pădure, creaţia naturală cea mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu pe pămînt. Foarte multe păduri din Republica Moldova s-au pomenit deodată într-o stare gravă, s-au deteriorat suprafeţe mari de comunităţi forestiere, iar organele de resort, de cele mai multe ori, rămîn indiferente faţă de aceste probleme. Reconstrucţia ecologică a pădurilor, reînoirea, refacerea vegetaţiei de pe anumite teritorii care există, care a dispărut, sau e divers degradată este obiectivul fundamental ce stă în faţa populaţiei. Ocrotirea acestora este o datorie atît faţă de noi, cît şi faţă de copiii noştri, care au dreptul la o moştenire naturală nealterată şi cît mai funcţională.

Bud, Nistor Ioan. Silvicultura României în 200 de ani / Nistor Ioan Bud. – Baia Mare: Ed. Ariana, 2000. – 174 p.

Lucrarea enciclopedică  se referă la evoluţia în timp a cunoaşterii şi punerii în valoare a potenţialului productiv, ecologic şi social al ecosistemelor din România. Cartea constituie un cadru riguros şi clar de prezentare sistemică a dezvoltării silviculturii. Elaborată pentru acoperirea unor cerinţe arzătoare ale silviculturii, cartea exprimă convigerea autorului că aplicarea unor obiective strategice pe termen lung va asigura nu numai o mai bună eficienţă economică, ci şi o dezvoltare durabilă a pădurilor din România. Cartea se adresează nu numai corpului etnic silvic, ci şi altor categorii de cititori care îndrăgesc şi ocrotesc învelişul verde al Terrei, fapt pentru care o recomandăm.

Cartea naturii: Antologie / alcăt.: Boris Vieru, Alecu Reniţă. – Ch.: S.n., 2007. – 252 p. – (Col. “Natura”)

Poporul român este un popor al codrilor. Bogăţie de preţ, izvor de sănătate şi de frumuseţe, motiv de inspiraţie în literatura şi în arta populară şi cultă, pădurea a fost şi este strîns legată de fiinţa poporului nostru. A o păstra şi a o ocroti este datoria noatră a tuturor. Cartea cuprinde poezii, povestiri şi  fragmente cu descrieri de natură din operele scriitorilor români: Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, etc.


Cherecheş, Dorel. Gestiunea durabilă a pădurilor din Maramureş / Dorel Cherecheş. – Cluj-Napoca: Ed.: “Dragoş Vodă”, 1999. – 175 p.

Lucrare de valoare ştiinţifică incontestabilă pe tema gospodăriei durabile a pădurilor în judeţul Maramurreş. Elaborată la nivelul exigenţelor moderne lucrarea de faţă reprezintă o operă de referinţă cu puternice înrîuriri în rîndul silvicultorilor români. Prin modul sobru, convingător şi elegant de exprimare şi analiză a rosturilor pădurilor maramureşene, cu deosebire a impactului social-economic al acestora, asupra colectivităţilor umane, convinge cu deosebită revelanţă că în această zonă pădurea se află acordată pretutindeni, prin întregul său freamăt la modelarea fiinţei umane.

Colpaci, Grigore. Contribuţii la studiul economiei forestiere din Basarabia / Grigore Colpaci, Inst. de Cercet. şi Amenajării silvice din Rep. Moldova. – Ch.: s.n., 2006 (CEP UASM). – 96 p.

Este o monografie detaliată a pădurilor şi a valorificării masei lemnoase din Basarabia. Ca o consecinţă a nimicirii şi a degradării pădurilor, problema lemnului în Basarabia devine din ce în ce mai dificilă, iar cerinţele locale în lemn de lucru şi pentru foc sunt în continuă creştere şi devin mai greu de satisfăcut. Tocmai această situaţie excepţională a economiei forestiere din Basarabia  reclamă găsirea mijloacelor de soluţionare a lor. Pentru întocmirea lucrării de faţă s-au folosit date culese de la centrul  Direcţei Regionale Silvice Chişinău şi toate studiile, manuscrisele, dări de seamă şi tot ce s-a gasit în Basarabia, în literatura rusească şi românească în legătură cu pădurile din Basarabia.

Drăgoi, Marian. Economie forestieră / Marian Drăgoi. – Bucureşti: Ed. Economică, 2000. – 288 p.

Cartea se adresează inginerilor silvici cu insuficiente cunoştinţe de economie şi economiştilor ce nu sunt familiarizaţi suficient de bine cu specificul bioproducţiei forestiere, precum şi studenţilor şi cadrelor didactice de la facultăţile cu profil economic, facilitîndu-le acestora o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă gestionare durabilă a pădurilor. Cartea are un preponderent caracter aplicativ, elementele teoretice fiind prezentate succind, ţinînd cont de cauzalitatea logică a acestora şi de liniile directoare ale modelelor economice ce guvernează funcţionarea economiei de piaţă.

Grigorescu, Grigore. Pădurea şi cultura / Grigore Grigorescu . – Ch.: Ed. Phoenix, Ed. Linadi, 2006. – 120 p.

Este o contribuţie colectivă la conştientizarea problemei poliaspectuale a mediului, cercetarea ei în complexitatea reală, contribuind astfel la dezvoltarea societăţii noastre spre civilizaţia ecologică a viitorului. În epicentrul acestui fenomen primordial pentru salvgardarea naţională este şi problema silvică, care este subiectul de referinţă al prezentului studiu.

 

Muşat, Ilie. Pădurea – scut şi bogăţie a naturii / Muşat Ilie. – Bucureşti: Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1980. – 125 p.

Natura are nevoie tot mai mult de dragoste, de grija oamenilor. Ori, ca să iubeşti trebuie să cunoşti îndeaproape şi scopul acestei lucrări este de a ajuta la cunoaşterea pădurii, de a arăta importanţa crescîndă, multilaterală a acesteia în viaţa omului, de a sublinia necesitatea utilizării raţionale şi, în acelaşi timp, păstrării şi conservării pădurii şi regenerării resurselor forestiere ca mijloc de îmbunătăţire a mediului înconjurător. Aceasta deoarece, cu cît va fi mai raţională utilizarea bogăţiilor naturii, cu atît mai bogată, mai frumoasă, mai plină de satisfacţie va fi viaţa oamenilor. Autorul îndeamnă cititorii să privească mai atent această lume mirifică cu viaţa ei, propunînd informaţii interesante despre cele mai îndepărtate colţuri ale ei, ca revenind în sînul naturii să nu mai treacă indiferenţi pe lîngă diferitele fenomene din viaţa pădurii, înţelegîndu-le şi astfel avînd grijă să le protejeze.

Natura rezervaţiei “Plaiul fagului” / Aganţia pentru silvicultură “Moldsilva”, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. – Ch. : S.n., 2005. – P. 386  –  424.

Cartea conţine cîteva capitole dedicate rezervaţiilor naturale forestiere. Sunt prezentate structura fondului forestier, lucrările experimentale de reconstrucţie ecologică a arboreturilor şi programele legate de zonarea funcţională a rezervaţiei. Monografia este destinată cercetătorilor ştiinţifici şi specialiştilor din domeniul botanicii, silviculturii, ecologiei, pedagogiei etc.


Pădurea – rădăcina sufletului / alc. şi red. Lidia Hlib. – Ch.: Ed. Uniunii Scriitorilor, 1992. – 235 p.

Această carte a fost publicată din necesitatea de a spori interesul publicului iubitor de natură, de pădure, creaţia naturală cea mai complexă şi mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu. Pădurile sînt importante nu numai prin lemnul pe care ni-l furnizează, ci mai ales prin extraordinarele servicii de natură ecologică, sanitară şi estetică pe care le aduc societăţii. Ocrotirea acestora este o datorie a fiecăruia. Colectivul de autori s-au axat pe două aspecte mai importante: să lanseze o punte de legătură sufletească între oameni şi pădure şi să pună la îndemîna silvicultorilor elementele de bază pentru a aplica principii moderne de cultură şi de protecţie a pădurilor pe bază ecosistemică, folosind limbajul ştiinţific al românilor de pretutindeni. Pentru a face materialul mai accesibil s-au introdus  şi lecturi  atractive preluate din scrierile ecologilor, biologilor, silvicultorilor şi chiar a oamenilor de litere români.

Popescu, Constantin I. Stări conflictuale generate de exploatarea abuzivă a pădurilor lumii / Constantin I. Popescu. – Târgovişte: Bibliotheca, 2008. – 228 p.

Problematica abordată în această lucrare se remarcă prin caracterul ei de strictă actualitate pentru silvicultură. Lucrarea se remarcă printr-o serie de contribuţii valoroase, la nivel conceptual, cu un caracter evident de noutate în domeniul forestier şi nu numai, privind geneza, tipologia şi modalităţile de atenuare a conflictelor legate de gospodărirea pădurilor, obţinute prin analizarea informaţiilor cuprinse într-o listă bibliografică, ce a fost consultată. Cercetările întreprinse reprezintă un important reper pentru dezvoltarea în continuare, pe baza contribuţiilor aduse prin această lucrare, a cestui nou domeniu de cercetare, conturat atât de bine, de către autor.

Dacă dragoste nu e, nimic nu e…



Pe 14 februarie îndrăgostiţii din întreaga lume l-au sărbătorit pe Sfîntul Valentin, protectorul îndrăgostiţilor, iar peste cîteva zile, pe 24 februarie vin Dragobetele – ziua constituirii perechilor, o sărbătoare moştenită încă de la strămoşii daci, o sărbătoare neaoşă a neamului nostru. Sînt zile speciale pentru cei îndrăgostiţi, cei care se iubesc, dar şi pentru cei care visează ca arcul lui Cupidon să-i nimerească cu săgeata dragostei.

Cu acest prilej Biblioteca “Maramureş” a invitat elevii claselor a IX  de la Liceul “Nicolae Sulac”,  pentru a consacra o zi DRAGOSTEI, la o discuţie cu mottoul: Dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Domnişoara Elena Leah, moderatorul activităţii, împreuna cu elevii a încercat să dea o definiţie pentru acest cuvînt murmurat chiar şi de cei ce nu-i cunosc cu adevărat sensul. Fiecare si-a expus aforistic părerea cam ce ar însemna dragostea pentru fiecare din ei.

Dragostea e o bucurie. Dragostea e o nebunie. Dragostea e atotputernică, ea face minuni. Dragostea ne înfrumuseţează viaţa, dar tot ea o poate şi zdrobi. Numai prin dragoste cunoşti cu adevărat lumea. Nu e dragoste dacă nu e reciprocitate. Dragostea uşor găsită nu e dragoste adevărată. Dragostea cere jertfe şi compromisuri. Da aşa e ea dragostea…

E firesc că sunt doar la vîrsta copilărie şi adevărata dragoste urmează să o cunoască.  La această oră, însă,  s-a discutat doar o latură – dragostea în artă şi anume în literatură. Dragostea a inspirat muzicieni, pictori, sculptori, scriitori şi datorită dragostei au apărut cele mai frumose şi mai valoroase opere de artă. Nimic nu sensibilizează inimile mai delicat decît căteva rînduri de dragoste, scrise la lumina sufletului, cu peniţa muiată în zorii dimineţii.

Iubirea luminoasă, tainică, sfîntă, divină, eternă, sinceră, curată, profundă, aleasă, fascinantă, înălţătoare, sublimă, purificatoare, minunată, fierbinte, nebună, romantică, platonică, iluzorie, efemeră, inexplicabilă, irepetabilă – a inspirit pe mai toţi poieţii lumii, chiar şi cei mai raţionali nu au putut rămîne indiferenţi  în faţa acestei legi.

S-a spus că cel mai vechi mesaj scrijelit de mina omului ar fi o solie de dragoste, chiar dacă aceasta ar fi o erezie a unor visători nebuni. Pentru copii au fost selectate cîteva rînduri din Biblie, Cîntarea cîntărilor ca fiind cele mai vechi gînduri de dragoste:

 

Să mă sărute cu sărutările gurii lui!

Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vîntul,

mirodeniile tale au un miros plăcut.

Numele tău este ca o mireasmă vărsată.

De aceea te iubesc pe tine fetele! etc.

 

Au ascultat cu interes aceste fragmente din Biblie, a urmat  Parabola Iubirii, un text vechi de dragoste, după care elevii şi-au expus părerea asupra celor lecturate. Nimic nu este mai frumos şi mai sublim pe această lume decît dragostea cea mare, care înalţă şi purifică sufletele noastre. Doar ea dă sens existenţei omului şi îl apropie sau chiar îl contopeşte pe acesta cu divinitatea.

Fie ca eşti implicat într-o relaţie, fie că eşti singur, poveştile romantice vor rămîne întodeauna nemuritoare şi te vor face să visezi. Şi, cine ştie, poate şi povestea ta este la fel de romantică ca a personajelor principale. S-au recomandat spre lectură cîteva romane de dragoste din literatura română şi universală.

 

Romane de dragoste din literatura univarsală

Love Story de Erich Segal

Dragostea înseamnă să nu spui niciodată “îmi pare rău”.  Probabil      una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste spuse vreodată, “Love Story” cu siguranţă nu te va lăsa indiferent. Autorul a creat o poveste remarcabilă în care generaţii întregi de tineri s-au regăsit. Romanul este povestea a doi tineri colegi de facultate, a căror dragoste a rămas nemuritoare. Oliver Barrett, un tînăr care provenea dintr-o familie înstărită şi Jennifer Cavilleri, o tînără modestă, dar cu multe vise, se îndrăgostesc. Părinţii lui Oliver îi trasaseră deja întreaga viaţă, după bunul lor plac, iar Jennifer îşi dorea cu ardoare să studieze muzica la Paris. Dragostea lor este însă mai puternică decît visele şi planurile părinţilor. Oliver renunţa la averea părinţilor şi se căsătoreşte cu Jenny. Traiul modest nu îi sperie pe cei doi tineri, care sunt fericiţi împreună. Însă viaţa nu este întotdeauna aşa cum ne aşteptăm. Planurile celor doi tineri pentru o viaţă întreagă alături se spulberă atunci cînd Jenny este diagnosticată cu leucemie.

Pe aripile vîntului de Margaret Mitchell

Romanul lui Margaret Mitchell este unul dintre cele mai reprezentative pentru literatura americană. În afară de povestea tulburătoare de dragoste dintre cei doi eroi principali, cartea este şi povestea întregii Americi. Pe aripile vîntului este una dintre cele mai cunoscute poveşti de dragoste: aceea dintre Scarlett O’Hara şi Rhett Butler. Planurile lui Scarlett, pasiunile ei şi eforturile de a salva Tara sunt punctele forte ale romanului. În această lume a relaţiilor reci şi brutale pe care Nordul industrial o aducea pe pămîntul plantatorilor sudişti, numai Scarlett şi Rhett pot supravieţui. Aceasta este marea lor dragoste şi împlinire.

Mîndrie şi prejudecata de Jane Austen

Mîndrie şi prejudecată este un roman sensibil şi romantic. Este un amestec între iubire, drama, eşecuri şi izbînzi, dar în final reuşeşte să ne convingă ca o astfel de dragoste este posibilă. Cartea ne spune povestea celor cinci surori Bennet: Jane, Elizabeth, Mary,Catherine şi Lydia şi  poveştile lor de iubire. Cei care sunt vinovaţi de   sentimentele “necurate” ale fetelor sunt cei doi tineri, Charles Bingley şi Fitzwilliam Darcy.

Povestea se derulează meticulos şi pune aristocraţia engleză de la sfîrşitul anilor 1700 într-o lumină interesantă, în care doamnele din societatea boierească încearcă să impună tinerelor ce partener de viaţă să-şi aleagă. “Mîndrie şi prejudecată“ este povestea independenţei şi curajoasei Elizabeth Bennet, una dintre cele cinci surori care trebuie să ia în căsătorie pe bogatul, dar arogantul Mr. Darcy. Ceea ce urmează este una dintre cele mai frumoase, amuzante, naturale, încîntatoare, inteligente şi savuroase curtare cunoscută în literatură.

La răscruce de vînturi de Emily Bronte

Potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie, „La răscruce de vînturi” a fost aleasă cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor. Romanul prezintă povestea zbuciumată de dragoste dintre Heathcliff şi Catherine Earnshaw. La răscruce vînturi este o poveste pasionantă de dragoste şi răzbunare şi subliniază forţa distructivă a iubirii: Catherine şi Heathcliff, deşi împart o dragoste puternică, sfîrşesc prin a se distruge reciproc.

Jane Eyre de Charlotte Bronte

Romanul Jane Eyre este izvorît dintr-o viaţă plină de greutăţi şi suferinte, de frămîntări şi constrîngeri, care au ascuţit mult agerimea de spirit a eroinei nespus de simţitoare. Charlotte Bronte foloseşte arta pentru a proclama adevăruri trăite. Ea oferă tuturor ceva din propria ei viaţă amară şi tragică, prin marturisirea revoltelor şi nădejdilor, deziluziilor şi visurilor.

 

Poveşti de dragoste din literatura română

Critici şi scriitori români contemporani au făcut un top al celor mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română. Cu toţii au fost de acord că perioada interbelică a fost cea mai prolifică din acest punct de vedere. Cele mai frumoase poveşti de iubire au fost scrise de Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Gib Mihaescu şi Garabet Ibraileanu. Ei au oferit cititorilor, prin paginile cărţilor, momente emoţionante şi frumoase.

Maitreyi de Mircea Eliade

Opera lui Mircea Eliade este un roman de o remarcabilă intimitate. “Maitreyi” este povestea de iubire a lui Alain, un tînăr francez cosmopolit care ajunge în India.  Această ţară îl atrage imediat, prin mister, frumuseţe şi cultură. Însă şi altceva îl mai atrage în India. Este vorba de o tînără indiancă, Matreyi, fiica gazdei sale, de care se îndrăgosteşte. Ceea ce urmează este o poveste de dragoste atipică pentru acea perioadă şi mai ales pentru acele locuri. Este o poveste de dragoste care se dezvoltă frumos, senzual şi mistic, dar care se sfîrşeşte tragic.  Prin sensibilitate şi naturaleţe, Maitreyi reprezintă eternul feminin, care iubeşte cu adevărat.

Patul lui Procust de Camil Petrescu

În Patul lui Procust, Camil Petrescu prezintă dramele iubirii şi ale intelectualului. Personajele se definesc prin neputinţa de realizare prin comunicare, atît pe plan erotic, cît şi pe plan social. Personajele cărţii lui Camil Petrescu au o existenţă paralelă. Fred o iubeşte pe doamna T, dar nu îşi mărturiseşte iubirea, Ladima o iubeşte pe Emilia, iar Emilia nu iubeşte pe nimeni. Cel care aduce în prim plan viaţa celorlalte personaje, dar şi a lui însuşi, este Fred.

Pentru  Fred Vasilescu, iubirea este experienţa fundamentală. Dragostea înseamnă cunoaştere. Intîlnirea cu doamna T. este un punct de referinţă în existenţa sa: „noţiunea de normal eu nu o am decît comparînd existenţa mea de dinainte de a întîlni pe doamna T. cu existenţa mea de acum”. Iubirea pentru doamna T. a dat sens existenţei sale şi îi lărgeşte sfera spirituală: „nici nu bănuiam atîtea înţelesuri cîte îmi sar în ochi de atunci încoace”.

Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război de Camil Petrescu

Ştefan Gheorghidiu se căsătoreşte cu Ela din dragoste. El era student la Filozofie, ea la Litere. Dragostea dintre ei aducea în viaţa lui de student sărac unica bogăţie spirituală pe care o năzuia. Dar o moştenire neaşteptată, lăsată lui de Tache Gheorghidiu, unchiul sau foarte bogat, îi transformă viaţa. Atrasă în lumea marii burghezii, Ela se adaptează la morala acesteia.

Noua sa condiţie socială o conduce la mondenitate şi cochetărie erotică şi dragostea pentru soţul ei scade. În psihologia lui Ştefan Gheorghidiu îşi face loc gelozia. Sentimentul devine exclusiv dominant şi-l torturează. De la nevoia de dragoste absolută la gelozia chinuitoare, acesta este procesul sufletesc al lui Ştefan Gheorghidiu.

La finele activităţii elevii au vorbit şi ei despre romanele de dragoste citite, prezentînd pe scurt subiectul, recomandînd şi celeorlalţi spre lectură.

Iar concluzia e una: Toate în lume sînt dirijate de această lege supremă a universului cu ajutorul căreia Dumnezeu a creat lumea. Dragostea nu va pieri niciodată.