Expoziţie virtuală „Pădurea – rădăcina sufletului”

„…Natura, a cărei inimă

rămâne pădurea…”

Lucian Blaga

 

Anul 2011 – a fost proclamat de UNESCO

Anul Internaţional al Pădurilor.

Expoziţia „Pădurea – rădăcina sufletului” fost organizată cu scopul de a spori interesul publicului iubitor  de natură pentru pădure, creaţia naturală cea mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu pe pămînt. Foarte multe păduri din Republica Moldova s-au pomenit deodată într-o stare gravă, s-au deteriorat suprafeţe mari de comunităţi forestiere, iar organele de resort, de cele mai multe ori, rămîn indiferente faţă de aceste probleme. Reconstrucţia ecologică a pădurilor, reînoirea, refacerea vegetaţiei de pe anumite teritorii care există, care a dispărut, sau e divers degradată este obiectivul fundamental ce stă în faţa populaţiei. Ocrotirea acestora este o datorie atît faţă de noi, cît şi faţă de copiii noştri, care au dreptul la o moştenire naturală nealterată şi cît mai funcţională.

Bud, Nistor Ioan. Silvicultura României în 200 de ani / Nistor Ioan Bud. – Baia Mare: Ed. Ariana, 2000. – 174 p.

Lucrarea enciclopedică  se referă la evoluţia în timp a cunoaşterii şi punerii în valoare a potenţialului productiv, ecologic şi social al ecosistemelor din România. Cartea constituie un cadru riguros şi clar de prezentare sistemică a dezvoltării silviculturii. Elaborată pentru acoperirea unor cerinţe arzătoare ale silviculturii, cartea exprimă convigerea autorului că aplicarea unor obiective strategice pe termen lung va asigura nu numai o mai bună eficienţă economică, ci şi o dezvoltare durabilă a pădurilor din România. Cartea se adresează nu numai corpului etnic silvic, ci şi altor categorii de cititori care îndrăgesc şi ocrotesc învelişul verde al Terrei, fapt pentru care o recomandăm.

Cartea naturii: Antologie / alcăt.: Boris Vieru, Alecu Reniţă. – Ch.: S.n., 2007. – 252 p. – (Col. “Natura”)

Poporul român este un popor al codrilor. Bogăţie de preţ, izvor de sănătate şi de frumuseţe, motiv de inspiraţie în literatura şi în arta populară şi cultă, pădurea a fost şi este strîns legată de fiinţa poporului nostru. A o păstra şi a o ocroti este datoria noatră a tuturor. Cartea cuprinde poezii, povestiri şi  fragmente cu descrieri de natură din operele scriitorilor români: Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, etc.

Cherecheş, Dorel. Gestiunea durabilă a pădurilor din Maramureş / Dorel Cherecheş. – Cluj-Napoca: Ed.: “Dragoş Vodă”, 1999. – 175 p.

Lucrare de valoare ştiinţifică incontestabilă pe tema gospodăriei durabile a pădurilor în judeţul Maramurreş. Elaborată la nivelul exigenţelor moderne lucrarea de faţă reprezintă o operă de referinţă cu puternice înrîuriri în rîndul silvicultorilor români. Prin modul sobru, convingător şi elegant de exprimare şi analiză a rosturilor pădurilor maramureşene, cu deosebire a impactului social-economic al acestora, asupra colectivităţilor umane, convinge cu deosebită revelanţă că în această zonă pădurea se află acordată pretutindeni, prin întregul său freamăt la modelarea fiinţei umane.

Colpaci, Grigore. Contribuţii la studiul economiei forestiere din Basarabia / Grigore Colpaci, Inst. de Cercet. şi Amenajării silvice din Rep. Moldova. – Ch.: s.n., 2006 (CEP UASM). – 96 p.

Este o monografie detaliată a pădurilor şi a valorificării masei lemnoase din Basarabia. Ca o consecinţă a nimicirii şi a degradării pădurilor, problema lemnului în Basarabia devine din ce în ce mai dificilă, iar cerinţele locale în lemn de lucru şi pentru foc sunt în continuă creştere şi devin mai greu de satisfăcut. Tocmai această situaţie excepţională a economiei forestiere din Basarabia  reclamă găsirea mijloacelor de soluţionare a lor. Pentru întocmirea lucrării de faţă s-au folosit date culese de la centrul  Direcţei Regionale Silvice Chişinău şi toate studiile, manuscrisele, dări de seamă şi tot ce s-a gasit în Basarabia, în literatura rusească şi românească în legătură cu pădurile din Basarabia.

Drăgoi, Marian. Economie forestieră / Marian Drăgoi. – Bucureşti: Ed. Economică, 2000. – 288 p.

Cartea se adresează inginerilor silvici cu insuficiente cunoştinţe de economie şi economiştilor ce nu sunt familiarizaţi suficient de bine cu specificul bioproducţiei forestiere, precum şi studenţilor şi cadrelor didactice de la facultăţile cu profil economic, facilitîndu-le acestora o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă gestionare durabilă a pădurilor. Cartea are un preponderent caracter aplicativ, elementele teoretice fiind prezentate succind, ţinînd cont de cauzalitatea logică a acestora şi de liniile directoare ale modelelor economice ce guvernează funcţionarea economiei de piaţă.

Grigorescu, Grigore. Pădurea şi cultura / Grigore Grigorescu . – Ch.: Ed. Phoenix, Ed. Linadi, 2006. – 120 p.

Este o contribuţie colectivă la conştientizarea problemei poliaspectuale a mediului, cercetarea ei în complexitatea reală, contribuind astfel la dezvoltarea societăţii noastre spre civilizaţia ecologică a viitorului. În epicentrul acestui fenomen primordial pentru salvgardarea naţională este şi problema silvică, care este subiectul de referinţă al prezentului studiu.

 

Muşat, Ilie. Pădurea – scut şi bogăţie a naturii / Muşat Ilie. – Bucureşti: Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1980. – 125 p.

Natura are nevoie tot mai mult de dragoste, de grija oamenilor. Ori, ca să iubeşti trebuie să cunoşti îndeaproape şi scopul acestei lucrări este de a ajuta la cunoaşterea pădurii, de a arăta importanţa crescîndă, multilaterală a acesteia în viaţa omului, de a sublinia necesitatea utilizării raţionale şi, în acelaşi timp, păstrării şi conservării pădurii şi regenerării resurselor forestiere ca mijloc de îmbunătăţire a mediului înconjurător. Aceasta deoarece, cu cît va fi mai raţională utilizarea bogăţiilor naturii, cu atît mai bogată, mai frumoasă, mai plină de satisfacţie va fi viaţa oamenilor. Autorul îndeamnă cititorii să privească mai atent această lume mirifică cu viaţa ei, propunînd informaţii interesante despre cele mai îndepărtate colţuri ale ei, ca revenind în sînul naturii să nu mai treacă indiferenţi pe lîngă diferitele fenomene din viaţa pădurii, înţelegîndu-le şi astfel avînd grijă să le protejeze.

Natura rezervaţiei “Plaiul fagului” / Aganţia pentru silvicultură “Moldsilva”, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. – Ch. : S.n., 2005. – P. 386  –  424.

Cartea conţine cîteva capitole dedicate rezervaţiilor naturale forestiere. Sunt prezentate structura fondului forestier, lucrările experimentale de reconstrucţie ecologică a arboreturilor şi programele legate de zonarea funcţională a rezervaţiei. Monografia este destinată cercetătorilor ştiinţifici şi specialiştilor din domeniul botanicii, silviculturii, ecologiei, pedagogiei etc.

Pădurea – rădăcina sufletului / alc. şi red. Lidia Hlib. – Ch.: Ed. Uniunii Scriitorilor, 1992. – 235 p.

Această carte a fost publicată din necesitatea de a spori interesul publicului iubitor de natură, de pădure, creaţia naturală cea mai complexă şi mai perfectă, de care depind destinele oamenilor şi a tot ce este viu. Pădurile sînt importante nu numai prin lemnul pe care ni-l furnizează, ci mai ales prin extraordinarele servicii de natură ecologică, sanitară şi estetică pe care le aduc societăţii. Ocrotirea acestora este o datorie a fiecăruia. Colectivul de autori s-au axat pe două aspecte mai importante: să lanseze o punte de legătură sufletească între oameni şi pădure şi să pună la îndemîna silvicultorilor elementele de bază pentru a aplica principii moderne de cultură şi de protecţie a pădurilor pe bază ecosistemică, folosind limbajul ştiinţific al românilor de pretutindeni. Pentru a face materialul mai accesibil s-au introdus  şi lecturi  atractive preluate din scrierile ecologilor, biologilor, silvicultorilor şi chiar a oamenilor de litere români.

Popescu, Constantin I. Stări conflictuale generate de exploatarea abuzivă a pădurilor lumii / Constantin I. Popescu. – Târgovişte: Bibliotheca, 2008. – 228 p.

Problematica abordată în această lucrare se remarcă prin caracterul ei de strictă actualitate pentru silvicultură. Lucrarea se remarcă printr-o serie de contribuţii valoroase, la nivel conceptual, cu un caracter evident de noutate în domeniul forestier şi nu numai, privind geneza, tipologia şi modalităţile de atenuare a conflictelor legate de gospodărirea pădurilor, obţinute prin analizarea informaţiilor cuprinse într-o listă bibliografică, ce a fost consultată. Cercetările întreprinse reprezintă un important reper pentru dezvoltarea în continuare, pe baza contribuţiilor aduse prin această lucrare, a cestui nou domeniu de cercetare, conturat atât de bine, de către autor.

Dacă dragoste nu e, nimic nu e…

Pe 14 februarie îndrăgostiţii din întreaga lume l-au sărbătorit pe Sfîntul Valentin, protectorul îndrăgostiţilor, iar peste cîteva zile, pe 24 februarie vin Dragobetele – ziua constituirii perechilor, o sărbătoare moştenită încă de la strămoşii daci, o sărbătoare neaoşă a neamului nostru. Sînt zile speciale pentru cei îndrăgostiţi, cei care se iubesc, dar şi pentru cei care visează ca arcul lui Cupidon să-i nimerească cu săgeata dragostei.

Cu acest prilej Biblioteca “Maramureş” a invitat elevii claselor a IX  de la Liceul “Nicolae Sulac”,  pentru a consacra o zi DRAGOSTEI, la o discuţie cu mottoul: Dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Domnişoara Elena Leah, moderatorul activităţii, împreuna cu elevii a încercat să dea o definiţie pentru acest cuvînt murmurat chiar şi de cei ce nu-i cunosc cu adevărat sensul. Fiecare si-a expus aforistic părerea cam ce ar însemna dragostea pentru fiecare din ei.

Dragostea e o bucurie. Dragostea e o nebunie. Dragostea e atotputernică, ea face minuni. Dragostea ne înfrumuseţează viaţa, dar tot ea o poate şi zdrobi. Numai prin dragoste cunoşti cu adevărat lumea. Nu e dragoste dacă nu e reciprocitate. Dragostea uşor găsită nu e dragoste adevărată. Dragostea cere jertfe şi compromisuri. Da aşa e ea dragostea…

E firesc că sunt doar la vîrsta copilărie şi adevărata dragoste urmează să o cunoască.  La această oră, însă,  s-a discutat doar o latură – dragostea în artă şi anume în literatură. Dragostea a inspirat muzicieni, pictori, sculptori, scriitori şi datorită dragostei au apărut cele mai frumose şi mai valoroase opere de artă. Nimic nu sensibilizează inimile mai delicat decît căteva rînduri de dragoste, scrise la lumina sufletului, cu peniţa muiată în zorii dimineţii.

Iubirea luminoasă, tainică, sfîntă, divină, eternă, sinceră, curată, profundă, aleasă, fascinantă, înălţătoare, sublimă, purificatoare, minunată, fierbinte, nebună, romantică, platonică, iluzorie, efemeră, inexplicabilă, irepetabilă – a inspirit pe mai toţi poieţii lumii, chiar şi cei mai raţionali nu au putut rămîne indiferenţi  în faţa acestei legi.

S-a spus că cel mai vechi mesaj scrijelit de mina omului ar fi o solie de dragoste, chiar dacă aceasta ar fi o erezie a unor visători nebuni. Pentru copii au fost selectate cîteva rînduri din Biblie, Cîntarea cîntărilor ca fiind cele mai vechi gînduri de dragoste:

 

Să mă sărute cu sărutările gurii lui!

Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vîntul,

mirodeniile tale au un miros plăcut.

Numele tău este ca o mireasmă vărsată.

De aceea te iubesc pe tine fetele! etc.

 

Au ascultat cu interes aceste fragmente din Biblie, a urmat  Parabola Iubirii, un text vechi de dragoste, după care elevii şi-au expus părerea asupra celor lecturate. Nimic nu este mai frumos şi mai sublim pe această lume decît dragostea cea mare, care înalţă şi purifică sufletele noastre. Doar ea dă sens existenţei omului şi îl apropie sau chiar îl contopeşte pe acesta cu divinitatea.

Fie ca eşti implicat într-o relaţie, fie că eşti singur, poveştile romantice vor rămîne întodeauna nemuritoare şi te vor face să visezi. Şi, cine ştie, poate şi povestea ta este la fel de romantică ca a personajelor principale. S-au recomandat spre lectură cîteva romane de dragoste din literatura română şi universală.

 

Romane de dragoste din literatura univarsală

Love Story de Erich Segal

Dragostea înseamnă să nu spui niciodată “îmi pare rău”.  Probabil      una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste spuse vreodată, “Love Story” cu siguranţă nu te va lăsa indiferent. Autorul a creat o poveste remarcabilă în care generaţii întregi de tineri s-au regăsit. Romanul este povestea a doi tineri colegi de facultate, a căror dragoste a rămas nemuritoare. Oliver Barrett, un tînăr care provenea dintr-o familie înstărită şi Jennifer Cavilleri, o tînără modestă, dar cu multe vise, se îndrăgostesc. Părinţii lui Oliver îi trasaseră deja întreaga viaţă, după bunul lor plac, iar Jennifer îşi dorea cu ardoare să studieze muzica la Paris. Dragostea lor este însă mai puternică decît visele şi planurile părinţilor. Oliver renunţa la averea părinţilor şi se căsătoreşte cu Jenny. Traiul modest nu îi sperie pe cei doi tineri, care sunt fericiţi împreună. Însă viaţa nu este întotdeauna aşa cum ne aşteptăm. Planurile celor doi tineri pentru o viaţă întreagă alături se spulberă atunci cînd Jenny este diagnosticată cu leucemie.

Pe aripile vîntului de Margaret Mitchell

Romanul lui Margaret Mitchell este unul dintre cele mai reprezentative pentru literatura americană. În afară de povestea tulburătoare de dragoste dintre cei doi eroi principali, cartea este şi povestea întregii Americi. Pe aripile vîntului este una dintre cele mai cunoscute poveşti de dragoste: aceea dintre Scarlett O’Hara şi Rhett Butler. Planurile lui Scarlett, pasiunile ei şi eforturile de a salva Tara sunt punctele forte ale romanului. În această lume a relaţiilor reci şi brutale pe care Nordul industrial o aducea pe pămîntul plantatorilor sudişti, numai Scarlett şi Rhett pot supravieţui. Aceasta este marea lor dragoste şi împlinire.

Mîndrie şi prejudecata de Jane Austen

Mîndrie şi prejudecată este un roman sensibil şi romantic. Este un amestec între iubire, drama, eşecuri şi izbînzi, dar în final reuşeşte să ne convingă ca o astfel de dragoste este posibilă. Cartea ne spune povestea celor cinci surori Bennet: Jane, Elizabeth, Mary,Catherine şi Lydia şi  poveştile lor de iubire. Cei care sunt vinovaţi de   sentimentele “necurate” ale fetelor sunt cei doi tineri, Charles Bingley şi Fitzwilliam Darcy.

Povestea se derulează meticulos şi pune aristocraţia engleză de la sfîrşitul anilor 1700 într-o lumină interesantă, în care doamnele din societatea boierească încearcă să impună tinerelor ce partener de viaţă să-şi aleagă. “Mîndrie şi prejudecată“ este povestea independenţei şi curajoasei Elizabeth Bennet, una dintre cele cinci surori care trebuie să ia în căsătorie pe bogatul, dar arogantul Mr. Darcy. Ceea ce urmează este una dintre cele mai frumoase, amuzante, naturale, încîntatoare, inteligente şi savuroase curtare cunoscută în literatură.

La răscruce de vînturi de Emily Bronte

Potrivit unui sondaj realizat în Marea Britanie, „La răscruce de vînturi” a fost aleasă cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor. Romanul prezintă povestea zbuciumată de dragoste dintre Heathcliff şi Catherine Earnshaw. La răscruce vînturi este o poveste pasionantă de dragoste şi răzbunare şi subliniază forţa distructivă a iubirii: Catherine şi Heathcliff, deşi împart o dragoste puternică, sfîrşesc prin a se distruge reciproc.

Jane Eyre de Charlotte Bronte

Romanul Jane Eyre este izvorît dintr-o viaţă plină de greutăţi şi suferinte, de frămîntări şi constrîngeri, care au ascuţit mult agerimea de spirit a eroinei nespus de simţitoare. Charlotte Bronte foloseşte arta pentru a proclama adevăruri trăite. Ea oferă tuturor ceva din propria ei viaţă amară şi tragică, prin marturisirea revoltelor şi nădejdilor, deziluziilor şi visurilor.

 

Poveşti de dragoste din literatura română

Critici şi scriitori români contemporani au făcut un top al celor mai frumoase poveşti de dragoste din literatura română. Cu toţii au fost de acord că perioada interbelică a fost cea mai prolifică din acest punct de vedere. Cele mai frumoase poveşti de iubire au fost scrise de Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Gib Mihaescu şi Garabet Ibraileanu. Ei au oferit cititorilor, prin paginile cărţilor, momente emoţionante şi frumoase.

Maitreyi de Mircea Eliade

Opera lui Mircea Eliade este un roman de o remarcabilă intimitate. “Maitreyi” este povestea de iubire a lui Alain, un tînăr francez cosmopolit care ajunge în India.  Această ţară îl atrage imediat, prin mister, frumuseţe şi cultură. Însă şi altceva îl mai atrage în India. Este vorba de o tînără indiancă, Matreyi, fiica gazdei sale, de care se îndrăgosteşte. Ceea ce urmează este o poveste de dragoste atipică pentru acea perioadă şi mai ales pentru acele locuri. Este o poveste de dragoste care se dezvoltă frumos, senzual şi mistic, dar care se sfîrşeşte tragic.  Prin sensibilitate şi naturaleţe, Maitreyi reprezintă eternul feminin, care iubeşte cu adevărat.

Patul lui Procust de Camil Petrescu

În Patul lui Procust, Camil Petrescu prezintă dramele iubirii şi ale intelectualului. Personajele se definesc prin neputinţa de realizare prin comunicare, atît pe plan erotic, cît şi pe plan social. Personajele cărţii lui Camil Petrescu au o existenţă paralelă. Fred o iubeşte pe doamna T, dar nu îşi mărturiseşte iubirea, Ladima o iubeşte pe Emilia, iar Emilia nu iubeşte pe nimeni. Cel care aduce în prim plan viaţa celorlalte personaje, dar şi a lui însuşi, este Fred.

Pentru  Fred Vasilescu, iubirea este experienţa fundamentală. Dragostea înseamnă cunoaştere. Intîlnirea cu doamna T. este un punct de referinţă în existenţa sa: „noţiunea de normal eu nu o am decît comparînd existenţa mea de dinainte de a întîlni pe doamna T. cu existenţa mea de acum”. Iubirea pentru doamna T. a dat sens existenţei sale şi îi lărgeşte sfera spirituală: „nici nu bănuiam atîtea înţelesuri cîte îmi sar în ochi de atunci încoace”.

Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război de Camil Petrescu

Ştefan Gheorghidiu se căsătoreşte cu Ela din dragoste. El era student la Filozofie, ea la Litere. Dragostea dintre ei aducea în viaţa lui de student sărac unica bogăţie spirituală pe care o năzuia. Dar o moştenire neaşteptată, lăsată lui de Tache Gheorghidiu, unchiul sau foarte bogat, îi transformă viaţa. Atrasă în lumea marii burghezii, Ela se adaptează la morala acesteia.

Noua sa condiţie socială o conduce la mondenitate şi cochetărie erotică şi dragostea pentru soţul ei scade. În psihologia lui Ştefan Gheorghidiu îşi face loc gelozia. Sentimentul devine exclusiv dominant şi-l torturează. De la nevoia de dragoste absolută la gelozia chinuitoare, acesta este procesul sufletesc al lui Ştefan Gheorghidiu.

La finele activităţii elevii au vorbit şi ei despre romanele de dragoste citite, prezentînd pe scurt subiectul, recomandînd şi celeorlalţi spre lectură.

Iar concluzia e una: Toate în lume sînt dirijate de această lege supremă a universului cu ajutorul căreia Dumnezeu a creat lumea. Dragostea nu va pieri niciodată.