CA ACASĂ…la „MARAMUREȘ”


Biblioteca alături de voi!         

eu blog                                                 

        Biblioteca modernă este o  sursă informațională majoră, care crează un avantaj serios de a permite utilizatorului accesul liber la raft, la  informații calitative, și este prietenul și ajutorul întregii comunități , tinde să atragă toate categoriile de cititori.

         Noi, Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” suntem o instituție, care funcționează în calitate de centru informațional, științific și cultural situat în sectorul Botanica, și urmărind scopul de a acoperi necesitățile și solicitările specifice parvenite din zona respectivă.Prin voia intâmplării, dar și ale instituțiilor dislocate în preajmă, filiala noastră este unica din rețeaua bibliotecilor, care alături de utilizatorii obișnuiți, oferindu-le servicii tradiționale  și inovatoare (adaptându-le în pas cu schimbările din comunitate), îi deservește cu plăcere și pe persoanele cu dezabilități fizice și intelectuale, indiferent că sunt copii sau oameni în etate.

        Gama serviciilor noastre este destul de variată, colorată și orientată spre a cuprinde toate ramurile de bază caracteristice unei biblioteci moderne, mereu în dezvoltare și gata să intervină la orice solicitare venită din partea cititorului nostru cu gusturi mai rafinate sau idei „năstrușnice”, dar binevenite pentru societate și  ridicării imaginii instituției noastre la un nivel și mai inalt.

       Printre aceste servicii se înscriu cu succes:

  • Accesul liber la toate documentele din colecție;
  • Accesul la INTERNET;
  • Consultarea documentelor în sala de lectură;
  • Împrumut de documente la domiciliu;
  • Împrumutul interbibliotecar (intern și extern);
  • Rezervarea unor titluri solicitate pentru un anumit timp;
  • Prelungirea termenului de împrumut, inclusiv prin telefon;
  • Deservirea la domiciliu a persoanelor dezavantajate;
  • Oferirea unor servicii la distanță (prin telefon, prin e-mail);
  • Oferirea servicii extramuros (la grădinițe, școli speciale, aziluri, centre de zi);
  • Audierea sau vizionarea individuală și colectivă a casetelor audio/video din colecțiile bibliotecii și discuția colectivă a celor văzute;

       Tehnologiile moderne informaționale consolidează rolul bibliotecilor în calitate de centre comunitare. Calculatoarele, puse la dispoziția utilizatorilor în condiții sigure și inofensive, accesibile pentru orice om, mare sau mic este primordial pentru dezvoltarea de mai departe a bibliotecii.

     Sigur,că utilizatorii Bibliotecii „Maramureș” sunt diverși și din acest motiv și  necesitățile acestora sunt diferite: de informare și instruire etc. Poate asta și este cauza, că pentru mulți, Biblioteca „Maramureș” a devenit o a doua casă…

       Uneori, când colaboratorii noștri, observă că un utilizator sau altul este chinuit, mâhnit, fără dispoziție, ii prepară un ceai sau cafea, un biscuite, sau mă rog, ce avem…Relația pozitivă in circuit dintre bibliotecar și utilizator pentru foarte mult contează.

          În afară de serviciile menționate anterior, „Maramureșul” mai prestează și servicii de cercetare bibliografică, de asistență și îndrumare, servicii culturale, cu un palmares excepțional de divers.

           Vom menționa doar câteva din acestea:

  • Serviciul ,,Lecturici”  are ca scop dezvoltarea interesului pentru lectură și adaptarea lecturii la diverse situații de comunicare.
  • Serviciul ,,ProSănătatea ”, acest serviciu vine să completeze informații despre modul sănătos de viață, formează atitudini și deprinderi indispensabili unui comportament responsabil și sănătos.
  • ,,Muzeeum Virtual” se axează pe studierea și cunoașterea patrimoniului cultural național, dar și internațional.
  • ,,Cărți cu benzi desenate” – scopul acestui serviciu este de a crea atmosfera de socializare.
  • ,,ExplorComp” se inițiază persoanele în domeniul IT.
  • ,,Exploram Aplicatii” este un curs instructiv-educativ ce formează pentru copiii deprinderi de a crea desene prin aplicația Paint, Storry Boord Creater”.

        Indiferent de situație, vreau să știți, că Biblioteca „Maramureș” vă iubește și suntem deschiși spre noi colaborări și cu siguranță că vom izbuti împreună să facem lucruri mari și frumoase.

                                            Elena SINIȚA, sef filială, Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”

Diversitate in timp


         swae

      Întâlniri de neuitat au avut loc Săptămâna aceasta în biblioteca „Maramureș”.  Un șir de evenimente ce au lăsat impresii memorabile celor prezenți în bibliotecă. Chiar de luni ne-au vizitat trei mari artiști plastici din Republica Moldova: domnul Grigore Plămădeală, descendentul vestitului sculptor Alexandru Plămădeală (autorul monumentului lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului); 

doamna Elena Leșcu, pictor-ilustrator, autoarea multor desene din cărți cu povești și poezii, de exemplu: „Ghicitori în culori”, „Puiu”, ”Rândunica”, „Stan cel voinic” ș.m.a. Dumneaei a venit cu un tablou întitulat „Moldova”, pe care l-a facut cadou.  

     Alt vizitator a fost domnul Eugen Oseredciuc, Maestru în Artă, lucrând la o nouă carte des ne onorează cu prezența.bn

       Cu mari emoții am lansat expoziția de lucrări ,,Diversitate în timp” a pictorului Grigore Plamadeala. O serie de picturi care au fost adunate  de-a lungul anilor reprezintă originalitate și diversitatea genurilor  executate în diferite tehnici si culori. 

      De varietatea culorilor au ramas încantati copiii clasei a IV-a a Școlii Primare Gradinite nr. 88

safg

PLECĂCIUNE  ÎN  FAŢA  CĂRŢII  


 

 Cărţile sunt mai mult decât cărţi,

ele sunt viaţa, sufletul şi miezul timpurilor trecute,

motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit,

esenţa şi chintesenţa vieţilor lor.

Amy Lowell

         Viaţa unei cărţi cu uşurinţă poate fi comparată cu viaţa unui om: naştere, căsătorie şi deces. O carte bună, interesantă,  necesară, important sparge aceste tipare şi devine nemuritoare, la fel ca personalităţile universale, care au schimbat lumea.

waersg

       Cartea este o binecuvântare, un dar Dumnezeiesc la fel de prețios ca alte mari valori precum viața, dragostea, credința, toleranța, binele. Dar știți de ce? Anume prin miraculosul fapt că aceasta este puntea de legatură între om și aceste valori, cartea este cea ce ne oferă aceste învățături, este comunicarea directă între oameni și Dumnezeu. Prin intermediul acesteia cunoaștem ce este bine și ce este rău, ce este dragostea de cel Divin, dragostea de aproapele tău, de patrie și neam.

             Din cele mai vechi timpuri cartea a sluijit omului ca ghid  călăuzitor de-a lungul vieții sale pe Pământ, i-a oferit cunoștințele necesare pentru a supraviețui și a-și descoperi potențialul, de a deveni mai bun decât este. Astăzi suntem la un nivel de evoluție atât de înalt datorită oamenilor ce nu le-a fost frică să pătrundă în această lume inedită a cărților, a cunoștințelor nesecate ce se preling printre miile de rânduri scrise de strămoșii noștri la lumina unei lumânări în miez de noapte. De aceea, acum putem afirma cu siguranţă, că cartea este patrimoniul cultural al întregii omeniri. Cuvântul ,, patrimoniu ” provine din latinescul patrimonium, care însemna ,,moștenirea paternă”.  Patrimoniul semnifică,  deci, o mostenire lăsată de generațiile care ne-au precedat, și pe care avem datoria de a-l transmite intact generațiilor viitoare, constituind în același timp patrimoniul de mâine. Această idee o abordează și o desfășoară poetul Tudor Arghezi în poezia sa răvășitoare,   Testament.

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

         Mesajul acestor versuri este atât de profund și actual valabil pentru toate timpurile. Cartea este cea mai de preț  moștenire lăsată din moși strămoși, transmisă de la tată la fiu. Este o treaptă spre cunoașterea lumii și cunoașterea de sine.

wde

    Cărțile sunt acele comori depozitate la rândul lor în așa numitele biblioteci. Cele mai sigure adăposturi ale acestora, care au drept scop colectarea și păstrarea cărților și a misterului lor. Adevărata universitate a viselor noastre este o bibliotecă. Locul unde mergem să citim, să ascultăm,  să discutăm,  să ne întâlnim cu cartea, cu scriitorul, cu editorul, cu pictorul, cu umoristul, cu alţi semeni de ai noştri ingenioşi, interesanţi și setoși de a țese noi performanțe.

       Biblioteca este locul care ne păstrează amintirile, ne delectează sufletul, ne farmecă cu mulţimea de tezaure ce așteaptă fără răgaz răsfoite. Treptat rolul bibliotecilor în viața omului și a întregii societăți a evoluat, biblioteca devenind un centru  atât ştiinţific, cultural cât și instructiv-educativ. Pe lângă amalganul de cărți din toate domeniile, cititorii beneficiază de diverse servicii interactive predispuse să le deschidă noi orizonturi. Serviciile culturale în general, serviciile de lectură,  mai ales,  prin finalităţile lor educative, satisfac nevoi şi aspiraţii ale oamenilor şi grupurilor sociale în perspectiva devenirii umane.

       Astăzi bibliotecile sunt mai aproape de oameni, mai predispuse de ai ajuta și informa corect, mai dotate cu echipament necesar și specialişti profesionişti. Scopul cel mai important al acestora fiind de a sluji în continuare dezvoltării asiduie a umanității prin lectură, cultură, cunoaștere și desigur exercițiu. Probabil că din acest motiv, marele Mircea Eliade scria: „Cetim ca să trecem examene (deci lectura studiu), ca să omorâm timpul (deci lectura de loisir) sau cetim din profesiune (deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informaţie sau de contemplaţie.

       Prin urmare, cartea rămâne esenţială în viaţa omului, indiferent că generaţiile se schimbă, iar lumea evoluează şi involuează deopotrivă.

 

 

 

Imaginea lui Stefan cel Mare intr-o enciclopedie veche


Realitatea istorică a personalității lui Ștefan cel Mare, figură aureolată de legende, descinde atât din documente, hrisoave, cronici și cântece populare, cât și din amintirea vie a contemporanilor lui Ștefan cel Mare și Sfânt, gloriosul domn și stăpân al Moldovei, prin vitejia și înțelepciunea sa, prin măiestria militară și marea-i dragoste pentru poporul său, a ajuns să fie admirat încă din viață. Admirat de prieteni și respectat de dușmani.

Situația Moldovei în a II-a jumătate a secolului XV era de așa natură, că trebuia dusă o luptă grea și neîncetată pentru a-și menține independență.  Țară mică, Moldova era amenințată de două mari puteri-Polonia și Turcia. În această complicată și dificilă situație Ștefan cel Mare apare ca un mare și iscusit diplomat. Iar atunci când diplomația nu mai putea servi și trebuia să pună mâna pe arme, el s-a dovedit a fi un mare comandant de oști. Avea de întreținut legături politice cu o serie de state: Polonia, Lituania, Moscova, Ungaria, Turcia, Hanatul din Crimeea.

In acea perioada  Ștefan devenise un nume notoriu printre suverani și popoare, realizând fapte mari cu mijloace mici.  Despre aptitudiniile marelui domnitor avea să susțină si istoricul rus Al. Caramazin în „Istoria Statului Rus”:„În acea vreme a apărut un nou stat de seamă în vecinătate cu Lituania și care a devenit obiectul politicii lui Ivan al III-lea…Ștefan al III cel Mare, care s-a arătat curajos în primejdie, tare în nenorocire, modest în fericire”.

Contemporanii lui Ștefan cel Mare, care au avut ocazia nu odată să-l admire în faimoasele  sale campanii de luptă cu turcii, tătarii, ungurii și leșii, de unde i-au parvenit domnitorului moldovean încă în timpul vieții titlurile onorabile de cel Mare și Viteaz. Regele Sigismund al Poloniei, martor ocular al dezastrului din codrii Comunului,  i-a atribuit încă de pe atunci numele de Ștefan cel Mare. Iar cronicarul Macarie îl numește la 1452 „Ștefan voievod cel viteaz”.

Prin victoria de la Vaslui(1475),marele domn al Moldovei a intrat în circuitul istoriei universale. Prin înfrângerea unei armate atât de mari și a unui comandant atât de vestit ca pașa Suliman s-a dat o lovitură grandioasă turcilor, redobândindu-se speranța și posibilitatea înlăturării pericolului turcesc, care agita toată lumea europeană contemporană.

Mai mult chiar, dezastrul turcilor e confirmat și de cronicarii turci, care descriu înfrângerea complectă a lui paşa Solimam. „A făcut mulţi martiri,-scrie Nensi,-şi foarte mulţi au rămas prizonieri”. O alta marturie:„Ştefan îi bătu şi alungă peste Dunăre,-confirmă Angiolelo, vistiernicul lui Mahomed,-unde mulţi au fost omorâţi şi mulţi oameni de frunte au fost făcuţi prizonieri, mulţi s-au aruncat în apă şi s-au înecat”.

Pentru vremea ceea, vremea lui Ştefan cel mare, victoria de la Vaslui reprezenta triumful întregii lumi creştine.Nimeni nu se aştepta la o victorie atât de fulgerătoare.

Personalitatea lui Ştefan a devenit în ochii contemporanietăţii un mit viu, iar ţara mică a Moldovei se stabilise pe picior egal cu toate ţările puternice din lume.

Despre personalitatea şi domnia Marelui voievod s-au scris o sumedenie de lucrări istorice, artistice, au fost turnate filme artistice, dedicate cântece şi poezii.Numele strălucitului domnitor a intrat în toate enciclopediile lumii, prin care a adus faimă Ţării Moldovei.

Printre primele enciclopedii românești, care deja a devenit o raritate bibliografică se numără și Minerva. Enciclopedie Română apărută în 1930 la Cluj. În acest volum cu 977 de pagini, găsim informații interesante și utile despre Ștefan cel Mare, unele din care sunt chiar inedite. In aceasta lucrare importantă gasim scrise toate bataliile si victoriile ce le-a purtat pe tot timpul domniei Marele domnitor: „Ștefan al III cel Mare(aprilie 1457- 2 iulie 1504) fiul lui Bogdan al II-lea și a Doamnei Oltea. După ce învinse cu ajutorul lui Vlad Țepeș la Orbec și Doljești pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, intră în Suceava, unde fu recunoscut de mitropolitul țării și boieri. Petru fugi în Polonia. Primul gând a lui Ștefan a fost organizarea unei armate regulate.îl găsim apoi atacând Polonia, pentru că îl adăpostea pe Petru Aron. După împăcarea lui Ștefan cu polonii(1459) Petru fugi la secui. Ștefan îl urmărește și aici(1461).În 1462 cu expediția lui Mohamed împotriva lui Vlad Țepeș, încearcă să ocupe Chilia pierdută de Petru Aron Vodă, dar fără succes, s-a ales numai cu o rană la picior pentru întreaga viață. N-a putut-o ocupa decât  în 1465.Ocuparea Chiliei, pe care regele o considera ungurească, prădăciunile în secuime şi răscoala încurajată de el, hotărî pe Matei Corvinul să facă o expediție în Moldova pentru pedepsirea lui Ştefan şi înlocuirea lui cu Petru Aron.Suferi însă un adevărat dezastru la Baia(1467), Ştefan victorios,putu să intre în voie în Ardeal, să-l prindă şi să-l decapiteze pe Petru Aron.Pe tătarii, care năvăliră în  Moldova(1469) îi învinse la Lipnic.În Ţara Românească a fost nevoit să poarte războaie împotriva lui Radu cel Frumos, pus de Mohamed în locul lui Vlad Ţepeş(1462).Ştefan nu putea să tolereze aici pe un supus al turcilor.În 1470, arse Brăila.Radu ca răspuns năvăli în Moldova(1471), dar oastea lui fu zdrobită la Soci.În 1473 Ştefan dădu lovitura hotărâtoare.În cursul apei învinge pe Radu, care fugi la turci de peste Dunăre, luă în prinsoare pe soţia şi fiica lui şi puse în scaunul domnesc pe Basarab Laiotă, ca să-l schimbe în curând, după ce trece şi el de partea turcilor, cu Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş-Vodă.La aceste schimbări turcii se hotărăsc să-l înlăture.Îi cer mai întâi tributul şi cetăţile de la Dunăre, intră apoi în Moldova.Ştefan le ţinu calea la Podul Înalt(Vaslui), zdrobi oştirea turcească într-o strălucită victorie(10 ianuarie 1475).În aşteptarea răzbunării sultanului, Ştefan se împăcase cu regele Matei(1475), obţinând ca feude Cireul şi Cetatea de Baltă în Ardeal.În expediţia întreprinsă  în 1475, Mohamed se mărgini cu ocuparea Crimeii, abea în vara următoare (1476) întră în Moldova.Lupta se dădu la Valea Albă(în codri Neamţului).Ştefan a reuşit să-şi scape  din această luptă ucigaşă partea cea mai mare a oştirii sale-a pierdut numai 200 de morţi şi 800 de prizonieri, tunurile şi carele,- pe când 30 de mii de turci au rămas morţi pe câmpul de luptă.Încercarea turcilor de a cuceri cetăţile Suceava şi Neamţ au dat fiasco şi astfel au fost siliţi să părăsească ruşinos Moldova- falnicii ostaşi a lui Mohamed, cuceritorul Constantinopolului. În 1476 toamna îl găsim în fruntea unei noi oştiri , împreună cu ardelenii pătrund în Ţara Românească şi înlocuieşte pe Basarab cu Vlad Ţepeş.Acesta fu ucis însă în curând de turci, care readuceau pe Basarab Laiotă.În 1477 Ştefan îl înlocuieşte  apoi încă o dată cu Basarab cel Tânăr (Ţepeluş).Din nenorocire şi acesta trecu de partea turcilor în 1479 se luptă alături de ei pe Câmpul Pâinii, iar în 1481 încearcă să recâştige tot cu ajutorul lor Cilia.Ştefan îl bătu la Râmnicul Sărat şi îl înlocui cu un Mircea, dar la urmă rămâsese pe tron pretendentul adăpostit în Ardeal,Vlad Călugărul(1482) Sultanul cel nou, Baiazid al II-lea în 1484 cuceri prin surprindere Chilia şi Cetatea Albă, care n-au mai ajuns sub stăpânire românească decât în vremurile mai noi.

În speranţa unui ajutor pentru a le recâştiga Ştefan făcu personal închinare regelui polon la Calomeia(1485).Turcii în acest timp aduceau pe un pretendent  Hruet, fără să-l poată întrona. În a doua expediţie Haruet îşi pierdu chiar capul, dar cele două cetăţi nu le-a mai putut recuceri. Neprimind ajutor de la Polonia, trebuia să renunţe la acest gând,ceia ce a adus o îmbunătăţiere în relaţiile cu turcii. Păstra încă şi posesiunile din Ardel, la Vad a pus chiar şi vlădâcă şi a zidit o biserică. În schimb s-au înrăutăţit relaţiile cu Polonia. În 1490 Ştefan luă în stăpânire Pocuţia.Ca răzbunare regele Albert în 1497, sub pretextul că-l ajută să recucerească Chilia şi Cetatea Albă, întră în Moldova, dar în loc să se îndrepte spre sud, se opri la Suceava, cu gândul de a înlocui pe Ştefan cu fratele său Sigismund.Neputând însă cuprinde cetatea, primi bucuros mijlocirea regelui ungar şi a voievodului ardelean, Bartolomei Dragfi-„cuscrul” lui Ştefan cel Mare-pentru pace, se împăcă cu Ştefan şi se învoi să se reîntoarcă pe un drum stabilit pentru a nu prăda ţara. Nerespectând acest drum, Ştefan îl ajunse din urmă şi în Codrul Cosminului(26 octombrie 1497) îi zdrobi aproape întreaga armată.Victoriei îi urmă răzbunarea.Ştefan dădu drumul turcilor şi tătarilor spre Polonia.Prădăciunile în această parte au ţinut doi ani.Moldovenii se înfăţişară şi sub zidurile Lembergului(actualul Livov-E.S.).Abia în  aprilie 1499 se făcuse împăcarea.Albert recunoaşte pe Ştefan domn de sinestătător.De acum în colo Ştefan nu mai purta războaie, nu se mai încredea în planurile creştinilor de a porni noi lupte împotriva turcilor.Singurul lui act războinic a fost ruperea tratatului cu Polonia şi ocuparea din nou a Pocuţiei(1502).A murit în Suceava la 2 iulie 1504 şi e înmormântat la mănăstirea Putna, ridicată de el.A fost cel mai mare stăpânitor din trecutul românilor, dotat cu cele mai alese calităţi politice şi războinice.În cei 47 de ani de domnie a ridicat Moldova la un prestigiu, pe care nu l-a avut niciodată.

A ştiut în exterior să-i lărgească hotarele, să-i afirme neatârnarea faţă de poloni,unguri şi turci; să-i asigure înfluenţa în Ardeal şi protectoratul asupra Ţării Româneşti; să-i poarte prin războaiele sale faima până la Veneţia, iar în interior să organizeze şi să desăvârşască înstituţiile sociale, politice şi bisericeşti, iniţiate de predecesorii săi, să asigure o înflorire a comerţului şi a bunăstării generale, mai mult decât atat, prin construcţii de biserici şi mănăstiri (Putna, Humor, Voroneţ, Dorohoi, Popăuți, Baia, Hârlău, Iași,  etc. 44 la număr) protejarea meşteşugurilor şi vieţii mânăstirești, să patroneze o strălucită și originală epocă de cultură și mai ales de artă bisericească”.

Ștefan cel Mare era conștient  de importantă pe care o avea Moldova pentru apărarea Europei, amenințată de invazia otomană. De aceasta își dădeau seama și turcii. Îndemnând pe hanul tătarilor să năvălească în Moldova, sultanul Baiazid al II-lea îi scria în 1502 „Dacă tu vei avea în mână Moldova, noi vom putea înainta liber în toate pârțile lumii”. Izvorâte din dragostea de țară și luciditatea celei mai înalte cugetării, trei idealuri se înscriu cu litere de aur în testamentarul Marelui Voievod: Crucea, Țara și Steagul!

Elena SINIȚA, șef filiala „Maramureș”

DIRECTORUL DE NOTA ZECE


Despre distinsul și cunoscutul dr.Teodor Ardelean este nu numai plăcut dar și o onoare să scrii. Numai să menționezi faptele frumoase ale acestui Om, ar trebui o mulțime de pagini, ne mai vorbind de înaltele funcții pe care le-a onorat sau distincțiile obținute pe tot parcursul vieții.

Am găsit de cuviință să menționăm, că domnul Teodor Ardelean este Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare, titlu oferit „ pentru puterea de a menține nestins focul sacru din sanctuarul cărții ”; în perioada anilor 1992-1996 senator și ulterior vicepreședinte al senatului; doctor Honoris Cauza la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș ”; mai mult de 20 de ani directorul Bibliotecii Județene Maramureș „ Petre Dulfu ”, care a luat instituția cu un efectiv de carte de 32 mii volume, sau unități și a adus-o la 750 mii de unități, transformând biblioteca într-o adevărată perlă spirituală și informațională de pe întreg spațiul românesc.

Fiind un excelent orator și om de știință, a participat la zeci și sute de conferințe științifice și social-culturale promovând Măria Sa Cartea.

Domnia sa este un Om al Cărții, un Om al luminii, oriunde nu s-ar duce, această personalitate emană  lumină, căldură și evlavie. Prin propriul exemplu, personalitatea sa motivează, încurajează, încarcă cu emoții pozitive, învață ce este munca și daruirea de sine în tot ce face.

Prin truda și efortul domniei sale, au fost deschise minunate biblioteci în afara granițelor României, în: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Spania, Scoția, Polonia, Canada, Portugalia, Elveția și Norvegia.

Cu siguranță, dacă nu era Ilustrul Domn dr.Teodor Ardelean, probabil că nu mai exista și activa astăzi biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale„ B. P. Hasdeu” din oraşul Chișinău, deoarece dânsului i-a aparținut atât inițiativa, cât și realizarea la cel mai înalt nivel. Mai mult decât atât, domnia sa anual ne îmbogățește fondul de carte a bibliotecii „maramureșene” din Chișinău. Atât noi, bibliotecarii, cât și utilizatorii filialei „Maramureș” din municipiul Chișinău suntem recunoscători acestei  personalități eminente, OM-ului cu litera mare pe nume Teodor Ardelean, pentru grija și efortul depus și desigur mulțumim României, care ne ține sub aripa sa oferindu-ne Susținere, Lumină și Căldură!

La acest ceas aniversar, când domnul Teodor Ardelean rotungește șapte decenii, noi, bibliotecarii filialei„Maramureș” a BM „ B. P. Hasdeu ” îi dorim multă Sănătate, Fericire, Succese, Inspirație și multe Bucurii! La Mulți Ani Distinse Domnule Profesor! Doamne ajută la tot ce faceți!

Cu respect și recunoștință, echipa bibliotecii „Maramureș”:

Elena Cărăuș-Sinița, șef filială

Olesea Corjan, bibliotecar;

Andrieş Liliana, bibliotecar.

Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură


Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.

Evenimentul de înaltă însemnătate s-a desfășurat în cadrul manifestărilor culturale organizate cu prilejul sărbătoririi Hramului orașului Chișinău. Inaugurarea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș, care a alocat suma necesară pentru achiziționarea celor 10.000 de volume de carte românească, acestea fiind completate anual cu donații și noi achiziții, care consolidează fondul de carte românească, astfel că, la începutul anului 2021, biblioteca se bucura de un fond de carte de 27.534 unități de bibliotecă.

Noul locaș de cultură s-a deschis în sectorul Buiucani, pe strada Alba Iulia, nr. 83, cu o suprafață de aproximativ 400 mp, cu două săli de lectură, o sală pentru împrumut, una pentru periodice și o sală multimedia. Evenimentul a reunit oameni de cultură din Chișinău, consilieri județeni, bibliotecari și ziariști. Tot cu această ocazie, a fost lansată revista de cultură „România – Km 0”, editată la Baia Mare și dedicată în totalitate Basarabiei, coordonată de ziaristul Gheorghe Pârja. Se poate spune, că s-a desfășurat o mare sărbătoare a cărții, dar totodată că s-au celebrat „Zilele Maramureșului” la Chișinău.

Filiala s-a deschis publicului în 1 ianuarie 2002, cu o bogată colecție de carte despre istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile ținutului maramureșean. Trebuie menționat faptul că biblioteca a funcționat în sediul de pe strada Alba Iulia până în anul 2009, când, la 1 septembrie, și-a redeschis porțile într-un sediu nou de pe strada Grenoble, într-un sector liniștit și îngrijit, cu oameni dornici de a se informa, sediu în care o regăsim și azi. Inaugurarea noului spațiu a avut loc în prezența mai multor personalități marcante de pe un mal și altul al Prutului. La eveniment a participat domnul Teodor Ardelean, însoțit de o delegație de bibliotecari, iar cadoul a fost o altă donație de carte, constând în 350 de volume de carte nouă românească, literatură, dicționare, enciclopedii, des solicitate de cititorii bibliotecii.

Bucuria bibliotecarilor și a cititorilor a fost împărtășită și de acad. Mihai Cimpoi, scriitorii: Nicolae Dabija, Iulian Filip, Ion Hadârcă, precum și de Vasile Șoimaru, Lidia Grosu, ș.a. Manifestarea a fost întregită de vernisajul expoziției de fotografii a jurnalistului Andrei Viziru.

Pentru a veni în întâmpinarea cititorilor, personalul bibliotecii, coordonat pe parcurs de doamna Cristina Mamascaia și actualmente de doamna Elena Șinița, desfășoară diverse activități și programe dintre care amintim: Chișinăul citeșteBătălia cărțilorRevino la biblioteca ta – campanie care urmărește promovarea imaginii bibliotecii în comunitate; Lecturile verii sub genericul Cartea nu are vacanță; Provocarea verii: Citește și descoperă Chișinăul – cel mai recent proiect, ce va contribui la redescoperirea farmecului Chișinăului la împlinirea a 585 de ani de la atestare, și multe alte proiecte.

Angela Timuș, fost director al Filialei Maramureș mărturisește: „19 ani de activitate pentru Biblioteca ,,Maramureș” au fost foarte productivi. Am fost implicați într-un șir de proiecte și activități. Activitățile noastre au atras noi vizitatori, voluntari, am legat noi prietenii și colaborări cu diverși parteneri. Scopul activităților noastre este de a susține dezvoltarea aptitudinilor sociale ale cititorului, de a cultiva interesul pentru diverse activități culturale, de a descoperi noi talente, de a promova tehnologiile informaționale în rândul celor vârstnici și de a forma un cititor și vorbitor cult în contextul social de azi. Ne-am străduit să influențăm pozitiv comportamentul vizitatorilor și să remarcăm rolul comunitar al instituției. În societatea contemporană accentul se pune pe servicii moderne, de calitate și operative oferite membrilor comunitari, care devin puncte de pornire în toate sferele vieții culturale, politice şi sociale. Serviciile din bibliotecă sunt moderne, atractive, pentru toate categoriile de utilizatori și sunt benefice comunității. Succesul bibliotecii „Maramureș” se va transpune ulterior în alte istorii, definind noi priorități și posibilități”.

Punerea în valoare a fondului de carte, activitățile organizate de inimosul colectiv, proiectele cu un impact deosebit în comunitatea chișinăuană, ce oferă posibilități și oportunități de studiu, de lectură sau socializare, este un prilej de bucurie și de mândrie, astfel noi, colectivul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, dorim să vă transmitem felicitări și să vă asigurăm de toată aprecierea și sprijinul nostru.

Biblioteca ,,Maramureș” alături de tinerele talente.


Cum se nasc talentele?

Îmi pun adesea aceasta întrebare ori de câte ori ne trece pragul bibliotecii ,,Maramureș”, filiala B.M. „B.P. Hasdeu”, Anastasia Ursu, copilul minune și una din cei mai active utilizatori. Fetița cu aspect de îngeraș și cu o energie molipsitoare, este un soare mic care aduce multa lumina și căldură.

Talentată, modestă, inteligentă, mereu indragostită de poezie, a obținut  „4 de DA” de la jurații concursului ,,Românii au talent”, cu un recital impresionant de poezie.

Cu doi ani în urma în incinta bibliotecii a pășit pragul  fetița cu parul auriu. Până și astăzi de mânuță cu mămica sa, ea trece de la raft la raft, cerând să i se ofere cea mai buna și cea mai frumoasă carte.

La numai cei patru anișori poate da viață versurilor prin care-și manifestă stările emotive profunde. Ascultând poeziile declamate de Anastasia conștientizăm că avem în față un talent autentic, dotat cu harul cuvântului. Fiecărui vers rostit îi dă suflet, viață, pasiune și dragoste. Succesul este remarcat de cele peste 800 de poezii promovate pe canalul ei de youtoube.

  De fiecare dată, când ne vizitează cu familia, o ascultăm cu încântare „crescendo”, sorbindu-i fiecare cuvânt, fiecare sunet, ca pe o muzică divină.

         Noi, echipa filialei mereu am apreciat unicitatea Anastasiei, implicând-o în activitățile noastre pentru a-i scoate în evidență talentul și pentru a prezenta un exemplu viu de urmat semenilor ei.

Numărul celor îndrăgostiți de carte crește zi de zi grație familiei bibliotecii. Suntem mândri că reușim să fim alături de oamenii îndrăgostiți de cultură și limba noastra cea română.

Iubiți poezia cum o iubește și o înțelege Anastasia Ursu!